Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Pagina 3 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 4 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În tot mai mare măsură, oamenii de afaceri îşi dau seama că o mulţime de informaţii
importante rămân neutilizate sau neintegrate, fiindcă nu sunt într-un format „adecvat”.
Companiile se instalează pe Internet şi se interesează de reacţiile la produsele lor. Tot mai
mult, acele reacţii vin sub formă de e-mail-uri. Foarte puţine companii pot face uz pe scară
largă de informaţia din acele e-mail-uri, le pot sorta, căuta sau exploatade o manieră
organizată. Şi mai puţine companii încă pot utiliza eficient datele pe bază de HTML, cum ar
fi cataloagele Web ale competitorilor lor.
Baze de date
Concepte generale
Pagina 5 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
reţea;
relaţionale;
orientate pe obiect;
după amploarea geografică:
locale;
distribuite;
după limbajele utilizate:
autonome (dispun de limbaje proprii);
cu limbaj gazdă;
mixte;
Pagina 6 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
programe. Astfel, putem spune ce o bază de date este o colecţie de date aflate în
interdependenţă, împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele.
Acest ansamblu structurat de date conţine structuri de date legate funcţional între ele.
Datele organizate în astfel de colecţii trebuie să fie interogabile prin conţinut după orice fel
de criterii si trebuie să ofere posibilitatea regăsirii structurii datelor.
Descrierea unei baze de date presupune:
determinarea structurilor de date;
legăturile dintre aceste structuri;
regulile care să asigure coerenţa datelor, reguli care se mai numesc şi reguli de
integritate.
Pagina 7 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
exemplu, având anumite criterii pentru accesul la date, se pot adauga noi indecşi, se pot
reorganiza fişiere fara o schimbare a schemei conceptuale.
Independenţa logică a datelor constă în posibilitatea modificării schemei externe fară
a modifica schema conceptuală, aceasta rezultând din necesităţile utilizatorilor de a-şi
modifica în timp cerinţele informaţionale. Această independenţă logică a datelor permite
vizualizarea datelor în maniera dorită de utilizatori, evoluţia schemelor externe pentru fiecare
grup de utilizatori, fără a afecta schema conceptuală.
Manipularea datelor prin limbaje neprocedurale. Aceasta presupune existenţa a două
categorii de utilizatori interactivi. O categorie de utilizatori neprofesionişti are nevoie de
limbaje de interogare simple, apropiate de limbajul natural, cum este, de exemplu, SQL
(Structured Query Language). O altă categorie, formată din programatorii de aplicaţie, vor
folosi limbaje procedurale precum: C, COBOL, PL/1, limbaje orientate obiect (C++, Java),
limbaje vizuale (Visual C++, Visual Basic, etc.).
Administrarea cât mai uşoară a datelor. Un SGBD are posibilitatea de a pune la
dispoziţie instrumente pentru descrierea datelor din punct de vedere al schemei externe, cât şi
al schemei interne. Administrarea datelor este desemnată de totalitatea operaţiilor de
descriere şi de modificare a descrierii datelor, pentru a evita conflictele care pot surveni în
definirea acestora. Acestă operaţie se face de un grup restrâns de specialişti care se vor numi
administratori de date.
Performanţele sporite de acces la date sunt date de doi parametrii care evidenţiază
eficacitatea acestui tip de acces: numărul de tranzacţii pe secunda si timpul de răspund.
Aceşti parametrii sunt dependenţi de modul în care SO al calculatorului, sub care lucrează
SGBD-ul, aloca şi partajează resursele fizice (unitatea centrală, memorie internă, memorie
externă).
Pagina 8 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 9 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
execuţie.
