BAZE DE DATE Curs 1

CURS 1. Introducere în BD. Tratarea datelor. Sisteme de

gestionare a bazelor de date. Sisteme bazate pe fişiere
1.1 Introducere

Cu siguranţă cei mai mulţi dintre dvs. au o idee despre ce ar putea fi o bază de date (BD). Bazele
de date au apărut ca răspuns la nevoia organizaţiilor (instituţii, întreprinderi, societăţi
comerciale etc.) de a eficientiza evidenţa activităţii lor, din toate punctele de vedere: producţie,
stocuri, aprovizionare, contabilitate, resurse umane, vânzări etc.
Vedem BD în viaţa de zi cu zi – listele de ofertă ale diferiţilor furnizori de cărţi, CD-uri, cartea
de telefon, piesele în stoc de furnizat pentru un anumit proiect, fişe sau înregistrări de prelucrat
de un anumit program etc.

Exprimându-ne mai precis, atunci când utilizăm termenul de bază de date ne referim la o
colecţie structurată de articole de date, între care există legături logice. O astfel de colecţie, o
BD, a fost construită pentru a servi pentru o anume aplicaţie, reprezentând o lume în miniatură.
Articolele dintr-o BD se manipulează, pentru a extrage informaţiile utile.

Un sistem de gestionare de bază de date (SGBD), sau database management system (DBMS)
este softul care permite ca bazele de date să fie definite/configurate, construite şi
exploatate/manipulate. Obiectul cursului nostru este SGBDR, sistemul de gestionare de baze
de date relaţionale, cu aplicaţii în MS-Access.

Modelul relaţional de BD

Există trei modele uzuale de implementare de BD:

1. ierarhic,
2. reţea,
3. relaţional.
Fiecare model se bazează pe conceptul de date stocate ca set sau mulţime de înregistrări.
Imaginaţi-vă un set de fişe, de exemplu. Modelele ierarhic şi reţea se bazează pe parcurgerea
legăturilor dintre date pentru a lucra cu baza de date; de regulă sunt utilizate pentru sisteme-
cadru generale, vaste şi nu fac obiectul acestui curs.
Sistemele de gestionare a bazelor de date relaţionale (SGBDR) au cunoscut o largă răspândire,
datorită modelului simplu, relaţional de date pe care-l utilizează:
• Datele se prezintă sub forma unei colecţii (unui set) de relaţii
• Fiecare relaţie are forma unui tabel (cea mai importantă componentă a unei BD)
• Rândurile (înregistrările) tabelului reprezintă entităţi
• Coloanele (câmpurile) tabelului sunt atribute/proprietăţi ale acestor entităţi
• Fiecare tabel are un set de atribute, care împreună reprezintă o “cheie” care defineşte
fiecare entitate în mod unic.
De exemplu, o societate poate avea în baza sa de date un tabel cu angajaţii săi, cu un
rând/înregistrare pentru fiecare angajat. Ce atribute ar fi de interes? Depinde de sigur de
scopul pentru care a fost creat tabelul, şi atributele sunt stabilite la momentul configurării
bazei de date. Ca exemplu aplicaţia poate fi un ştat de plată, deci va fi nevoie, în afară de
nume, cod angajat şi de informaţii referitoare la adresă şi salariu.

1
BAZE DE DATE Curs 1

1.2 Tratarea datelor prin sisteme bazate pe fişiere

Superioritatea administrării datelor dintr-o organizaţie cu ajutorul unui sistem de gestionare de
baze de date (SGBD) rezultă dintr-o scurtă comparaţie între sistemele tradiţionale de date,
bazate pe fişiere şi sistemele de gestionare a bazelor de date (SGBD)

Sistemul bazat pe fişiere este o colecţie de programe de aplicaţie care efectuează servicii
pentru utilizatorii finali, cum ar fi producerea de rapoarte. Fiecare program defineşte şi
gestionează propriile date.

Exemplu: o firmă care furnizează componente pentru diferite proiecte/clienţi.

