Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
Îmbogățirea ilicită
AUTORUL:
Zaporojan Daniel ,grupa 2109 ,
Coordonator stiintific,
Chisinau, 2023
cuprin /plan
1sub . Definitia si argumentarea articolului
2sub. Componenta infractiunii de imbogatire ilicita(latura obiectiva , sub si sub , obiectul inf.)
sub 3 Transparenta /declaratia veniturilor
sub 4 inbogatirea ilicita in practica
concluzia
Introducere
Definirea și argumentarea
Conform art.330(2) din codul penal al R.M.” Deținerea de către o persoană cu funcție de răspundere
sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terți, a bunurilor în cazul în care
1
Codul penal al Republicii Moldova
valoarea acestora depășește substanțial mijloacele dobîndite și s-a constatat, în baza probelor, că
acestea nu aveau cum să fie obținute licit .”2 Și la fel în art. 20 din Convenția Națiunilor Unite
împotriva corupției (UNCAC) cu caracter international se menționează următoarea ” Sub rezerva
constituției sale și a principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, fiecare stat parte va lua în
considerare adoptarea măsurilor legislative și de altă natură necesare pentru a stabili drept
infracțiune, atunci când este săvârșită în mod intenționat, îmbogățirea ilicită, adică o creștere
semnificativă a bunurile unui funcționar public pe care acesta nu le poate explica în mod rezonabil
în raport cu veniturile sale legale.”3
În difinițiile date înțelegem că veniturile ”nedeclarate„ de funcționarii/demnitarii publici pot fi trași
de răspundere penală . Plus la asta noi putem face o altă concluzie că nu conteză prin ce mod sa
dobândit surplusul de bani sau de bunuri , contează că există acest surplus nedeclarat , cee ce
semnifică că nu se cere prezumția de nevinovăție , asta încalcă art. 21 din Constituția R.M. în articol
se menționează următoarea ” Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă
cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i
s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”4 Asemenea încalcă și art.6 alin.2 din Convenția
Europeană a Drepturile Omului , în articol se prezumă ” Orice persoana acuzata de o infractiune este
prezumata nevinovata pâna ce vinovăția sa va fi legal stabilită „.5 La acest subiect sa expus Curtea
Constituțională „Curtea a subliniat că a examinat în trecut dispozițiile care incriminează îmbogățirea
ilicită prin prisma dreptului la respectarea prezumției nevinovăției și nu a constatat o încălcare în
acest sens. De asemenea, Curtea a reținut că articolul 3302 din Codul penal nu prevede în mod
explicit nicio obligație în sarcina persoanei vizate de a prezenta vreo probă, nici textul său nu
stabilește în mod expres un mecanism de inversare a sarcinii probării.” 6 Mail mult ca atât , la
această infracțiune merge următoarea idee că inculpatul urmează a demonstra nevinovăția sa , în
cazul dat trebuie de demonstrat caracterul licit al bunurilor.La fel și fraza ”substantial/semnificativă„
îi pune pe legiuitori sub semn de întrebare ”cât semnifică asta? Sua cum putem să înțelegem?
„ Răspuns la această definiție ne poate oferi legea nr.133/2016 , art.2 care se evidențiază următoarea
” diferență substanțială – diferență care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie dintre
averea subiectului declarării deținută la începutul perioadei în care acesta a devenit subiect al
declarării, cumulată cu veniturile obținute în această perioadă, inclusiv veniturile membrilor de
familie sau al concubinului/concubinei, pe de o parte, și averea deținută la începutul verificării,
inclusiv cheltuielile realizate în această perioadă, pe de altă parte. „ 7 Iar dacă luăm în considerare că
în anul 2019 salariul mediu brut pe teritoriul R.M. constituia +/- 8.100 de lei , putem deduce că dacă
funcționarul/demnitarul public are bunuri nedeclarate în sumă totală de 162.000 de lei ,el poate fi
judecat de îmbogățire ilicită , în același timp putem deduce că îmbogățirea ilicită este o infracțiune
cu proporţii deosebit de mari, proporţii mari, daune considerabile şi daune esenţiale(art.126, Cod
Penal) .articolul 2 din legea 133/2016 ne oferă luminozitate la această noțiune , dar apare în acest
moment o dilemă , că sunt sigur că mulți juriști vor considera că depășirea a 20 de salarii medii este
un număr cam prea mic . La acest subiect so expus și domnul profesor Vîrlan Petru , care
2
Codul Penal al Republicii Moldova
3
Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC)
4
Constituția Republicii Moldova , Chișinău 1994
5
Convenția Drepturilor Omului , Strasbourg , 1998
6
https://constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=2506&t=/Media/Noutati/Textul-Briefing-ului-sustinut-de-
Preedintele-Curtii-Constitutionale-Domnica-Manole-pe-25-noiembrie-2022-imbogatirea-ilicita/
7
Legea 133/2016 ”Legea privin declararea averii și intereselor personale„
menționează în articolul său următorea idee pentru a perefecționa articolul 330 și anume ” (1)
Deţinerea de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul
în care valoarea acestora depăşeşte cu 1 mil. de lei sau mai mult mijloacele dobândite şi s-a
constatat, în baza probelor, că acestea au fost obţinute ilicit de către o altă persoană… (2) Deţinerea
de către o persoană cu funcție de demnitate publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a
bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte cu 1 mil. de lei sau mai mult mijloacele
dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea au fost obţinute ilicit de către o altă
persoană… (3) Subiectului infracțiunilor prevăzute de prezentul articol nu i se aplică răspunderea în
baza unui alt articol pentru primirea bunurilor de la persoana care le-a obținut ilicit.„ 8 . Dar chiar și
dacă modificăm articolul în așa mod oricum rămân unele lacune , despre care vom menționa pe
parcurs.