De asemenea, SGBD-urile trebuie să aibă obligatoriu un compilator (analizor) al
cererilor de interogare, care să permită analiza sintactică şi evaluarea acesteia. Pentru
validarea cererilor, compilatorul utilizează dicţionarul de date şi le descompune în operatori
relaţionali pe care îi structurează sub formă de arbore. În arborele astfel construit nodurile
indică operatori, iar frunzele reprezintă relaţiile. O cerere de interogare compilată este apoi
transmisă către etapa de optimizare în care se caută modul cel mai rapid de execuţie a
acesteia. Rezultatul acestei etape constă în transformarea cererilor de interogare în tranzacţii.
Tranzacţia reprezintă una sau mai multe cereri de interogare, care se vor executa din punct de
vedere logic, împreună, ca o entitate funcţională. Tranzacţia se execută prin doua operaţii
principale:
gestiunea tranzacţiilor concurente;
execuţia în sine.
2. Conversia datelor este una din posibilităţile pe care le oferă SGBD-ul pentru a trece
datele în cele trei niveluri: extern, conceptual şi intern, motiv pentru care SGBD-ul trebuie să
cunoască corespondenţele dintre aceste niveluri.
3. Controlul integrităţii datelor. Această funcţie presupune ca SGBD-ul să asigure
coerenţa datelor, adică toate regulile implicite sau explicite care trebuie să asigure integritatea
datelor (restricţii de integritate).
4. Gestiunea tranzacţiilor. Tranzacţia are rolul de a trece informaţiile dintr-o bază de
date în alta (în acelaşi format sau în alt format) cu condiţia ca baza de date iniţială să rămână
într-o stare coerentă.
Conceptele cu care se lucrează sunt:
atomicitatea tranzacţiilor (Transaction Atomicity), ceea ce înseamnă că o tranzacţie
este executată total sau nu este executată deloc;
corectitudinea tranzacţiilor (Transaction Correctness), care semnifică respectarea
coerenţei bazei de date după execuţia tranzacţiilor;
izolarea tranzacţiilor, ceea ce înseamnă că modificările nu sunt percepute din exterior
până când nu se termină tranzacţia.
5. Securitatea datelor. SGBD-ul are posibilitatea de a garanta securitatea datelor
printr-un mecanism de control al accesului la date şi de resturare a acesteia în caz de pene sau
erori. Mai nou, ultimele SGBD-uri au o serie de alte funcţii, cum ar fi:
posibilitatea de execuţie a unor proceduri atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii
asupra bazelor de date;
Pagina 10 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
reguli de inferenţe, care permit deducerea unor date noi pe baza celor existente;
posibilitatea de a gestiona obiecte complexe, cum ar fi: hărţi, grafice, filme, ceea ce a
dus la apariţia bazelor de date multimedia.
Pagina 11 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 12 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tipuri de atribute
Generalităţi
Pagina 13 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 14 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 15 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Un grup de atribute din cadrul unei relaţii care conţine o cheie a relaţiei se numeşte
supercheie.
O cheie externă reprezintă un atribut sau un grup de atribute dintr-o relaţie R1, ale
cărei sau căror valor sunt definitepe acelaşi sau aceleaşi domeniu/domenii ca şi cheie primară
a unei relaţii R2 şi care are rolul de a modela asocierea între entităţile reprezentate prin
relaţiile R1 şi R2. R1 este denumită relaţie care se referă, în timp ce R2 este relaţie referită.
Modelul relaţional are următoarele restricţii de integritate minimale:
Restricţia de unicitate a cheii, care impune într-o relaţie R care are cheia K, oricare ar
fi tuplurile t1 şi t2, să fie satisfăcută inegalitatea: t1(K)≠t2(K), aceasta însemnând că într-o
relaţie nu pot exista două tupluri co o aceeaşi valoare pentru atributele cheie.
Restricţia referenţială (integritatea referirii), ce impune ca, într-o relaţie R1 care referă
o relaţie R2, valorile cheii externe să figureze printre valorile cheii primare din relaţia R2 sau
să fie valori NULL (nedefinite). Relaţiile R1, R2 trebuie să fie distincte una de alta. O asociere
nu poate exista decât între parteneri cunoscuţi, deci care sunt deja definiţi.