Compartimentul magazie (al firmei) va ţine fişiere cu:
- componentele în stoc, pe fişa fiecărei componente apărând denumirea, seria, costul, nr.
bucăţi etc.
Compartimentul contabilitate (al firmei) va ţine fişiere cu:
- componentele în stoc, documentele de achiziţie, intrare, denumirea, seria, costul, nr.
bucăţi etc.
- ieşirile de componente, cu caracteristicile şi cantităţile de componente, documentaţie
însoţitoare de ieşire (inclusiv numele proiectelor/clienţilor către care se furnizează)
Compartimentul vânzări (al firmei) va ţine fişiere cu:
- numele proiectelor către care se livrează, inclusiv nume clienţi, număr contract, tipuri
de componente livrate
- cerinţele clienţilor, cu detalierea componentelor necesitate, inclusiv descrierea
componentelor, gradul de urgenţă şi prioritate etc.

Rezultă următoarele limitări ale sistemelor bazate pe fişiere:

- Separarea şi izolarea datelor. Atunci când datele sunt izolate în fişiere separate, cele
care ar trebui să fie disponibile sunt mai greu de accesat. De exemplu dacă vrem să
aflăm care componente până la o anumită limită de preţ şi în ce cantitate se află în stoc
pentru un anumit proiect, va trebui sa extragem date din fişierul cu proiecte şi apoi din
cel cu stocuri (fişiere existând la compartimente diferite), va trebui să creăm un fişier
temporar care să cuprindă toate aceste date. Extragerea corectă de date este dificilă,
necesitând sincronizarea prelucrării (în compartimente diferite) a două sau mai multe
fişiere.

- Dublarea datelor. Din cauza modului de abordare descentralizat, specific fiecărui

compartiment, tratarea datelor pe bază de fişiere a dus la dublarea necontrolată a datelor.
Observăm în exemplul nostru, că mai multe compartimente au introdus aceleaşi date în
fişierele lor. Dublarea datelor este de nedorit din următoarele cauze:
o Risipă: introducerea datelor de mai multe ori costă timp şi bani, ocupă spaţiu
suplimentar de stocare, deci alte costuri;
o Alterarea integrităţii datelor, prin dublare, deci datele nu mai concordă. De
exemplu, dacă intrarea unor componente cu preţ nou nu este comunicată de către
compartimentul contabilitate celor de la magazie, aceleaşi componente vor
apărea în fişierele diferitelor compartimente cu preţ diferit.

- Dependenţa de date. Dacă este necesar de modificat structura unui fişier (de ex.
mărimea unui câmp), atunci trebuie de identificat toate programele care lucrează cu
acest fişier, pentru a opera modificările respective în fiecare dintre ele. Această
caracteristică a sistemelor bazate pe fişiere se numeşte dependenţă program-date.
2
BAZE DE DATE Curs 1

- Incompatibilitatea fişierelor. Este posibil ca fiecare compartiment să-şi genereze fişiere

în alt limbaj de programare; structura fişierelor va fi dependentă de limbajul în care este
scris programul. De exemplu, dacă compartimentul vânzări vrea să afle detaliile legate
de stocul existent pentru o anume componentă, va încerca să acceseze fişierul
corespunzător al compartimentului magazie, plecând de la câmpul “denumire
componente” existent în fişierele ambelor compartimente; dacă fişierele sunt generate
cu limbaje diferite, va trebui să intervină un programator care să scrie un program de
transformare a fişierelor într-un format comun.

- Interogarea fixă sau proliferarea programelor de aplicaţie. Tratarea datelor prin

sisteme de fişiere a reprezentat un progres semnificativ faţă de sistemele manuale. Au
crescut cererile de interogări noi sau modificate, care necesitau de fiecare dată
intervenţia programatorului, care trebuia să scrie interogările. Astfel au apărut două
situaţii. Pentru a limita volumul de lucru al programatorilor, s-a ajuns la fixarea
numărului de interogări disponibile. Pentru a satisface numărul crescând de cereri de
interogări, a proliferat numărul de aplicaţii; au rezultat programe ineficiente, scrise în
grabă, cu documentaţie limitată şi dificil de întreţinut. Accesul la fişiere este limitat la
un singur utilizator o dată, deci nu exista partajarea accesului pentru mai mulţi utilizatori
din acelaşi compartiment.

