CUPRINS

Introducere Capitolul 1: Noiuni introductive despre bazele de date 1.1. Scurt istoric al bazelor de date 1.2. Definirea bazelor de date 1.3. Sisteme de baze de date 1.4. Nivelul de organizare a datelor ntr-o baz de date 1.5. Modelarea la nivel logic a datelor ntr-o baz de date 1.6. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date 1.7 Abordarea conceptual a cadrului organizatoric i legislativ al salarizrii Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic 2.1 Descrierea firmei Descrierea principalelor activitati Structura organizatorica a agentului economic 2.4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access Capitolul 3. Studiu de caz 3.1 Prezentarea aplicatiei 3.2 Prezentarea tabelelor 3.3 Prezentarea interfetei Concluzii finale Pagina 2 Pagina 3 Pagina 3 Pagina 4 Pagina 5 Pagina 6 Pagina 7 Pagina 8 Pagina 13 Pagina 17 Pagina 17 Pagina 17 Pagina 19 Pagina 24 Pagina 26 Pagina 26 Pagina 26 Pagina 29 Pagina 41

Introducere
Forta de munca este fara ndoiala cea mai importanta resursa din cadrul unei companii. Utilizarea eficienta a fortei de munca si posibilitatile de evaluare a angajatilor, realizarea optima a proceselor de recrutare, derularea unor programe adecvate pentru trainingul personalului - sunt numai cteva din elementele care concura la succesul unei afaceri. Managementul resurselor umane este cmpul de manevra cel mai important pentru cresterea profitabilitatii companiei. n acest context, utilizarea unor sisteme informatice pentru derularea proceselor informationale legate de resursele umane a devenit o cerinta obligatorie. Sistemele informatice pentru resursele umane au nregistrat o evolutie importanta n ultimii ani. In cazul firmelor mici, sau cele aflate in perioada de start-up, cu un numar mic de salariati , gestionarea salariatilor si calculul salariilor , se prefera a se realiza cu ajutorul unui singur program , care sa aiba o baza de date comuna, si care sa ofere cat mai multe utilitati: calculul automat al salariilor, calculul automat al contributiilor catre stat, ore normale, ore suplimentare, ore de noapte, prime, sporuri, retineri, facilitati de administrare a personalului, cunoasterea in orice moment a costurilor salariale la nivel de firma, detalii despre angajare , date despre angajat. Lucrarea de fata are ca obiectiv realizarea unui astfel de program de gestiune a salariatilor si calcul salariilor pentru societatea S.C. ECOSTAR REL S.R.L. Necesitatea utilizarii acestui gen de program a aparut tocmai datorita extinderii si dezvoltarii afacerii, cu scopul de a optimiza activitatea persoanelor care se ocupa cu calculul salariilor si evidenta personalului, de a creste randamentul departamentului resurse umane.

Capitolul 1: Noiuni introductive despre bazele de date 1.1. Scurt istoric al bazelor de date
Primele baze de date au fost dezvoltate pe sisteme mainframe i au fost manipulate de oameni special pregtii pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste baze de date au fost simple S.G.B.D.-uri. Primul S.G.B.D.R. a fost lansat de corporaia Oracle i folosea sistemul de interogare S.Q.L. Dei versiunea original a fost dezvoltat pentru alt tip de sisteme, Oracle a fost unul dintre primii furnizori care a lansat o versiune pentru sistemele PC pe sistem de operare MS-DOS. La jumtatea anilor 80, firma Sybase a lansat propriul su S.G.B.D.R. numit S.Q.L.Server. Acesta coninea biblioteci client pentru accesul la baza de date. Asigurnd suportul pentru proceduri rezidente (mai trziu denumite proceduri stocate) i o interoperatibilitate sporit cu diverse tipuri de reele S.Q.L.-Server a devenit un produs de succes cu precdere in mediile client/server.Odat cu apariia sistemelor PC au aprut i primele aplicaii de baze de date ce foloseau un singur fiier pentru a stoca toat informaia din baza de date. Aceste aplicaii erau de tip xBase, un limbaj care s-a rspndit foarte repede, fiind folosit n special pentru manipularea datelor. Sistemele care au folosit xBase au fost: dBase, FoxBase i FoxPro. Aceste programe rulau sub MS-DOS i, firesc, mprteau limitrile acestuia. La nceputul anilor 90, mai exact n 1992 firma Microsoft lanseaz aplicaia Access, aplicaie care se bazeaz n mare parte pe logica FoxPro, licen achiziionat de Microsoft n 1989. n scurt timp Access devine cea mai folosit aplicaie de baze de date de tip flat file de pe sistemele PC. n prezent Access a ajuns la a VI-a versiune denumit Access 2002 integrat n pachetul de aplicaii Microsoft Office XP. ncepnd cu aceast versiune s-a schimbat sistemul de stocare, aplicaia fiind pregtit s fie scalat ctre o baz de date S.Q.L.-Server. Totodat ncepnd cu versiunea a III-a i s-a adugat un limbaj de programare dedicat numit Visual Basic for Applications (denumit n continuare VBA), bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul VBA se pot manipula datele mai uor, se pot folosi automatisme pentru diverse interogri, afiri, etc. ncepnd cu versiunea a V-a (Access 2000) limbajul integrat, VBA este compatibil cu VB, dar i cu limbajul folosit de Microsoft S.Q.L.-Server. La nceputul anului 2003 compania Microsoft a anunat lansarea Visual Studio for Applications, prima tehnologie care livreaz capabiliti de personalizare a aplicaiilor integrate n pagini Web. n ultimul deceniu, mediul economic a suferit o serie de schimbri, cele mai 3

semnificative referindu-se la: comportamentul consumatorului, care a devenit mult mai exigent, mai bine informat, acordnd o mai mare atenie timpului dedicat cumprturilor; saturarea pieei. n rile dezvoltate, aproape orice persoan adult posed cont bancar, cri de credit, astfel nct extinderea pieei serviciilor bancare este foarte dificil. Aceeai situaie se nregistreaz i la automobile, polie de asigurare, alimente de baz; noile segmente de pia, respectiv diferitele grupuri etnice; noile metode de marketing i canale de distribuie, precum marketingul direct, comerul electronic, etc.; ciclul de via scurt al celor mai multe dintre produse; creterea competiiei i a riscului n afaceri. Consecinta a acestor transformari petrecute de-a lungul ultimelor decenii, asupra civilizatiei umane, in general si a mediului economic, in particular, se impune tot mai pregnant necesitatea stocarii informatiei economice intr-o maniera care sa permita accesul rapid, precum si posibilitatea de a extrage si a evidentia in mod inteligent doar informatia solicitata. O organizare sistematic a informaiilor este oferit de bazele de date, care asigur condiiile necesare pentru consemnarea datelor, pstrarea lor i un acces optim la acestea, i tind s devin totodat principalul rezervor de informaii al oricrei organizaii.

1.2. Definirea bazelor de date

O baz de date 1reprezint un ansamblu de date integrat, anume structurat i dotat cu o descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poart numele de dicionar de date sau metadate i creaz o interdependen ntre datele propriu-zise i programe. Baza de date poate fi privit ca o colecie de fiiere interconectate2 care conin nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerat drept un model al unor aspecte ale realitii unei uniti economice, modelat prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul realitii ce prezint interes sunt denumite clase sau
1

Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.

Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

2

http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/

entiti. Pentru aceste obiecte sunt achiziionate i memorate date referitoare la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecii de date, prin care se realizeaz reprezentarea unei realiti. Datele constituie orice mesaj primit de un receptor, sub o anumt form. Informaiile reprezint cantitatea de noutate adus de un mesaj din exterior(realitate). Un fiier este un ansamblu de nregistrri fizice3, omogene din punct de vedere al coninutului i al prelucrrii. O nregistrare fizic este o unitate de transfer ntre memoria intern i cea extern a calculatorului. O nregistrare logic este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului utilizator. O nregistrare se compune din cmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte ale realitii. Cmpurile sunt nregistrri logice. O baza de date trebuie s asigure4: abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realitii); integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecii de date intercorelate, cu redundan controlat); integritatea datelor (se refer la corectitudinea datelor ncrcate i manipulate astfel nct s se respecte restriciile de integritate); securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date); partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai muli utilizatori, eventual n acelai timp); independena datelor (organizarea datelor s fie transparent pentru utilizatori, modificrile n baza de date s nu afecteze programele de aplicaii).

1.3. Sisteme de baze de date

Sistemele de baze de date sau bncile de date reprezint un sistem de organizare i prelucrare, respectiv teleprelucrare (prelucrare la distan) a informaiei, constituit din urmtoarele 3 elemente: colecia de date aflate n interdependen
3 4

http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-date10310211217.php Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

 descrierea datelor i a relaiilor dintre ele un sistem de programe care asigur exploatarea bazei de date (actualizare, interogare) Arhitectura sistemului de baza de date este format din urmtoarele componente (Figura 1.1): baza/bazele de date reprezint componenta de tip date a sistemului (coleciile de date propriu-zise, indecii); sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date ansamblul de programe prin care se asigur gestionarea i prelucrarea complex a datelor i care reprezint componenta software a sistemului de baze de date (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date SGBD); alte componente proceduri manuale sau automate, inclusiv reglementri administrative, destinate bunei funcionri a sistemului, dicionarul bazei de date (metabaza de date) care conine informaii despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentaii, mijloacele hardware utilizate, personalul implicat. Figura 1.15 Arhitectura sistemului de baza de date

1.4. Nivelul de organizare a datelor ntr-o baz de date

Datele dintr-o baz de date pot fi structurate pe 3 niveluri, n funcie de categoria de personal implicat: nivelul conceptual (global) exprim viziunea administratorului bazei de date asupra datelor. Acestui nivel i corespunde structura conceptual (schema) a bazei de date, prin care se realizeaz o descriere a tuturor datelor, ntr-un mod independent de aplicaii, ce face posibil administrarea datelor. nivelul logic exprim viziunea programatorului de aplicaie asupra datelor. La acest nivel se realizeaz o descriere a datelor corespunztoare unui anumit program de
5

Figura 1.1: Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de

programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

aplicaie. nivelul fizic care exprim viziunea inginerului de sistem asupra datelor. Corespunde schemei interne a bazei de date prin care se realizeaz o descriere a datelor pe suport fizic de memorie.

1.5. Modelarea la nivel logic a datelor ntr-o baz de date

Modelul de date6 reprezint ansamblul de concepte i instrumente necesare pentru a construi o schem a bazei de date. Modelarea datelor poate viza totalitatea datelor din cadrul bazei de date (schema/arhitectura datelor) sau o parte a acestora (subscheme ale bazei de date). Schema i subschema bazei de date sunt modelele logice ale bazei de date, care au asociate principii generale pentru gestionarea/definirea (structurarea) datelor, manipularea i asigurarea integritii datelor, fr a reflecta modul de reprezentare i stocare a acestor date pe suportul de memorie (atributele modelului fizic). Se cunosc mai multe tipuri de baze de date dup modul de organizare, modul de dispunere pe suport magnetic a informaiei i a elementelor componente: modele primitive datele sunt organizate la nivel logic n fiiere, structura de baz este nregistrarea, mai multe nregistrri fiind grupate n structuri de tip fiier; baze de date ierarhice legturile dintre date sunt ordonate unic, accesul se face numai prin vrful ierarhiei, un subordonat nu poate avea dect un singur superior direct i nu se poate ajunge la el dect pe o singur cale; baze de date n reea datele sunt reprezentate ca ntr-o mulime de ierarhii, n care un membru al ei poate avea orici superiori, iar la un subordonat se poate ajunge pe mai multe cai; baze de date relaionale structura de baz a datelor este aceea de relaie tabel, limbajul SQL (Structured Query Language) este specializat n comenzi de manipulare la nivel de tabel. Termenul relaional a fost introdus de un cercettor al firmei IBM dr. E. F. Codd n 1969 cel care a enunat cele 13 reguli de baz necesare pentru definerea unei baze de date relaionale. Baza de date relaional reprezint o mulime structurat de date, accesibile prin calculator, care pot satisface n timp minim i ntr-o manier selectiv mai muli utilizatori. Aceast mulime de date modeleaz un sistem sau un proces din lumea real i servete ca suport unei aplicaii informatice;
6

Connolly, Thomas; Begg, Carolyn. Baze de date: proiectare, implementare, gestionare. Bucuresti : Teora,

2001

 baze de date distribuite sunt rezultatul integrrii tehnologiei bazelor de date cu cea a reelelor de calculatoare. Sunt baze de date logic integrate, dar fizic distribuite pe mai multe sisteme de calcul. Integrarea bazei de date distribuite se face cu ajutorul celor 3 tipuri de de scheme care sunt implementate: 1. schema global definete i descrie toate informaiile din baza de date distribuit n reea; 2. schema de fragmentare descrie legturile dintre o colecie global i fragmentele sale. Ea este de tipul unu la mai muli i are forma unei ierarhii; 3. schema de alocare descrie modul de distribuire a segmentelor pe calculatoarele (nodurile) din reea. Fiecare segment va avea o alocare fizic pe unul sau mai multe calculatoare. Schema de alocare introduce o redundan minim i controlat: un anumit segment se poate regsi fizic pe mai multe calculatoare. Utilizatorul unei asemenea baza de date o vede ca pe o baz de date unic, compact (nivel logic), cu toate c n realitate ea este distribuit pe mai multe calculatoare legate n reea (nivel fizic). Aceast organizare a dus la o cretere substanial a vitezei de acces la o baz de date ntr-o reea de calculatoare. Anumite date stocate pe un server local sunt mult mai rapid accesate dect dac ele s- ar afla pe un server la distan, unde baza de date ar fi fost stocat n ntregime (nedistribuit); modele semantice orientate spre obiecte. Aceste modele sunt orientate pe reprezentarea semnificaiei datelor. Structura de baz folosit pentru reprezentarea datelor este cea de clas de obiecte definit prin abstractizare din entitatea fizic pe care o regsim n lumea real. Aici exist entiti simple i clase de entiti care se reprezint prin obiecte simple sau clase de obiecte, ordonate n ierarhii de clase i subclase. Acest tip de baz de date a aprut din necesitatea gestionrii obiectelor complexe: texte, grafice, hri, imagini, sunete (aplicaii multimedia) i a gestionrii obiectelor dinamice: programe, simulri.