Restricţia entităţii (integritatea entităţii). Ea impune ca într-o relaţie atributele cheii
primare să fie nenule. Unicitatea cheii presupune ca la încărcarea unui tuplu, valoarea cheii să
fie cunoscută pentru a putea verifica faptul că această valoare nu este deja încărcată.
O altă restricţie de integritate este restricţia care se referă la dependenţa datelor; ea
semnifică modul în care datele depind unele de altele, iar această dependenţă poate fi:
a) dependenţa funcţională, prin care se poate identifica un atribut/grup de atribute prin
intermediul altui atribut/grup de atribute.
Fiind dată o relaţie R, un atribut Y din R este dependent funcţional de un alt atribut X
din R, dacă şi numai dacă fiecare valoare a lui X are asociată o valoare precisă a lui Y.
Notaţie: X → Y , sau Y → X .
Partea stângă a dependenţei funcţionale se numeşte determinant, iar partea dreaptă se
numeşte determinat. Pentru exemplul de mai sus X este determinantul, iar Y este
determinatul;
b) dependenţele multivaloare sunt acele tipuri de dependenţe între date în care un
atribut/grup de atribute poate prezenta mai multe valori pentru o singură valoare a unui alt
atribut/grup de atribute;
c) dependenţele joncţiune. Reconstruirea relaţiei R se realizează prin joncţionarea
proiecţiilor: P1, P2 şi P3, unde P1, P2, P3 sunt proiecţii ale relaţiei R descompuse. Din acest
motiv, dependenţa din cadrul relaţiei R a primit numele de dependenţă joncţiune.
Pagina 16 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 17 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 18 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 19 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sistemul suportă operatori relaţionali de proiecţie, selecţie şi join natural, fără limitări
impuse. Unitatea de informaţie cu care se lucrează este relaţia;
Sistemul suportă operaţiile de bază ale algebrei relaţionale;
Sistemul suportă două dintre restricţiile de integritate de bază ale modelului relaţional,
şi anume: unicitatea cheii unei relaţii şi restricţia referenţială.
Pagina 20 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
obiecte iniţiale. Utilizatorul nu va avea acces la efectuarea unor operaţii asupra viziunii care
să afecteze obiectele iniţiale.
Realizarea de proceduri speciale. Sunt SGBD-uri care au facilitatea definirii unor
proceduri care să fie păstrate la nivelul sistemului, într-o formă precompilată. În aceste
proceduri se vor specifica explicit operaţiile care se vor efectua aupra datelor.
Criptarea datelor este operaţia de codificare a datelor pe timpul stocării sau al
transportului lor, astfel încât descifrarea lor să poată fi facută numai de posesorii autorizaţi de
cod. La nivelul SGBD-ului această facilitate are două forme:
Existenţa unor rutine speciale care realizează criptarea datelor la cerere sau automat;
Existenţa unor instrumente care permit utilizatorului să-şi realizeze rutine proprii de
criptare.
O bază de date este o colecţie de informaţii organizate într-un anumit fel şi depozitate
într-un calculator. Dacă aveţi acasă o agendă de adrese, aceasta este aproape o bază de date.
Tot ce are nevoie pentru a fi recunoscută ca o bază de date propriu-zisă este să copiaţi
informaţia într-un computer şi s-o salvaţi – într-o manieră ordonată – într-un fişier.
Gândiţi-vă însă ce se întâmplă de fapt dacă luaţi numele, adresele şi numerele de
telefon ale tuturor prietenilor şi rudelor dumneavoastră şi copiaţi acele date în calculator.
Dactilografierea pur şi simplu la întâmplare a datelor nu va avea ca rezultat o stocare
organizată a informaţiei. Mai întâi trebuie să definiţi o structură de bază de date. Ea poate fi
similară cu structura din agenda dumneavoastră de adrese.
