Infracțiuni informatice în

legea penală română

Punerea în circulație de
valori falsificate
(Articolul 313 Cod Penal)
”Punerea în circulație de valori falsificate prevăzute de art. 310-312 C.pen.,
precum și primirea, deținerea și transmiterea acestora, și punerea lor în
circulație, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea
de falsificare prin care au fost produse [alin. (1)].

Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312 C.pen.,

săvârșită de către autor sau un participant la infracțiunea de falsificare, se
sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare
prin care au fost produse [alin. (2)].

Repunerea în circulație a uneia din valorile prevăzute în art. 310-312 C.pen. de

către o persoană care a constatat, ulterior intrării în posesia acesteia, că este
falsificată, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea
de falsificare prin care au fost produse, ale cărei limite se reduc la jumătate
[alin. (3)].”

Tentativa se pedepsește [alin. (4)].”(Art.313 Cod Penal)

 Condiții preexistente
A. Obiectul infracțiunii
a) Obiectul juridic generic – este reprezentat de relațiile sociale care privesc încrederea
publică, valoarea de importanță deosebită care se raportează la relațiile interumane și la
normala evoluție a unor activități sociale și economice.

b) Obiectul juridic special – relațiile sociale privitoare la încrederea publică acordată

valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312 C.pen., precum și operațiunilor care se
efectuează cu acestea, astfel încât ele să-și îndeplinească misiunea lor specifică.

c) Obiectul material al infracțiunii – este reprezentat de valorile falsificate, și anume

moneda metalică, moneda de hârtie, titlurile de credit public, titlurile de orice fel pentru
efectuarea plăților sau alte titluri ori valori asemănătoare.
B. Subiecții infracțiunii

a) Subiect activ nemijlocit – poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile generale
ale răspunderii penale. Participația penală este posibilă sub toate formele sale, cu
mențiunea că această infracțiune, prin complexitatea activităților pe care le presupune
implică, de regulă, o pluralitate de subiecți activi, fie sub forma coautoratului, dar și a
complicității și instigării.

b) Subiectul pasiv – este instituția care a emis valori falsificate, ce este nevoită să le
retragă din circuit, pierzând astfel contravaloarea acestora, cât și încrederea publică în
valabilitatea monedelor, titlurilor, timbrelor sau celorlalte valori enumerate limitativ
de art. 310-312 C.pen.
 Conținutul constitutiv
A. Latura obiectivă

a) Elementul material – constă fie în într-o acțiune de "punere în

circulație", fie în acțiunea de "primire, deținere sau transmiterea lor în
vederea punerii în circulație".

Punerea în circulație – este operațiunea prin care produsul acțiunii de falsificare este introdus,
pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, în angrenajul circulației monetare sau financiare. În
practica judiciară s-a decis că punerea în circulație a unor monede false prin vânzare întrunește
elementele constitutive nu numai ale infracțiunii prevăzute de art. 313 alin.(1) C.pen, ci și pe cele ale
infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art. 244 C.pen.

Deținerea valorilor falsificate în vederea punerii lor în circulație – presupune primirea și

păstrarea valorilor falsificate, în vederea punerii ulterioare în circulație.
b) Urmarea imediată – a infracțiunii de punere în circulație de valori
falsificate, pe lângă crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale
ocrotite de lege, urmare rezultată implicit din acțiunea incriminată, este
un rezultat separat de acțiune, și anume, trebuie să se realizeze
pătrunderea valorilor false în circulația obișnuită.

c) Între acțiune și rezultat trebuie să se stabilească existența legăturii de

cauzabilitate.
B. Latura subiectivă

Infracțiunea prevăzută în art. 313 C.pen. se comite cu intenție directă sau

indirectă.

Este exclusă cu desăvârșire culpa.

Se pot aplica prevederile referitoare la participația improprie.

Mobilul și scopul infracțiunii nu au relevanță pentru încadrarea juridică a

faptei, dar evidențierea acestora va contribui la o corectă individualizare a
răspunderii penale.
 Forme. Modalități. Sancțiuni
A. Forme

Punerea în circulație a valorilor falsificate este o activitate intenționată

realizată prin acțiune, fiind susceptibilă de o desfășurare în timp, sub
forma actelor pregătitoare, a tentativei și a infracțiunii consumate.

Tentativa se pedepsește.

Consumarea infracțiunii intervine atunci când, după executarea acțiunilor

punere în circulație sau de primire, deținere, transmitere în vederea punerii
în circulație a valorilor falsificate, s-a produs urmarea imediată specifică
faptelor incriminate conform art.313 C.pen.
B. Modalități

Varianta asimilată

Varianta atenuată – se realizează în cazul în care, după intrarea în

circulație a unei valori se constată că este falsificată, această valoare este
repusă în circulație.

C. Sancțiuni

Potrivit art.313 C.pen., sancțiunea este cea prevăzută de lege pentru

infracțiunea de falsificare prin care au fost produse.