Limitările tratării datelor bazată pe fişiere au două cauze:

(1) definiţia datelor este încorporată în programele de aplicaţie, în loc de a fi stocată
independent;
(2) nu există control asupra accesului şi manipulării datelor dincolo de cel impus de
programele de aplicaţie.

Ca urmare a apărut o nouă tratare a datelor, prin baze de date (BD), gestionate de sisteme de
gestionare a bazelor de date (SGBD).

1.3 Tratarea datelor prin baze de date (BD)

Baza de date este o colecţie partajată de date între care există relaţii logice (şi o descriere a
acestor date), proiectată pentru a satisface necesităţile informaţionale ale unei organizaţii.

Baza de date nu mai este deţinută de un singur compartiment al unei organizaţii, ci este o resursă
comună, partajată. Datele sunt integrate, cu o dublare minimă. BD conţine datele operaţionale
ale organizaţiei şi descrierea acestora.
O bază de date este deci o colecţie autodescrisă de înregistrări integrate. Această caracteristică
BD este cunoscută şi ca independenţa program - date.

O BD relaţională conţine entităţile, atributele şi relaţiile logice dintre acestea, reprezentate

printr-o diagramă entitate – relaţie (ER). Vom reveni în detaliu asupra modelului ER de BD.

1.4 Sistemul de gestionare a bazei de date (SGBD)

SGBD este un sistem de programe care permite utilizatorului definirea, crearea şi întreţinerea
bazei de date şi accesul controlat la aceasta.

3
BAZE DE DATE Curs 1

SGBD constă în elemente de software care interacţionează cu programele de aplicaţie ale

utilizatorului pe de o parte şi cu baza de date pe cealaltă.

Un SGBD oferă o serie de facilităţi:

 permite definirea BD printr-un limbaj de definire a datelor (DDL)
 permite inserarea, reactualizarea, ştergerea şi extragerea de date printr-un limbaj de
manipulare a datelor (DML). BD fiind un depozit unic şi central de date şi descrieri de
date, DML poate oferi o interogare generală a acestor date, numită limbaj de
interogare. Un astfel de limbaj de interogare este SQL, care elimină utilizarea unui set
fix de interogări disponibile, ca în cazul tratării datelor prin sisteme de fişiere.
 Oferă accesul controlat la BD. Astfel SGBD poate furniza:
o Un sistem de securitate, pentru a împiedica accesul utilizatorilor neautorizaţi
o Un sistem de integritate, care menţine concordanţa datelor stocate;
o Un sistem de control al utilizării simultane, care permite accesul partajat la BD;
o Un sistem de control al refacerii, care restaurează BD într-o stare precedentă
concordantă, ca urmare a unei defecţiuni hard sau soft;
o Un catalog accesibil utilizatorilor, care conţine descrieri ale datelor din BD
 Oferă generarea de vederi/views numite şi moduri de vizualizare a BD prin mecanismul
de vizualizare. Astfel se vor afişa numai acele date din BD care sunt utile utilizatorului,
eliminându-se încărcarea rezultatului unei interogări cu date existente în BD, dar care
nu interesează utilizatorul. Modurile de vizualizare oferă şi alte avantaje:
o Un anumit nivel de securitate; se exclud date care nu trebuie văzute de anumiţi
utilizatori;
o O personalizare a aspectului BD. De exemplu redenumirea câmpurilor după
preferinţele utilizatorului;
o O imagine coerentă, neschimbată a structurii BD, chiar dacă BD însăşi este
modificată; prin modul de vizualizare se va afişa în continuare structura
prestabilită a BD.