1.6. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date

Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD)7 sunt sisteme informatice specializate n stocarea i prelucrarea unui volum mare de date, numrul prelucrrilor fiind relativ mic.
7

Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004

Termenul de baz de date se va referi la datele de prelucrat, la modul de organizare a acestora pe suportul fizic de memorare, iar termenul de gestiune va semnifica totalitatea operaiilor ce se aplic asupra datelor din baza de date. Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele funcii: definirea crearea bazei de date; introducerea (adugarea) datelor n baza de date; modificarea unor date deja existente n baza de date; tergerea datelor din baza de date; consultarea bazei de date interogare/extragerea datelor. n plus un SGBD mai asigur i alte servicii: suport pentru limbaj de programare; interfa ct mai atractiv pentru comunicare cu utilizatorul; tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date; utilitare ncorporate: sistem de gestiune a fiierelor, liste, tabele etc.; help pentru ajutarea utilizatorului n lucrul cu baza de date. Apariia i rspndirea reelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor n direcia multiuser: mai muli utilizatori folosesc simultan aceeai baz de date. Principalul avantaj al reelelor a fost eficiena sporit de utilizare a resurselor sistemelor de calcul: la o baz de date aflat pe un server central au acces simultan mai muli utilizatori, situai la distan de server, de unde rezult o bun utilizare a resurselor server-ului i economie de memorie datorat memorrii unice a bazei de date. Un SGBD este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL care permite accesul rapid i comod la datele stocate n baza de date. Un SGBD este un ansamblu complex de programe care asigur interfaa ntre o baz de date i utilizatorii acesteia. SGBD este componenta software a unui sistem de baze de date care interacioneaz cu toate celelalte componente ale acestuia asigurnd legtura i interdependena ntre ele.

1.6.1. Activitile asigurate de SGBD

Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele activiti: definirea i descrierea structurii bazei de date se realizeaz printr-un limbaj propriu, limbaj de definire a datelor (LDD), conform unui anumit model de date; 9

 ncrcarea datelor n baza de date se realizeaz prin comenzi n limbaj propriu, limbaj de manipulare a datelor (LMD); accesul la date se realizeaz prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a datelor. Accesul la date se refer la operaiile de interogare i actualizare. Interogarea este complex i presupune vizualizarea, consultarea, editarea de situaii de ieire (rapoarte, liste, regsiri punctuale). Actualizarea presupune 3 operaiuni: adugare, modificare efectuate prin respectarea restriciilor de integritate ale BD i tergere; ntreinerea bazei de date se realizeaz prin utilitare proprii ale SGBD; reorganizarea bazei de date se face prin faciliti privind actualizarea structurii de date i modificarea strategiei de acces. Se execut de ctre administratorul bazei de date; securitatea datelor se refer la asigurarea confidenialitii datelor prin autorizarea si controlul accesului la date, criptarea datelor.

1.6.2. Obiectivele unui SGBD

Un SGBD8 are rolul de a furniza suportul software complet pentru dezvoltarea de aplicaii informatice cu baze de date. El trebuie s asigure: minimizarea costului de prelucrare a datelor, reducerea timpului de rspuns, flexibilitatea aplicaiilor i protecia datelor. Pentru satisfacerea performanelor enumerate, SGBD trebuie s asigure un minim de obiective. 1. Asigurarea independenei datelor trebuie privit din dou puncte de vedere: independena logic se refer la posibilitatea adgrii de noi tipuri de nregistrri de date sau extinderea structurii conceptuale, fr a determina rescrierea programelor de aplicaie; independena fizic modificarea tehnicilor fizice de memorare fr a determina rescrierea programelor de aplicaie. 2. Asigurarea redundanei minime i controlate a datelor stocarea informaiilor n bazele de date se face astfel nct datele s nu fie multiplicate. Totui, pentru a
8

Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006

10

mbunti performanele legate de timpul de rspuns, se accept o anumit redundan a datelor, controlat, pentru a asigura coerena bazei de date i eficiena utilizrii resurselor hardware. 3. Asigurarea facilitilor de utilizare a datelor presupune ca SGBD-ul s aib anumite componente specializate pentru: folosirea datelor de ctre mai muli utilizatori n diferite aplicaii datele de la

o aplicaie trebuie s poat fi utilizate i n alte aplicaii. accesul ct mai simplu al utilizatorilor la date fr ca ei s fie nevoii s cunoasc structura ntregii baze de date; aceast sarcin cade n seama administratorului bazei de date. existena unor limbaje performante de regsire a datelor care permit sistemul de gestiune trebuie s ofere posibilitatea unui acces multicriterial la exprimarea interactiv a unor cereri de regsire a datelor. informaiile din baza de date spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fiiere unde exist un singur criteriu de adresare, cel care a stat la baza organizrii fiierului. 4. Asigurarea securitii datelor mpotriva accesului neautorizat. 5. Asigurarea coerenei i integritii datelor mpotriva unor tergeri intenionate sau neintenionate se realizeaz prin intermediul unor proceduri de validare, a unor protocoale de control concurent i a unor proceduri de refacere a bazei de date. 6. Asigurarea partajabilitii datelor se refer pe de o parte la asigurarea accesului mai multor utilizatori la aceleai date i de asemenea la posibilitatea dezvoltrii unor aplicaii fr a se modifica structura bazei de date. 7. Asigurarea legturilor ntre date corespund asocierilor care se pot realiza ntre obiectele unei aplicaii informatice. Orice SGBD trebuie s permit definirea i descrierea structurii de date, precum i a legturilor dintre acestea, conform unui model de date (de exemplu modelul relaional). 8. Administrarea i controlul datelor sunt asigurate de SGBD, n sensul c datele pot fi folosite de mai muli utilizatori n acelai timp, iar utilizatorii pot avea cerine diferite i care pot fi incompatibile. SGBD trebuie s rezolve probleme legate de concuren la date, problem care apare mai ales n lucrul n mediu de reea de calculatoare.

11

1.6.3. Funciile unui SGBD

Evideniem urmtoarele funcii ale unui SGBD9: funcia de descriere a datelor se face cu ajutorul LDD, realizndu-se descrierea atributelor din cadrul structurii BD, legturile dintre entitile BD, se definesc eventualele criterii de validare a datelor, metode de acces la date, integritatea datelor. Concretizarea acestei funcii este schema BD. funcia de manipulare este cea mai complex i realizeaz actualizarea i regsirea funcia de utilizare asigur mulimea interfeelor necesare pentru comunicare a neinformaticieni beneficiarii informaiei trebuie doar s le foloseasc prin intermediul unei interfee suficient de prietenoase. informaticieni creaz structura BD i realizeaz procedurile complexe de exploatare a BD; administratorul bazei de date utilizator special, cu rol hotrtor n funcionarea optim a ntregului sistem. funcia de administrare administratorul este cel care realizeaz schema conceptual a bazei de date, iar n perioada de exploatare a BD autorizeaz accesul la date, reface baza n caz de incident. Figura 1.210 Functiile unui SGBD datelor. tuturor utilizatorilor cu BD. Categorii de utilizatori:

Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.

Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

10

Figura 1.2: Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de

programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

12

1.7 Abordarea conceptual a cadrului organizatoric i legislativ al salarizrii 1.7.1 Sistemul de salarizare
Sistemul de salarizare reprezint un ansamblu de reguli i norme prin care se asigur legtura, ntre munca prestat i salariul primit. Salariul este preul muncii prestate, exprimate n bani, reintrodus n legislaia muncii prin Decretul -Lege 35/1990, fiind sinonim termenului de retribuie, utilizat n legislaia premergtoare, legea 57/1974. Dup Legea salarizrii nr. 14/1991, n articolul 1 pentru munca prestat n condiii prevzute n contractul de munc, fiecare persoan are dreptul la un salariu n bani, convenit la ncheierea contractului. Salariul de baz se stabilete pentru fiecare persoan n raport cu calificarea, importana, complexitatea lucrrilor ce revin postului n care este ncadrat, cu pregtirea i competena profesional. Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale ntre conducerea unitii i liderii de sindicat sau, dup caz, cu fiecare persoan n parte. Hotrrile cu privire la sistemul de salarizare produce efecte pentru toi membrii societii indiferent de data angajrii. Plata salariului se face periodic, fie la intervale de cel mult o lun. Drepturile salariale cuvenite salariailor se pltesc naintea oricror alte obligaii bneti ale unitii. Salariile de baz pentru ntreg personalul societii nu pot fi negociate i stabilite sub salariul de baz minim pe economie.

1.7.2 Elementele componente ale sistemului de salarizare, principii in salarizare si clasificare

Elementele componente ale salariului1112: a) b) c) d) Salariul de baz Adaosuri la salariul de baz Sporuri la salariul de baz Alte drepturi bneti

Salariul de baz se stabilete prin negocieri colective, sau individuale, ori este impus.
11
12

Done, Ioan. Salariul si motivatia muncii. Bucuresti: Expert , 2000 Hutupasu, Ana. Salarizarea personalului. Bucuresti: Tribuna Economica, 2006

13

Salariul de baz reprezint partea principal a salariului, cuvenit persoanei ncadrate, pentru munca depus la un loc de munc. Este partea fix a salariului total stabilit dup diferitele forme de salarizare utilizate de societate. Adaosurile reprezint partea variabil n cadrul drepturilor salariale i se acord n raport cu performanele individuale ale angajatului. Ele se iau n calcul la stabilirea drepturilor care se determin n raport cu salariul n msura n care sunt prevzute de lege. Conform Contractului colectiv de munca unic Art.42, se concretizeaz n : Adaosul de acord (direct, progresiv, indirect); Premiile acordate din fondul de premiere, Alte adaosuri cuvenite la nivelul unitii.

Sporurile la salariul de baz se acord unor categorii de angajai, pentru vechime in munca, pentru munca prestat n condiii deosebite. O parte din ele sunt incluse n salariul de baz, pentru calculul unor drepturi salariale. n cadrul sistemului de sporuri se pot include urmtoarele categorii de sporuri: Spor de vechime Spor pentru ore suplimentare Spor pentru exercitarea unei funcii suplimentare Spor pentru exercitarea unei funcii de conducere Spor pentru lucrul n zilele de srbtori legale Spor pentru lucrul n zilele de smbt i duminic n categoria altor drepturi bneti pot fi menionate: Indexrile de salarii Ajutoare materiale pentru casatorie, in caz de deces membru de familie sau pentru natere copil Indemnizaiile acordate pentru concediile de odihn, etc. Adaosuri la salariu cu ocazia srbtorilor de Pati, Crciun, Sfntul Ilie Indemnizaii Salariaii care se pensioneaz pentru limita de vrst, cei concediai pentru motive care nu in de persoana salariatului conform art.66 din Codul Muncii, cei concediai pe motive medicale conform art.61 litera c din Codul Muncii primesc o indemnizaie egal cu unul sau mai multe salarii de baz avute in ultima lun de lucru. Indemnizaia se acord dup predarea notei de lichidare. 14

Principiile sistemului de salarizare13 sunt urmtoarele: principul descentralizarii si al liberalizarii salariului; principiul nediscriminarii; principiul salarizarii n raport cu pregatirea, calificarea

si competenta profesionala;
principiul

salarizarii

dupa

importanta si

muncii, de

complexitatea raspundere;

lucrarilor

efectuate

nivelul

principiul salarizarii dupa rezultatele muncii; principiul salarizarii n raport cu conditiile de munca;

principiul confidentialitatii.
Principiul existenei sau a fixrii salariului minim; Caracterul confidenial al salariilor: La angajarea personalului i ncheierea contractelor de munc trebuie avut n vedere toate aceste elemente, pentru a ndeplini cerinele fiecrei pri, ce au interese diferite cu privire la mrimea salariului i pentru a ndeplini cerinele impuse de legislaia n vigoare. Forme de salarizare Cointeresarea angajailor n rezultatele obinute de firm i progresul economic al acesteia, se realizeaz prin aplicare de forme de salarizare diferite n funcie de specificul muncii. Clasificarea, diversitatea i unitatea formelor de salarizare:14 1. Salarizare n regie. 2. Salarizare n acord sau n bucat. 3. Salarizare dup timpul alocat: sistemul ora -standard, sau cu norm de munca/or sistemul minut-standard, sau cu norma de munc/minut 4. Salarizarea de tip premial; 5. Alte forme de salarizare, ca:
13 14

sistemul n remiz, sau cote procentuale

http://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/

15

sistemul bazat pe indicatori.

Salarizarea n regie sau dupa timp se bazeaz pe evaluarea muncii prestate i a cheltuielilor de personal n funcie de timpul de lucru pltit, indiferent de randamentul muncii salariatului. Salarizarea n regie este caracteristica personalului de administraie, dar se aplic i n cazul muncitorilor, n situaii cum ar fi: procese de aparatur, de supraveghere a instalaiilor de lucru; dac considerentele de calitate cer acest lucru (C.T.C.) n situaii n care normarea nu se poate face cu precizie, sau necesit un volum activiti cu caracter nerepetitiv din munca de administraie a firmei. Salarizarea n acord sau cu bucata se bazeaz pe evaluarea muncii prestate i a cheltuielilor de personal n funcie de volumul realizrilor, fr a ine seama de durata timpilor de lucru pentru obinerea acestora. Aceast form de salarizare stimuleaz salariatul s-i amelioreze randamentul muncii sale. Salarizarea n acord poate imbraca una din formele: in acord direct, in acord progresiv, in acord indirect, care la randul lor se pot aplica individual sau progresiv. Acordul direct presupune stabilirea salariului sub forma produsului dintre normele de timp pentru lucrarile, operatiile, activitatile, produsele executate si tariful pe unitate. Acordul poate fi individual sau progresiv. Acordul direct este modul de determinare al salariului in functie de posibilitatea, abilitatea si efortul angajatului. Acesta este aplicabil n orice activitate, unde munca se poate face individual. Acordul progresiv presupune stimularea salariatilor pentru realizarea unui numar de produse cat mai mare, acestia fiind platiti mai bine pentru realizari mai bune. Se stabileste salariul progresiv in functie de realizari. Acordul indirect presupune repartizarea "bugetului" de salarii conducatorului echipei care lucreaza pentru realizarea unui produs si care este raspunzator de distribuirea salariilor potrivit sarcinilor fiecarui salariat. Se foloseste cu precadere in constructii, pe santierele navale, proiectare. Acordul colectiv este aplicabil cnd se lucreaz n grup, echip, brigad .Grupa de munc realizeaz n comun o sarcin unitar de munc, rspunznd n comun de rezultatele obinute. Salarizarea pe baz de cote procentuale sau remiz este asemntoare acordului 16

apreciabil de munc (ntreinere i reparaii, paza i transport intern)

direct, dar se aplic ndeosebi n comer, turism etc. In acest caz, plata se va face in functie de vanzari de produse sau de servicii, cu asigurarea salariului minim brut pe tara.

Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic 2.1 Descrierea firmei

S.C. ECOSTAR REL S.R.L. este o companie privata, cu capital integral romanesc, ce a fost infiintata in anul 1994, avand ca obiect de activitate importul si comercializarea unei game complete de echipamente profesionale de bucatarie, accesorii si mobilier pentru restaurante, hoteluri, baruri, terase, cafenele, catering, iar incepand cu acest an, activitatea a fost extinsa prin infiintarea diviziei de produse gastronomice pentru restaurante si catering. Compania isi desfasoara activitatea in cadrul a doua puncte de desfacere organizate ca showroom-uri HoReCa Expert (in Constanta si in Bucuresti), in cadrul carora sunt expuse si comercializate produse ale unor marci de renume european si international : Bucatarie: Olis; Artserf; Tecnosteel; Polaris; Robot Coupe; Elettrobar; etc Pizza: Zanolli; Lilly Codroipo; Infrico Baruri: Clabogroup Gelaterie: Corema; Rico-Screams Vitrine: Enofrigo; Infrico; Scaiola Decoratiuni interioare/mobilier: Lemani; Orient Sino; La Rette; etc Acesorii HoReCa: Fasa; Montini; Pintinox; Royal Leerdam; Forcar; etc.

Pe langa aceastea, compania comercializeaza si sub brand propriu Horeca Expert o gama variata de produse din categoriile mai sus mentionate. Pentru deservirea clientilor din regiunea Moldova, compania a angajat agenti de vanzare zonali ce se ocupa de promovarea sa in orasele principale (Iasi, Galati, Braila), de atragerea de noi clienti, precum si de consilierea acestora, propunerea celor mai potrivite solutii pentru nevoile acestora, precum si preluarea comenzilor si urmarirea livrarilor.

2.2Descrierea principalelor activitati 2.2.1 Activitatea de import

17

Activitatea de import se desfasoara in cadrul departamentului Importuri, avand in componenta sa 4 agenti coordonati de un director. Principalele sarcini ce le revin agentilor sunt urmatoarele: Incheierea contractelor de colaborare cu furnizorii externi Intocmirea contractelor cu societatile de transport Preluarea comenzilor si transmiterea acestora catre furnizorii din strainatate. Urmarirea comenzilor si asigurarea livrarii acestora in intervalul stabilit Traducerea contractelor,precum si a documentatiilor tehnice, atunci cand este cazul

2.2.2 Activitatea de ofertare si proiectare

Activitatea de ofertare si proiectare se desfasoara in cadrul compartimentului de Ofertare-Proiectare, compus din 3 operatori subordonati direct directorului departamentului Comercial. Principalele activitati la nivelul acestui comaprtiment sunt: Realizarea planurilor de amplasament pentru echipamentele de bucatarie din cadrul unitatilor de alimentatie publica, conform reglementarilor in vigoare Preluarea cererilor de oferta de la agentii de vanzari din showroom, de pe teren, precum si a cererilor postate pe website-ul companiei Realizarea de oferte generale cat si personalizate de produse Intretinerea si alimentarea bazei de date cu noi produse Realizarea de descrieri pentru produsele comercializate Transmiterea ofertelor catre agentii de vanzari si clientii interesati

2.2.3

Activitatea de consiliere si vanzare

Activitatea de consiliere si vanzare se realizeaza de catre agentii compartimentului Vanzari, acestia fiind grupati in vanzatori de showroom si agenti de teren, subordonati direct Directorului departamentului Comercial. Principalele atributii ale agentilor de vanzari sunt: Consilierea clientilor si recomandarea solutiilor potrivite pentru nevoile lor

18

 Intocmirea cererilor de oferta pentru potentialii clienti si transmiterea acestora compartimentului de ofertare-proiectare Preluarea comenzilor pentru produsele pentru produsele ce nu se afla in stoc Asigurarea punerii in functiune, precum si a functionarii corespunzatoare a utilajelor achizitionate (pentru agentii de teren) Intretinerea relatiilor cu clientii firmei, transmiterea de cataloage, precum si oferirea informatiilor cu privire la aparitia unor produse noi, desfasurarea de promotii, etc Vanzarea de produse aflate in stocul companiei, precum si pe baza de comanda

2.2.4 Activitatea de marketing

Activitatea de marketing se desfasoara in cadrul departamentului Marketing din componenta caruia fac parte un economist si un grafician, subordonati direct directorului general. Activitatile departamentului Marketing constau in: Realizarea si tiparirea unui catalog anual Realizarea de materiale promotionale Efectuarea de studii si analize asupra structurii si volumului cererii in cadrul pietei Intocmirea de rapoarte si recomandari adresate conducerii firmei

2.2.5 Activitatea de service si mentenanta

Activitatea de service si mentenanta se desfasoara in cadrul departamentului de Service, ce are in componenta 5 tehnicieni coordonati de catre un director tehnic. Atributiile departamentului sunt: Intretinerea echipamentelor comercializate, precum si remedierea defectelor, atat la sediul clientului cat si in unitatea proprie Montajul si punerea in functiune a utilajelor si echipamentelor la sediul clientului

19

2.3Structura organizatorica a agentului economic 2.3.1 Organigrama S.C. Eco Star Rel S.R.L.
Figura 2.1 Organigrama societatii

Directorul general : - Are in subordine directa pe : Assistant Manager Sef departament Financiar Sef departament Importuri Sef departament Vanzari Sef departament IT Sef departament Logistica Sef departament Service Serviciul de protectie a muncii si de respectare a normelor PSI

Directorul economic : - are in subordine biroul de contabilitate. - Urmareste intocmirea documentelor conform legii si inscrierea in cheltuielile admisibile. De asemenea urmareste corectitudinea in ceea ce priveste intocmirea actelor de plata a salariilor personalului precum si gestionarea corecta a materialelor si materiilor prime. - Urmareste intocmirea corecta a facturilor si incasarea lor - Plata obligatiillor catre bugetul de stat - Derularea creditelor bancare etc. Directorul de importuri : - Are in subordine agentii de importuri care : 20

Efectueaza comenzi externe Urmaresc comenzile Finalizarea comenzilor Mentinerea relatiilor cu partenerii externi Situatii comenzi Traduceri

- Responsabilitati Coordonare departament Urmarire comenzi externe Organizare transporturi externe Lista discounturi Preturi Receptie importuri