Există diferite modele de baze de date, dar noi ne vom concentra asupra tipului care
este cel mai răspândit – baza de date relaţională. O bază de date relaţională are trei calităţi
principale:
Datele sunt stocate în tabele (subdivizate în câmpuri);
Puteţi ataşa (uni) într-o relaţie, tabelele astfel încât mai târziu să puteţi extrage date
din mai multe tabele în acelaşi timp.
Puteţi interoga tabelele, obţinând seturi de înregistrări (submulţimi ale unuia sau mai
multor tabele)
Să presupunem că agenda dumneavoastră cuadrese conţine informaţii despre o
persoană per pagină. Fiecare pagină, după completarea ei cu informaţii, va fi echivalentă, în
termenii bazelor de date, cu o înregistrare. Primul rând de pe fiecare pagină a agendei are
Pagina 21 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
eticheta Nume, următorul Adresă, etc. În termenii bazelor de date, aceste etichete se numesc
câmpuri.
Vă puteţi imagina un câmp ca un tip de informaţie; fiecare câmp are propriul său
nume, dar o înregistrare nu are nume. Ea conţine datele propriu-zise, informaţia concretă ce
completează câmpurile. În terminologia bazelor de date, o înregistrare este deseori desemnată
ca o linie, iar un câmp mai este numit şi coloană.
În funcţie de tipul de programare care-l faceţi, dacă numele unui câmp este alcătuit
din două cuvinte ar putea fi necesară închiderea sa în paranteze sau, uneori, în ghilimele
simple. Bazele de date în stilul Access cu care am lucrat în Visual Basic permit utilizarea
spaţiilor. Totuşi să reţinem următorul aspect: majoritatea bazelor de date relaţionale nu permit
acest lucru, astfel că trebuie să recurgeţi la caracatere de subliniere pentru separarea
cuvintelor.
Să revenim la agenda de adrese ce ilustrare a bazelor de date. Întreaga agendă este
echivalentă cu un tabel întrâo bază de date a unui computer. Tebelele sunt colecţii de datela
scară relativ mare, cum ar fi întreaga dumneavoastră agendă, dar o bază de date poate conţine
mai multe tabele – conţinutul unei baze de date îl definiţi atunci când o creaţi, astfel că
determinaţi câte tabele are şi ce câmpuri conţine fiecare tabel.
Poate că aţi marcat în tabel zilele de naştere ale prietenilor şi rudelor dumneavoastră.
Aţi putea introduce aceste date într-un al doilea tabel al bazei dumneavoastră de date numit,
eventual, Cadouri, în care veţi avea de asemenea un câmp Nume. Această caracteristică vă
poate fi utilă mai târziu, deoarece vă va permite să uniţi tabelele. Puteţi astfel să interogaţi
ambele tabele deoadată. Rezultatul acestei interogări este făcut disponibil în ceea ce se
numeşte set de înregistrări.
Bazele de date având un singur tabel supradimensionat sunt mai puţin flexibile şi mai
puţin eficiente decât mai multe tabele mai mici. Bineînţeles că dacă baza de date este mică,
organizarea
ANGAJAT ei nu contează foarte mult. Dar dacă proiectaţi o bază de date multifuncţională cu
DREPTURI
250.000 de înregistrări, orice mică facilitate contează. Prin crearea mai multor tabele, puteţi
Marca
săNume
îmbunătăţiţi organizare bazei dumneavoastră de date, să scrieţi mai uşor programe pentru
Salariu_tarifar
Prenume Salariu_brut
ea şi, în general, să găsiţi mai uşor înregistrările.
Data_nasterii Spor_vechime
Marca Spor_de_noapte
Sectie CAS
Salariu_tarifar CASS
Data_angajarii Somaj
PONTAJ Pensie_suplimentara
Figura.2. Exemplu de bază de date cu tabele multiple Deducere personala
Marca Total_drepturi
Luna Venit_impozabil
Ore_lucrate Impozit
Concediu_odihna Avans
Pagina 22 din 33
Concediu_medical Rest_de_plata
Ore_noapte
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Când specificaţi o relaţie între tabele în timp ce proiectaţi o bază de date, spuneţi de
fapt că s-ar putea să aveţi nevoie de informaţii suplimentare despre acest individ, caz în care
ele pot fi găsite în acest nou tabel folosind un câmp, indexul primar, folosit în ambele tabele.