1.5. Componentele mediului SGBD

Mediul SGBD are cinci componente principale:

-- Date --
Hardware - Software -- -- Proceduri – Persoane
Maşină Punte Om

Hardware
Evident, pentru a funcţiona, SGBD au nevoie de elemente hardware, care pot fi un singur PC
până la o reţea. Un SGBD poate necesita un anumit tip de elemente hardware sau de sistem de
operare, sau poate funcţiona pe o diversitate de elemente hardware şi platforme; Access 2000
este de ex. un SGBD relaţionale pe 32 biţi, pentru crearea de aplicaţii clasice sau de tip client-
server pentru BD, pentru sistemele de operare Windows 9x şi Windows NT 4+; de asemenea,
un SGBD necesită un minimum de memorie (MS-a: size: 2,32 KB) şi spaţiu de disc (MS-
Access: size on disk: 4 KB).

O configuraţie / arhitectură client-server este prezentată în figura 1.1, pentru o organizaţie cu

patru filiale legate într-o reţea de PCuri, deservite de un server central. Pe server se află
programele back-end, adică partea din SGBD care administrează şi controlează accesul la BD.

4
BAZE DE DATE Curs 1

Pe calculatoarele din diversele locaţii/PC clienţi se află aplicaţiile front-end, adică partea din
SGBD care constituie interfaţa cu utilizatorul.

Figura 1

Software
Componenta soft cuprinde programele SGBD şi programele de aplicaţie împreună cu sistemele
de operare, inclusiv software de reţea, dacă este cazul. Programele aplicaţie sunt scrise într-un
limbaj de programare din generaţia a treia (C, Cobol, Fortran) sau de generaţia a patra – SQL,
incorporat într-un limbaj de generaţia a treia.
SGBD poate avea propriile instrumente de generaţia a patra, care permit dezvoltarea rapidă de
aplicaţii prin furnizarea unui limbaj de interogare şi a unor generatoare de rapoarte, formulare,
grafică etc. Instrumentele de generaţia a patra îmbunătăţesc productivitatea şi permit realizarea
unor programe uşor de întreţinut.

Datele
Datele reprezintă cea mai importantă componentă a unui SGBD, d.p.d.v. al utilizatorului; datele
= punte între componentele maşină şi cele umane. BD conţine:

5
BAZE DE DATE Curs 1

- Date operaţionale
- Meta-date, adică date despre date.
Structura BD este numită schemă şi are mai multe tabele sau fişiere, fiecare având mai multe
atribute (câmpuri).

Procedurile
Procedurile se referă la instrucţiunile şi regulile care guvernează proiectarea şi utilizarea BD.
Procedurile sunt necesare atât administratorilor, cât şi utilizatorilor de BD şi pot cuprinde
instrucţiuni referitoare la ;
- deschiderea unei sesiuni de lucru în SGBD;
- utilizarea unei anumite facilităţi a SGBD sau a unui program aplicaţie;
- pornirea şi oprirea SGBD;
- efectuarea de copii de siguranţă a BD ;
- tratarea defecţiunilor hard sau soft;
- modificarea structurii unui tabel, reorganizarea BD pe mai multe discuri, arhivarea
datelor etc.

Persoanele
Sunt ultima componentă a unui mediu SGBD şi va fi discutată la paragraful „Poziţiile
persoanelor din mediul SGBD”.

1.6 Proiectarea BD – schimbarea de paradigmă

Structura unei BD (entităţile, atributele, relaţiile) este determinată în timpul proiectării BD.
Abordarea proiectării unei BD este diferită de cea a sistemelor pe bază de fişiere, unde totul era
dictat de nevoile aplicative ale departamentelor individuale. În cazul BD trebuie de considerat
întâi datele apoi aplicaţiile. Această schimbare a modului de tratare se numeşte schimbare de
paradigmă.
Cauza principală a eşecurilor sistemelor informaţionale este lipsa aplicării unei metodologii de
proiectare a BD în mod structurat. Astfel rezultă BD ineficiente pentru cerinţele aplicaţiilor,
documentaţia este limitată, întreţinerea dificilă.

1.7 Poziţiile persoanelor din mediul BD

In acest paragraf se examinează a 5-a componentă a mediului SGBD, anume persoanele. Se

pot identifica patru tipuri distincte de persoane implicate în mediul SGBD:
- administratorii de date şi de BD;
- proiectanţii de BD;
- programatorii de aplicaţii;
- utilizatorii finali.