Director vanzari : - Are in subordine Directorii zonali care : Supervizeaza vanzarea pe zona Moldova / Bucuresti / Constanta Urmaresc vanzarea, livrarea, service-ul si follow-up-ul Mentin si dezvolta portofoliul de clienti

- Responsabilitati Directorul IT : - Are in subordine operatorii ofertare/proiectare, agentii marketing si administratorul de baze de date - Responsabilitati : Coordonare departament Efectuare proiecte Efectuare oferte si anexe contract, liste 21 Coordoneaza departamentul de vazari la nivel national Urmareste si verifica vanzarile Urmareste atingerea targetului lunar Mentine relatiile cu clientii Mareste portofoliul de clienti

Actualizarea preturilor si a descrierilor produselor Vizite clienti

Director logistica : - Are in subordine gestionarii de showroom si depozit care Aranjeaza showroomul / depozitul Pregatesc marfa Fac receptia marfii Stocuri marfa / necesar Fise de magazie

- Responsabilitati : Coordonare departament Organizare transporturi interne catre clienti Stocuri / necesar Livrari marfa

Director service : - Are in subordine dispecerul si echipele de service - Responsabilitati : Coordonare departament Verificare echipelor de service pe teren Rezolvarea reclamatiilor

2.3.2

Organizarea Departamentului Financiar

Departamentul Financiar Contabil este organizat conform urmatoarei organigrame : Figura 2.2 Organigrama departamentului financiar - contabil

22

Directorul economic este subordonat direct directorului general si analizeaza activitatea compartimentului aflat in subordinea sa, dispune anumite masuri si raporteaza managerului general. Contabilul sef este subordonat directorului economic si analizeaza activitatea departamentului. De asemenea el : Organizeaz contabilitata n cadrul societatii; Organizeaz controlul financiar preventiv conform legislaiei n vigoare; Pstreaz confidenialitatea lucrrilor ncredinate; Propune msuri pentru eficientizarea i modernizarea activitii societatii; Urmrete calitatea i corectitudinea actelor i avizelor emise de personalul din subordinea sa; Verific i avizeaz corectitudinea informaiilor supuse ateniei efului societatii; Coordoneaz activitatea compartimentului aflat n subordinea sa; Coordoneaz plile ctre bugetul statului sau alte instituii publice; Coordoneaz plile ctre furnizori, n limita disponibilitilor bancare; Aplic strategia i politicile de dezvoltare economic a societatii; Aprob fia postului pentru toi salariaii din subordine; Asigur efectuarea inventarierii patrimoniului; Propune bugete de venituri si cheltuieli; Coordoneaz ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli al societatii, stabilete msuri de incadrare n acesta; Coordoneaz asigurarea resurselor financiare necesare realizrii programelor de exploatare, ntreinere, reparaie, modernizare, dezvoltare n corelare cu bugetul de venituri i cheltuieli aprobat; Coordoneaz ntocmirea raportului de gestiune; Coordoneaz modul de aplicare si respectare a legislaiei n vigoare, a instruciunilor de serviciu, reglementrilor, ordinelor i dispoziiilor conducerii societii;

23

 Previne i combate corupia (monitorizeaz activitatea personalului care este implicat n activiti predispuse la apariia fenomenului de corupie, urmrete calitatea i corectitudinea actelor ntocmite n cadrul compatimentului aflat n subordinea sa etc.); De asemenea, el are obligaia de a executa toate sarcinile trasate de conducerea societatii. Economistul-contabil din subordinea contabilului sef ndeplinete urmtoarele sarcini: Asigur evidena derulrii plilor ctre furnizori; Asigur legturile cu Direcia General de Administrare a Marilor Contribuabili cu privire la impozitul pe salarii; Asigur ntocmirea, pstrarea fielor fiscale pe toat durata angajrii salariailor sucursalei, transmitrea anual a fiei fiscale la organul fiscal teritorial, iar fiecrui salariat cte o copie a fiei fiscale; Asigur procurarea de la Administraia Finanelor Publice a programului pentru calculul impozitului pe venitul global i alte programe de transmitere a datoriilor sucursalei fa de Bugetul Statului; Calculeaz i ine evidena drepturilor bneti, a reinerilor legale din salariu, a datoriilor pentru fiecare salariat din centralul societatii, conform legislaiei n vigoare; Centralizeaz lunar declaraiile privind obligaiile de plat la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale, bugetul fondului de omaj, bugetul asigurrilor sociale de sntate, fondul de risc, etc.; ntocmete i depune pe termen scurt (pn la 31 ianuarie a fiecrui an) declaraiile privind impozitele i taxele locale, urmrind confirmarea i plata la termen ctre bugetele locale; Efectueaz pli i transferuri de sume bneti n limitele disponibilitilor financiare; Efectueaz pli n limita disponibilitilor bancare ctre furnizori, n baza situaiilor operative, a facturilor din eviden; Efectueaz pli pentru ajutoarele sociale acordate salariailor societii n baza hotrrilor CA, n limita disponibilului pentru asisten social existent; Elibereaz adeverine de venit, etc. pntru salariaii societatii;

24

2.4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access

Microsoft Access face parte din pachetul de programe Microsoft Office. Este un sistem de gestiune a bazelor de date destinat rezolvrii problemelor uzuale care apar ntr-o firm medie, mic sau acas, care ofer posibilitatea efecturii urmtoarelor operaii: crearea i ntreinerea coleciei de date, utilizatorul putnd crea i manipula datele memorarea i actualizarea datelor din baza de date (adugarea, tergerea i cutarea i gsirea informaiilor necesare i asigurarea accesului rapid la datele din crearea formularelor pentru vizualizarea, introducerea i actualizarea datelor; analizarea i tiprirea datelor folosind rapoartele; importul i exportul datelor n diverse formate de baze de date (dBase, FoxPro, legarea datelor din tabelele create cu alte aplicaii la tabelele bazei de date Accsess; pstrarea unei copii de siguran a datelor pentru a putea fi recuperate n cazul n asigurarea securitii datelor; asigurarea integritii datelor (se pot introduce n baza de date numai date valide, iar crearea i folosirea macrocomenzilor pentru automatizarea unor operaii folosite crearea i lansarea n execuie a modulelor (programelor) scrise n limbajul Visual fr s cunoasc modul n care sunt stocate pe mediul de memorare; modificarea lor); colecia de date prin folosirea interogrilor;