Astfel să presupunem că într-un tabel angajatul Ion Ionescu are un număr Marca egal
cu 686 (două tabele din baza de date au fiecare acest câmp Marca). Pentru a afla mai multe
despre Ion Ionescu, caut acelaşi număr Marca în tabelul al doilea, unde pot găsi stocate
informaţii suplimentare despre el.
Într-o bază de date relaţională, informaţia nu este automat stocată alfabetic (sau în
ordine numerică, pentru un câmp numeric). Într-un câmp Nume valoarea Andrei poate să
apară după Zamfir.
Esenţialul este că nu ne putem aştepta ca înregistrările să fie într-o anumită ordine.
Când cineva adaugă o nouă înregistrare la baza de date aceasta este pur şi simplu aşezată la
sfârşitul tabelului. Atunci când proiectaţi o bază de date, puteţi preciza că unele din câmpurile
sale trebuie să fie indexuri. Un index este un fişier special în care sunt stocate valorile
câmpului cheie al tabelei într-o succesiune care conduce la aparenţa că baza de date este
ordonată după valorile unui anumit câmp (de obicei diferit de câmpul cheie). Indexul ocupă
mult mai puţin spaţiu decât baza de date şi se pot defini mai mulţi indecşi pentru aceeaşi bază
de date. Totodată, crearea unui index nou (pentru o sortare particulară a bazei de date) se
poate realiza mult mai rapid decât sortarea întregii baze de date.
Aşa cum am precizat mai sus, problema care trebuie rezolvată este cea a
implementării unei baze de date pentru realizarea evidenţei automate a elevilor. Pentru
aceasta trebuie precizate informaţiile care sunt stocate pentru o perioada mai mare de timp.
Informaţiile care se păstrează uzual într-o şcoală (bineînţeles, cele despre elevii şcolii)
sunt următoarele:
nume;
prenume;
numele tatălui;
numele mamei;
Pagina 23 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
numărul matricol;
data naşterii;
locul naşterii;
telefon acasă;
telefon părinţi;
disciplinele parcurse şi notele obţinute;
repetările.
Analiza problemei care trebuie rezolvată are ca scop elaborarea modelelor care
să permită ulterior elaborarea structurii bazei de date. Această analiză presupune următoarele
etape:
identificarea entităţilor informaţionale care vor fi stocate în baza de datei şi a
legăturilor dintre acestea, activitate cunoscută sub numele de analiză statică sau structurală;
identificarea stărilor în care se pot afla aceste entităţi şi a tranziţiilor posibile între
aceste stări în raport cu anumite evenimente (analiza dinamică);
identificarea transferurilor de date din cadrul sistemului (analiza funcţională).
Pentru construirea modelului structural trebuie parcurse următoarele etape:
identificarea componentelor din cadrul sistemului informatic;
identificarea asocierilor dintre entităţi şi calificarea lor;
identificarea atributelor aferente entităţilor şi asocierilor lor;
stabilirea atributelor de identificare a entităţilor.
Pentru problema prezentată se pot identifica trei entităţi care se află în legătură una cu
alta, şi anume: entitatea ELEV, entitatea CATALOG şi entitatea DISCIPLINA.
Diagrama structurală, corespunzătoare celor trei entităţi şi a legăturilor dintre ele, este
prezentată în figura următoare.
m,1 1,1
ELEV CATALOG
Figura 2. Diagrama entitate-relaţie m,1
la entitatea ELEV. Aceasta înseamnă ca un elev va apare în catalog cel puţin o dată dar, în
mod normal, el va apare în mai multe instanţe ale entităţii CATALOG.
Entităţile identificate sunt caracterizate fiecare de o serie de atribute.