6
BAZE DE DATE Curs 1

Administratorii de date şi de BD

BD şi SGBD sunt resurse comune care trebuie gestionate ca orice resursă.

Sarcinile administratorului de date (DA = data administrator):
- responsabil cu gestionarea resurselor de date: planificarea, elaborarea şi întreţinerea
strategiilor şi procedurilor bazei de date
- responsabil cu proiectarea conceptuală/logică a BD
- consultarea şi îndrumarea managerilor superiori cu privire la direcţia de dezvoltare a
BD, a.î BD să sprijine obiectivele generale ale organizaţiei.
Administratorul de baze de date (DBA – data base administrator) este responsabil cu realizarea
fizică a BD, având următoarele sarcini:
- proiectarea şi implementarea BD,
- securitatea şi controlul integrităţii BD,
- întreţinerea sistemului operaţional,
- asigurarea de performanţe satisfăcătoare pentru aplicaţii şi utilizatori;
Rolul DBA este mai tehnic şi necesită cunoaşterea în detaliu a SGBD şi a mediului acestuia.

Proiectanţii de BD

Există proiectanţi de BD logice şi proiectanţi de BD fizice.

Proiectanţii de BD logice: “ce anume?”

- se ocupă cu identificarea datelor (entităţi şi atribute) şi relaţiilor dintre acestea, şi de
constrângerile asupra celor care vor fi stocate în BD;
- trebuie să cunoască foarte bine datele organizaţiei şi a regulilor de operare ale
organizaţiei;
- trebuie să implice toţi posibilii utilizatori ai BD în modelul creat.

Etape de proiectare a BD logice:

a) proiectarea conceptuală a BD, independent de detaliile de implementare (de ex. SGBD
utilizat, programele de aplicaţie, limbajele de programare etc.)
b) proiectarea logică a BD, care se bazează pe un anumit model, de ex. relaţional, ierarhic,
în reţea, orientat pe obiecte.

Proiectanţii de BD fizice (“Cum anume?”) preia modelul logic şi stabileşte realizarea fizică:
- transpunerea modelului logic de date într-un set de tabele şi constrângeri privind
integritatea;
- selectarea de structuri de stocare şi metode de acces specifice, a.î. să se obţină
performanţe bune ale datelor in activităţile legate de BD;
- măsuri referitoare la securitatea datelor.
Proiectarea fizică a unei BD trebuie să ţină cont de SGBDul avut în vedere; proiectantul trebuie
să cunoască funcţionalitatea acestui SGBD şi avantajele şi dezavantajele fiecărei variante de
implementare a BD. Strategia de stocare aleasă trebuie să ţină cont de modul de utilizare.

Programatorii de aplicaţii

Odată realizată BD trebuie implementate programele de aplicaţie ce conferă funcţionalitatea

cerută de utilizatorii finali. Aceasta este sarcina programatorilor de aplicaţii. Fiecare program
conţine instrucţiuni care îi cere SGBD să efectueze o operaţie oarecare în BD (extragere,

7
BAZE DE DATE Curs 1

inserare, reactualizare, ştergere de date). Programele pot fi scrise într-un limbaj de generaţia a
treia sau a patra.

Utilizatorii finali

Sunt clienţii pentru care a fost proiectată, implementată şi este întreţinută BD, pentru a le
satisface necesităţile informaţionale.

Utilizatorii simpli nu sunt conştienţi de SGBD. Accesează BD prin programe de aplicaţie

speciale, simplificatoare. Ei folosesc comenzi simple, opţiuni din meniu. Utilizatorul simplu nu
ştie nimic despre BD sau SGBD (de ex. vânzătorul care citeşte codul de bare pentru a afla preţul
unui produs. Există totuşi un program care citeşte codul de bare, caută preţul articolului
respectiv în BD, modifică câmpul cu stocul de articole, afişează preţul la casă).

Utilizatorii sofisticaţi sunt familiarizaţi cu structura BD şi facilităţile SGBD. Pot utiliza un

limbaj de interogare de nivel înalt (SQL). Pot scrie programe de aplicaţie pentru uz personal.