Paradox) sau n format de foaie de calcul Excel;

care au loc ntreruperi accidentale ale funcionrii sistemului;

operaiile de actualizare nu distrug legturile dintre tabele); mai des n exploatarea bazei de date; Basic for Application (VBA) care pot fi folosite ca aplicaii pentru manipularea datelor i extragerea informaiilor din baza de date. Pentru expresiile folosite n rapoarte, formulare i interogri, Accsess pune la dispoziia utilizatorului peste 100 de funcii ncorporate (built-in functions). O baz de date Access poate fi definit ca o colecie de obiecte: tabele (table), cereri de interogare (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages), comenzi macro (macro) i module (module).... Tabela este un obiect definit de utilizator n care sunt stocate datele primare. Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afiarea acestora sau 25

controlul ntregii aplicaii. Cererea de interogare este un obiect care permite vizualizarea informaiilor obinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele i/sau alte cereri de interogare. Raportul este un obiect care permite formatarea i tiprirea informiilor obinute n urma consultrii bazei de date sub form de documente. Pagina Web de accesare a datelor reprezint un obiect care include un fiier HTML i alte fiiere suport n vederea furnizrii accesului la date prin intermediul browser-elor Internet. Comanda Macro reprezint un obiect care conine o definiie structurat a uneia sau mai multor aciuni pe care Access le realizeaz ca rspuns la un anumit eveniment. Modulul reprezint un obiect care conine proceduri definite de utilizator i scrise n limbajul de programare Visual Basic. 15 Bazele de date uzuale sunt concepute n scopul de a pstra structuri de date. Un element al structurii poart numele de cmp (field). El se caracterizeaz prin nume, tip i lungime. Definiia structurii de date ca succesiune de cmpuri, poart numele de ablon (template) de nregistrare (record). Datele propriu-zise grupate conform ablonului poart numele de nregistrri. Acestea se pot reprezenta intuitiv sub forma unui tabel.16

Capitolul 3. Studiu de caz 3.1 Prezentarea aplicatiei

Aplicatia utilizata in cadrul acestui proiect, pentru evidenta salariatilor agentului economic S.C. Ecostar Rel S.R.L, a fost dezvoltata in cadrul sistemului de gestionare a bazelor de date Microsoft Access 2003 , iar pentru realizarea interogarilor s-a utilizat limbajul de interogare S.Q.L.. Datele de intrare au fost organizate n patru tabele relaionate, dupa cum urmeaza:

3.2 Prezentarea tabelelor

15 16

Cicorta Alexandru - Iniiere n Access i n SQL, Vasile Goldi University Press, Arad, 2002 Teodorescu Alexandru - Lecii de Access, Editura Teora, Bucureti, 2005

26

Tabelul Salariati structura de baza a acestei aplicatii, cuprinde urmatoarele coloane: IDSalariat stocheaza codul angajatului, cheie primara Nume stocheaza numele si prenumele angajatului Adresa stocheaza adresa angajatului Localitate stocheaza localitatea de resedinta a angajatului Telefon stocheaza numarul de telefon al angajatului DataNastere stocheaza data nasterii DataAngajare stocheaza data angajarii in firma curenta Functia functia indeplinita in cadrul departamentului Departament numele departamentului din care face parte angajatul, cheie externa pentru Departamente Sal_de_baza salariul de incadrare al angajatului

Figura 3.1

27

Tabel Salariati

Tabelul Departamente structurat pe 2 coloane: Departament stocheaza numele fiecarui departament, conform organigramei ID Departament numar unic atribuit fiecarui departament, din acesta deriva codul fiecarui angajat (codul fiecarui angajat contine primele 2 cifre din codul departamentului din care face parte Figura 3.2 Tabel Departamente

Tabelul Prezenta salariati stocheaza numarul total de ore lucrate, precum si totalul 28

orelor de concediu. Cuprinde urmatoarele coloane: IDSalariat codul unic al angajatului, cheie primara Anul anul in care s-a efectuat inregistrarea Luna luna in care s-a efectuat inregistrarea Ore_lucrate numarul total de ore de munca pe luna curenta Ore_concediu zilele de concediu exprimate in ore, pentru o mai buna gestiune a Fig 3.3 Tabel Prezenta Salariati

datelor

Tabelul Fisa retineri stocheaza penalizarile aplicate salariilor angajatilor cu abateri repetate de la normele regulamentului de ordine interna al firmei. Cuprinde urmatoarele coloanele: Nr Penalizare numar ce se incrementeaza automat la introducerea fiecarui rand si este cheie primara 29

DataPenalizare data la care s-a inregistrat penalizarea in baza de date Motiv cauza ce determina luarea deciziei de penalizare Suma cuantumul penalizarii, exprimat in RON IDSalariat cod unic, atribuit fiecarui angajat Figura 3.4 Tabel Fisa Retineri

3.3 Prezentarea interfetei

3.3.1 Interfata aplicatiei s-a obtinut prin realizarea unei ferestre principale ce contine legaturi (butoane) catre un numar de patru subferestre, precum si datele de identificare ale studentului, ale profesorului coordonator si ale facultatii. Figura 3.5 Fereastra principala a aplicatiei

30

3.3.2 Subfereastra Tabele - cuprinde legaturi catre cele patru tabele prezentate anterior, rolul acesteia fiind acela de a facilita accesul rapid la acestea, ori de cate ori este necesara introducerea de noi date (Ex: Angajarea unui nou salariat, va necesita alocarea unui identificator unic, derivat din ID-ul departamentului din care va face parte, precum si introducerea tuturor datelor de identificare in tabelele Salariati si Prezenta_salariati. Figura 3.6 Subfereastra Tabele

3.3.3

Subfereastra Formulare integreaza butoane catre 4 formulare ce ofera cu rapiditate, informatii utile conducerii companiei

Figura 3.7 Subfereastra Formulare

Formularul Departamente utilizand acest formular, se vor obtine numele fiecarui departament al firmei, codul unic al acestuia, cat si salariatii ce isi desfasoara activitatea in cadrul sau. 31

Figura 3.8 Formular Departamente

Formularul Penalizari prezinta numarul penalizarii, data aplicarii acesteia, motivul, precum si cuantumul sau, exprimat in RON. La acestea se mai adauga codul unic al salariatului, pentru o identificare rapida in baza de date.

Figura 3.9 Formular Penalizari

Formularul Prezenta_salariati asigura evidentierea numarului total de ore

lucrate in luna curenta si totalul orelor de concediu. Figura 3.10 Prezenta salariati 32

Formularul Informatii Salariati se constituie intr-o interfata usor de

manipulat si inteles, in care sunt relevate informatii cu privire la IDSalariat; Nume; Functia; Departament si Salariu. Pentru o navigare mai facila, s-au implementat butoane pentru gasirea in timpul cel mai scurt a informatiilor esentiale despre salariati. Figura 3.11 Formularul Informatii Salariati

3.3.4

Subfereastra Interogari pentru aceasta am ales un numar de 6 butoane, cu legaturi catre interogari construite utilizand limbajul de interogare SQL si aplicand diverse filtre de selectie, precum si clauze. 33

Figura 3.12 Subfereastra Interogari

Reducere cu 25% a salariilor interogare ce are ca rezultat crearea unui tabel cu coloanele: Idsalariat; nume; departament; functia si sal_diminuat. Figura 3.13 Interogarea Reducere 25% din salariu

34

 Bonificatie pentru salariatii care au lucrat ore suplimentare - aceasta interogare are ca efect construirea unui tabel cu coloanele: idsalariat; nume; departament; functia; ore_lucrate, bonificatia de 5 procente pentru angajatii care au depasit un numar de 170 ore pe luna, si salariul la care s-a adaugat bonificatia. Figura 3.14 Interogarea Bonificatie pt salariatii care au lucrat ore suplimentare

Cautare salariati dupa Departament aceasta interograre este de tip parametric, efectul produs materializandu-se sub forma unei ferestre de dialog in care utilizatorul, pentru a obtine datele dorite, este necesar sa introduca numele departamentului. Figura 3.15 Interogare parametrica cautarea angajatilor dupa departamente