În continuare sunt prezentate entităţile din diagrama structurală împreună cu atributele
fiecăreia.
NUME TATA
DATANAST
CODDISCIP
ADRESA
NRMATRICOL
DATA CATALOG TELEFON
CODDISCIP
NRMATRICOL
DENUMIRE DISCIPLINA
ABSENTA
ANSTUDIU
Figura 5. Atributele entităţii DISCIPLINA
ELEV CATALOG
Pagina 25 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este completat
Figura 6. Diagrama de flux a evenimentelor, corespunzătoare stărilor
la termen
Fără notă
celor două entităţi
Necompletare
Parcurgere
materieLa fără Evaluare
realizarea diagramei Completareeste necesar să lasetermene
de flux a evenimentelor ţină cont de
evaluare
restricţiile dinamice ale sistemului care servesc la identificarea tranziţiilor admisibile între
două stări. Nu este completat
În figura 6 sunt prezentate stările în care se pot(pentru
afla celefiecare
două entităţi
elev care compun
Cu notă
sistemul. cel puţin trei note)
Tranziţiile entităţilor sistemului dintr-o stare în alta influenţează tranzacţiile
(transferurile de date) care au loc în interiorul sistemului, iar acestea la rândul lor influenţează
modul de realizare a aplicaţiilor software destinate sistemului.
Analiza funcţională are drept scop determinarea transformărilor de date care se
produc în cadrul sistemului informatic analizat în scopul satisfacerii cerinţelor informaţionale
aferente acestuia. Transformările de date se vor reprezenta sub forma unei diagrame de flux a
prelucrărilor, în care nodurile reflectă procesele de prelucrare informaţională, iar arcele
reflectă fluxurile informaţionale.
În cadrul analizei funcţionale, accentul se deplasează de la realitatea analizată către
cerinţele informaţionale ale utilizatorilor, cerinţe a căror satisfacere constituie obiectivul
realizării bazei de date.
Construirea modelului funcţional presupune parcurgerea următoarelor etape:
identificarea datelor de intrare şi a datelor de ieşire din sistem;
construirea diagramelor de flux, prin care sunt reflectate legăturile procedurale dintre
intrări şi ieşiri;
identificarea restricţiilor;
precizarea criteriilor de optimizare.
Datele de intrare pentru problema analizată sunt următoarele:
datele care descriu atributele entităţii ELEV, în cazul adăugării de noi elevi;
datele care descriu atributele entităţii CATALOG, pentru evidenţa notelor şi a
absenţelor;
datele care descriu atributele entităţii DISCIPLINA, pentru evidenţa disciplinelor care
trebuie predate conform planului de studiu;
Pagina 26 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ELEV DISCIPLINA
Pagina 27 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 28 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 29 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ţinând cont de cele prezentate mai sus se alege, pentru realizarea aplicaţiei, SGBD-ul
MS-Acces, care face parte din pachetul MS-Office şi este eficient pentru baze de date de
dimensiuni medii şi mari.
Pagina 30 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
asociere, unele cu altele. Modul de reprezentare a legăturilor dintre colecţiile de date depinde
de modelul datelor suportate de SGBD. Astfel, modelul ierarhic şi cel reţea utilizează pointeri
(adrese legatură) pentru înlănţuirea datelor în cadrul colecţiilor. Modelul relaţional reprezintă
legăturile dintre colecţiile de date (relaţii) cu ajutorul cheilor externe sau cu ajutorul unor
colecţii de date distincte. Această reprezentare uniformă a datelor şi a asocierilor între date
prin intermediul relaţiilor constituie o caracteristică a modelului relaţional, care conferă
acestuia o mare simplitate şi flexibilitate.