1.8 Avantajele şi dezavantajele SGBD

Avantaje
- Controlul redundanţei datelor; nu se elimină în întregime redundanţa, ci se controlează
volumul inerent al acesteia în BD.
- Coerenţa datelor; datorită eliminării redundanţei, orice reactualizare a unui articol
(stocat o singură dată) se face o singură dată, eliminându-se incoerenţa. Dacă articolul
este stocat de mai multe ori, SGBD garantează coerenţa tuturor exemplarelor din
articolul respectiv.
- Mai multe informaţii obţinute de la aceeaşi cantitate de date; ca urmare a integrării
datelor operaţionale, două sau mai multe fişiere pot fi integrate, extrăgându-se mai multe
informaţii.
- Partajarea datelor; fişierele sunt deţinute de compartimentele organizaţiei care le
utilizează, dar fiind parte din BD, ele sunt la dispoziţia tuturor utilizatorilor interesaţi.
- Integritatea crescută a datelor; se referă la validitatea şi coerenţa datelor stocate.
Integritatea este exprimată prin constrângeri, care reprezintă reguli de coerenţă pe care
BD nu are voie să le încalce.
- Securitatea crescută; se referă la protecţia BD faţă de utilizatorii neautorizaţi. Fără
sisteme de securitate, integrarea ar face datele foarte vulnerabile. Securitatea se
realizează prin nume de utilizatori plus parole. Se poate limita tipul de operaţie
efectuată.
- Aplicarea standardelor; prin integrare se pot aplica standarde organizaţionale, naţionale
sau internaţionale, ca de ex. formatul datelor, convenţii referitoare la denumire, pt. a
facilita schimburi între sisteme.
- Economia de scală; în loc de bugete pentru fiecare compartiment pentru crearea unui
sistem propriu de BD bazat pe fişiere, există un buget unic combinat, care permite
alocarea fondurilor economisite pentru îmbunătăţirea sistemului.
- Echilibrul între cerinţele aflate în conflict; cerinţele posibil în conflict ale diferitelor
compartimente referitoare la utilizarea BD sunt gestionate la nivel de DBA, care va lua
deciziile ce se impun şi va acorda prioritate aplicaţiilor majore.

8
BAZE DE DATE Curs 1

- Îmbunătăţirea accesibilităţii datelor şi capacităţii de răspuns; limbajele de interogare

şi generatoare de rapoarte asociate SGBD oferă utilizatorilor posibilitatea unor
interogări ad-hoc, fără a apela la programator.
- Productivitatea crescută; SGBD furnizează standardele necesare aplicaţiei,
economisind timpul programatorului.
- Capacitatea de întreţinere îmbunătăţită, prin independenţa de date; într-un SGBD
descrierile datelor sunt separate de aplicaţii, aplicaţiile fiind imune la modificarea
descrierii datelor; este caracteristica de independenţă program-date, care uşurează
întreţinerea aplicaţiilor din BD.
- Concurenţa/simultaneitatea îmbunătăţită; se garantează alterarea datelor în situaţia
când acelaşi fişier este utilizat simultan de mai mulţi utilizatori.
- Îmbunătăţirea serviciilor de salvare de siguranţă şi refacere. Se minimizează pierderile
apărute ca urmare a unor defecţiuni. Nu este necesară realizarea zilnică de copii de
siguranţă.