35

 Angajatii departamentului Financiar-contabil din Constanta sunt frecvente situatiile cand este necesar sa obtinem intr-un timp foarte scurt, un tabel care sa cuprinda doar angajatii unui anumit departament. Pentru a exemplifica acest fapt, sa creat aceasta interogare. Coloanele tabelului rezultat sunt:Nume; Adresa; Functie, Sal_de_baza. Figura 3.16 Interogarea Angajatii dep.Financiar-contabil din Constanta

Vechimea angajatilor din Constanta un alt exemplu de interogare ce

returneaza rezultatul sub forma unui tabel ale carui coloane sunt: Nume; Adresa; Vechime. Figura 3.17 Interogarea Vechimea angajatilor din Constanta

36

 Stat de salariu accesand aceasta aplicatie, construita cu ajutorul clauzei iif, se va genera un stat de plata a salariilor. Coloanele incluse in acest stat sunt: Nr_crt; Nume, Sal_de_baza; vechime; Spor_vechime; Salariu_brut. Sporul de vechime este adaugat in cuantum du 5%, in mod automat salariului de baza si se acorda angajatilor cu o vechime in cadrul firmei mai mare de 5 ani. Salariul brut este rezultatului aplicarii unei cresteri cu 5 procente a salariului de baza (de incadrare).Acest stat este actualizat lunar, servind la stabilirea salariului fiecarui angajat. In consecinta, corectitudinea datelor continute in acest raport, este de mare importanta. Figura 3.18 Stat de plata a salariilor

3.3.5 Subfereastra Rapoarte in aceasta fereastra am creat legaturi catre un numar de patru rapoarte, acestea generandu-se automat la accesarea butonului corespunzator. Dupa generarea raportului, este trimisa si comanda de printare a acestuia, scopul acestui 37

automatism fiind simplificarea obtinerii si printarii diverselor rapoarte privind salariatii firmei. Figura 3.19 Subfereastra Rapoarte

Raportul Stat de plata salarii acest raport cuprinde coloanele: Nr_crt; Nume; Departament; Functia; Vechime (exprimata in ani); Sal_de_baza; Spor_vechime si Salariu_brut. Figura 3.20 Raportul Stat de plata

38

 Raportul Bonificatie pentru ore suplimentare cuprinde coloanele: ore_lucrate; idsalariat; nume; departament; functia; bonificatia ; sal_bonificat Figura 3.21 Bonificatie ore suplimentare

Raportul Reducere cu 25 % a tuturor salariilor contine urmatoarele coloane: idsalariat; nume; departament; functia; sal_diminuat. Figura 3.22 Raportul Reducere cu 25 procente a salariului tuturor angajatilor

39

 Raportul Vechimea angajatilor din Constanta contine coloanele:Nume; Adresa; Vechime Figura 3.23 Raportul Vechime angajatilor din Constanta

40

Concluzii finale

Prin intermediul prezentei lucrri mi-am propus s fac o trecere de la general la particular n ceea ce privete activitatea de evidenta a salariatilor si a remunerarii acestora in cadrul unei societati comerciale prin dezvoltarea unui program informatic bazat pe sistemul de gestiune Microsoft Access. Deoarece dezvoltarea unui astfel de program vizeaza atat domeniul informatic prin prisma dezvoltarii unei aplicatii, cat si domeniul economic sub aspectul continutului informational al bazei de date, in primul capitol am expus fundamentele teoretice referitoare atat la bazele de date si sisteme de gestionare a bazelor de date, cat si notiuni economice despre salarii si metode de salarizare. In capitolul doi am mentinut abordarea temei atat din punct de vedere economic, prezentand activitatea si organizarea societatii comerciale studiate, cat si din punct de vedere informatic, prezentand sistemul Microsoft Access. Capitolul trei, de altfel cel mai important, am analizat socitetatea comerciala prin prisma aplicatiei. Astfel plecand de la rezultatele pe care le doream de la acest program, am prezentat rand pe rand functiile programului, iar in final obtinand informatii utile intr-un format accesibil si usor de utilizat. De-a lungul acestui proiect pot concluziona ca : pentru monitorizarea resurselor umane dintr-o societate comerciala este imperativ necesar a se implementa o baza de date pentru evidenta salariatilor, in conditiile in care se doreste sporirea eficientei utilizarii resurselor umane disponibile. Implementarea unui program informatic pentru gestionarea informatiilor economice in cadrul unei firme private sau de stat, va avea ca rezultat o crestere semnificativa a eficientei pe ansamblul activitatilor prin reducerea timpilor necesari procesarii unui numar mare de documente individuale, disparate, toate acestea, in cazul bazelor de date, gasindu-se intr-un singur loc, relationate si structurate logic. De asemenea, obtinerea tuturor rapoartelor necesare desfasurarii activitatii, devine in acest fel extrem de facila. Implementarea unei baze de date, indiferent de dimensiunile sau domeniul de activitate ale companiei in care urmeaza a functiona, necesita un studiu 41

riguros al tuturor detaliilor legate de structura sa organizatorica, al repartizarii geografice a tuturor punctelor de lucru, al modului in care se realizeaza comunicatia intre acestea si sediul central, astfel incat sa se obtina un sistem de gestiune informatica a datelor cit mai robusta si mai eficient dimensionata la dimensiunile si caracteristicile respectivei companii. pentru maximizarea profiturilor firmei este necesara evidenta la zi a datoriilor catre stat in ceea ce priveste personalul un alt factor demn de monitorizat sunt salariile si sporurile acordate personalului

42

Bibliografie:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006 Cicorta Alexandru - Iniiere n Access i n SQL, Vasile Goldi University Press, Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004 Connolly, Thomas; Begg, Carolyn. Baze de date: proiectare, implementare, Done, Ioan. Salariul si motivatia muncii. Bucuresti: Expert , 2000 Eugenia Sandu. Probleme practice in activitatea de salarizare , evidenta si gestionare Forta, Ben. SQL in lectii de 10 minute. Bucuresti: Teora, 2004, Hutupasu, Ana. Salarizarea personalului. Bucuresti: Tribuna Economica, 2006 Ioan Mocian Baze de date. Terminologie, proiectare, SQL, Access. Matrixrom, 2007 Jeff Perkins, Bryan Morgan. SQL fara profesor, in 14 zile. Teora 1997 Lungu, Ion; Musat, Nely. Baze de date relationale: utilizarea limbajului SQL PLUS. Teodorescu Alexandru - Lecii de Access, Editura Teora, Bucureti, 2005 Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si Wynkoop, Stephen. Totul despre Microsoft SQL Server 7.0. Bucuresti: Teora, 2001 Contractul colectiv de munc unic la nivel naional pe anii 2007-2010, incheiat

Arad, 2002

gestionare. Bucuresti : Teora, 2001

a personalului. Gandirea Economica 2008

Bucuresti: All, 1992

limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

conform art. 10 si 11 din Legea nr. 130/1996, republicata, inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2.895 din 21 din 29 decembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a, nr. 5cc din 29 ianuarie 2007 16. 17. 18. 19. 20. Legea nr. 53/2003 Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial nr. 72 din 5 februarie http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/ http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-dehttp://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/ 2003) si modificarile ulterioare

date10310211217.php

43