testarea schemei CONCEPTUALE obŢinute presupune verificarea completitudinii şi
consistenţei schemei conceptuale, adică determinarea gradului în care schema conţine
elementele informaţionale necesare satisfacerii cerinţelor informaţionale ale diferiţilor
utilizatori şi măsura în care legăturile stabilite între aceste elemente informaţionale reflectă
raporturile naturale dintre componentele sistemului real. De asemenea, prin testarea schemei
conceptuale trebuie să se verifice dacă redundanţa datelor este la un nivel minim şi poate fi
controlată. Testarea schemei conceptuale permite identificarea unor eventuale erori de
proiectare care fac necesară revizuirea schemei. În acest caz se va relua etapa de proiectare a
structurii bazei de date, şi, uneori, şi etapa de analiză a sistemului şi a cerinţelor
informaţionale.
descrierea schemei conceptuale în limbajul de descriere a datelor de care dispune
SGBD-ul şi încărcarea acestei descrieri în baza de date.
Descrierea schemei conceptuale a bazei de date se realizează în limbajul de descriere
a datelor de care dispune SGBD-ul folosit. Rezultatul acestei descrieri îl constituie proiectul
bazei de date sau schema bazei de date.
Compilatorul limbajului de descriere a datelor permite aducerea schemei bazei de date
în forma la care aceasta poate fi memorata in baza de date.
La realizarea acestor activitati sunt utilizate, în principal modelul structural şi cel
dinamic al sistemului analizat.
Pentru aplicaţia noastră, colecţiile de date care definesc cele trei entităţi ale sistemului
vor fi identice cu descrierea entităţilor realizată prin diagramele entitate-relaţie.
În continuare sunt descries colecţiile de date utilizate în cadrul bazei de date.
ELEV
NRMATRICOL CARACTER 4
NUME CARACTER 30
Pagina 31 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
PRENUME CARACTER 33
DATANAST DATE/TIME
TATA CARACTER 15
MAMA CARACTER 15
ADRESA CARACTER 40
TELEFON CARACTER 15
CATALOG
NRMATRICOL CARACTER 4
CODDISCIP CARACTER 6
DATA DATE/TIME
ABSENTA CARACTER 1
NOTA CARACTER 2
DISCIPLINA
CODDISCIP CARACTER 5
DENUMIRE CARACTER 23
ANSTUDIU CARACTER 2
Schema externă a bazei de date reprezintă forma sub care apare schema conceptuală
pentru un utilizator oarecare. Programele de aplicaţie operează asupra schemei conceptuale
prin intermediul schemei externe, având acces doar la acele elemente care sunt incluse în
schema externă.
În general, elementele care compun schema externă sunt similare celor care compun
schema conceptuală, depinzând totuşi de tipul de SGBD utilizat.
În cazul aplicaţiei de faţă, schema externă cuprinde structura rapoartelor care
trebuiesc întocmite de către programe prin selectarea informaţiilor corespunzătoare.
Rapoartele care trebuiesc întocmite de către aplicaţie sunt următoarele:
lista ordonată descrescător a elevilor dintr-o clasă anumită pe baza mediei obţinute;
Pagina 32 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
catalogul;
alte rapoarte, la cererea utilizatorului.
Raportul care cuprinde rezultatele elevilor va conţine, practic următoarele informaţii:
antetul documentului, clasa pentru care se extrag date, titlul raportului, lista propriu-zisă a
elevilor şi a mediilor acestora.
Pentru vizualizarea situaţiei şcolare a unui elev se întocmeşte un raport ce va conţine:
numele şi prenumele elevului, clasa în care este, lista disciplinelor cu notele obţinute şi cu
absenţele acumulate. Acest raport poate fi vizualizat pe ecran sau trimis la imprimanta.
Schema internă reprezintă modul cum sunt stocate datele pe suportul de memorie
externă.
Pentru problema analizată, schema internă este reprezentată de descrierea structurii
tabelelor din baza de date.
Structura tabelelor MS-Access se poate observa mai jos.
Pagina 33 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Relaţiile generate automat între cele trei tabele sunt prezentate mai jos.
4. PROIECTAREA APLICAŢIEI
Pagina 34 din 33
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 35 din 33