Dezavantaje
- Complexitatea; pt. ca un SGBD să fie funcţional, acesta va evolua într-un sistem soft
extrem de complex. Funcţionalitatea trebuie cunoscută de către toţi cei implicaţi în BD,
de la DA la utilizatorul final, pentru a o putea exploata. Dacă SGBD este greşit înţeles,
BD proiectată poate fi greşită, cu toate consecinţele acestei situaţii.
- Dimensiunea; Fiind un element soft foarte complicat, SGBD ocupă mult spaţiu pe disc
şi necesită multă memorie pentru a funcţiona eficient.
- Costul SGBD; variază în funcţie de mediu şi funcţionalitate. De la 150 USD pt. un PC
cu un utilizator, la 750.000 USD pt. un sistem mainframe cu sute de utilizatori. Se
adaugă cheltuieli periodice anuale de întreţinere.
- Costurile adiţionale pentru elemente hardware; pentru a sigura performanţele SGBD
poate fi nevoie de achiziţionarea unui calculator mai mare, chiar dedicat rulării SGBD,
cu disc şi memorie mai mari.
- Costul conversiei; la implementarea unui nou sistem SGBD şi/sau a unei noi
configuraţii hard, conversia poate costa semnificativ mai mult decât noile elemente
hard. Se include costul instruirii personalului, angajarea de personal specializat. Apare
termenul de sistem moştenit, adică un sistem mai vechi, inferior, de care organizaţia se
cramponează din motive de costuri de conversie.
- Performanţa; SGBD (spre deosebire de cel bazat pe fişiere) este general, creat pentru a
permite diverse aplicaţii; astfel unele pot funcţiona mai puţin rapid decât în cazul
sistemului bazat pe fişiere, creat pentru o anume aplicaţie.
- Impactul crescut al unei defecţiuni. Centralizarea (partajarea) resurselor creşte
vulnerabilitatea SGBD. Eşecul oricărei componente poate duce la sistarea tuturor
operaţiilor.

9
BAZE DE DATE Curs 1

Rezumat

Sistemul de gestionare a bazelor de date (SGBD) reprezintă cadrul de bază pentru sistemele
informaţionale şi a avut un impact fundamental asupra modului de operare al organizaţiilor.

Predecesorul SGBD a fost sistemul bazat pe fişiere. Acesta reprezintă o serie de programe de
aplicaţie ce efectuează servicii (de regulă generarea de rapoarte) pentru utilizatorii finali.
Fiecare program îşi defineşte şi îşi gestionează propriile date. Acest sistem reprezintă un mare
progres faţă de sistemele manuale de fişare şi îndosariere, dar are şi probleme semnificative
cum ar fi redundanţa datelor şi dependenţa program – date.

Tratarea datelor prin baze de date rezolvă dificultăţile abordării pe bază de fişiere. O bază de
date reprezintă un set partajat de date şi descrierea acestora între care există relaţii logice. BD
este proiectată pentru a satisface necesităţile informaţionale ale unei organizaţii.

Un SGBD este un sistem de elemente software, care permite utilizatorilor definirea, crearea şi
întreţinerea bazei de date şi acre permite accesul controlat la aceasta. SGBD oferă un limbaj
de definire a datelor (DDL), care permite utilizatorilor definirea BD, şi un limbaj de
manipulare a datelor (DML), care permite utilizatorilor inserarea, reactualizarea, ştergerea şi
extragerea datelor din BD.

Mediul SGBD constă din elemente hardware (calculatorul), de software (sistemul SGBD,
sistemul de operare şi programele de aplicaţie), date, proceduri şi persoane. Persoanele includ
administratorii de date şi de baze de date, proiectanţii de baze de date, programatorii de aplicaţii
şi utilizatorii finali.

Avantajele tratării datelor prin BD includ: controlul redundanţei datelor, coerenţa şi partajarea
datelor, îmbunătăţirea securităţii şi integrităţii datelor. Dezavantajele includ: complexitate,
preţ, impact scăzut al defecţiunilor.

Teste de autoevaluare
• Daţi patru exemple de sisteme de baze de date (situaţii în care activitatea unei
organizaţii ar avea beneficia de pe urma unei baze de date)
• Analizaţi termenii: date; bază de date; sistem de gestionare a bazelor de date; vederi.
• Analizaţi avantajele tratării datelor prin sisteme bazate pe fişiere.
• Descrieţi principalele diferenţe între tratarea datelor prin baze de date faţă de tratarea
bazată pe fişiere.
• Descrieţi cele cinci componente ale mediului SGBD şi analizaţi relaţiile dintre acestea.
• Analizaţi rolurile următoarelor categorii de personal în mediul SGBD: administrator
de date; administrator de baze de date; proiectant de baze de date logice; proiectant de
baze de date fizice; programator de aplicaţii; utilizatori finali.

10