Componența Infracțiunii
Latura obiectivă reprezintă aspectul exterior al comportamentului persoanei ce a comis o
infracțiune . În cazul îmbogățirii ilicite aceasta include fapta prejudiciabilă care reprezintă
acumularea illegala de bunuri a unei persoane cu funcție de răspundere , de către o persoană publică
sau de catre o persoana cu funcție de demnitate publică (art.330 , al(1),(2)cp.RM.) , aceasta include
și locul săvârșirii infracțiunii si perioada de timp cât a avut loc așa zisă acumulare de bunuri obținute
illicit printr-un anumit mijloc sau altul , aceasta incluzând și metodele utilizate, ultimul semn al
laturii obiective fiind chiar urmările prejudiciabile care au avut loc sau care au putut avea loc ca
rezultat al săvârșirii faptei.
Pentru a intelege latura obiectiva a infracțiunii înscrise în codul penal al RM la articolul 330 cu
indicele 2 , trebuie înainte de tot să înțelegem si să interpretam ce vrea să spună legiuitorul prin
termenul de ‘deținere’. După lecturarea articolului 330 cu indicele 2 , am ajuns la concluzia că
legiuitorul prin termenul de deținere se referă la posedarea de către o persoană a bunurilor prin mod
ascuns ( prin intermediul terților) sau in mod deschis adică ce deține acea persoană pe contul
bancar , ce este înscris pe ea în incinta registrelor de stat , ce deține acea persoană asupra sa și în
genere toate lucrurile care îi aparțin acelei persoane care poate fi confirmat și de către terți ca
reprezintă parte din ptarimoniul infractorului.
Dupa o analiza meticuloasă a infracțiunii și a precedentului judiciar conclud faptul că scopul final al
infracțiunii este beneficiarea și păstrarea bunurilor obținute ilicit. Pentru ca infracțiunea sa poata fi
calificată este nevoie de o perioadă de timp mai îndelungată pentru ca deținerea acestor bunuri ilicite
să aibă o relevanță juridică. Această relevanță apare atunci când făptuitorul de bună voie dorește să
păstreze și să utilizeze aceste bunuri obținute ilicit, însă în cazul în care acesta în momentul obținerii
acestora dorește să le distrugă sau să le dea înapoi de exemplu acesta nu poate fi condamnat
deoarece niciodata nu a avut niciodata dorința de a se folosi de bunurile obținute ilicit.
În cadrul analizei laturei subiective a infracțiunii prevăzute in codul penal, art.330(2), am sesizat că
codul penal nu prevede expres care este forma vinovăției făptuitorului, însă după o studiere a
modalităților normative cu caracter alternativ ale infracțiunilor de îmbogățire ilicite , am ajuns la
concluzia că aceasta poate fi săvârșita doar cu intenție , deoarece aceasta infracțiune nu poate fi
săvârșită fără intenție sau din imprudență , deoarece infractorul adică funcționarul public
8
https://juridicemoldova.md/7044/imbogatirea-ilicita-aspecte-teoretico-practice.html
constientizează faptul că la momentul comiterei faptei adică acapararea bunurilor nu este meritată în
mod licit de către acesta , adică bunurile sunt obținute în mod ilicit . Persoana publică în momentul
săvârșirii realizează posibilitatea survenirii urmărilor grave care pot duce la închisoare , amendă și în
orice caz sa aducă la impedimentul activării acestuia în funcție de persoană publică.
Obiectul juridic special al infracțiunii îmbogățirii ilicite este format din relațiile sociale care apar și
se dezvoltă în legătură cu exercitarea echitabilă și legală a activității de serviciului public , care
conta în respectarea de către persoanele publice obținerii bunurilor în mod licit și obligația acestora
de a nu deține bunuri obținute ilicit a cărui valoare depășesc substanțial mijloacele dobândite de
acesta legal.
Obiectul material sau imaterial al infracțiunii îmbogățirii ilicite este reprezentat de bunurile care
întrunesc cumulativ următoarele condiții:
1) Valoarea lor depaseste substanțial valoarea mijloacelor dobândite.
2) Aceste bunuri nu aveau cum să fie obținute licit.
Subiectul acestei infracțiuni este persoana fizică responsabila care la momentul comiterii
acestei fapte a atins vârsta minimă de 16 ani pentru a fi pasibil de răspundere penală , pe
lângă aceasta este necesar ca acesta să dețină calitatea specială de persoană publică sau
persoană pulică straină.
Astfel pentru o aplicabilitate trebuie întrunite ambele condiții pentru ca să fie subiectul
relevant juridic.
Transparența
9
Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC)
această infrcțiune , conform articolui 24 din legea 158/2008 și tot odată articolul 11 , legea 199/2010
, se menționează următoarea ” Demnitarul/funcționarul public este obligat să prezinte, în condiţiile
legii, declarația de avere și interese personale„ 10. Aceste articole sunt pentru a evita infracțiunile din
capitolul XV a Codului Penal (Coruperea pasiva și activă, traficul de influență , exercitarea
atribuțiilor în sectorul public, îmbogățirea ilicită și etc.). Mai mult ca atât această declarație de
venituri și de interese , subiecții declarării averilor înafară de însăși demnitarii/funcționarii publici se
face declarație și membrii de familie a acestuia . Conform articolului 1 , alin 1 , din legea 133/2016
se menționează următoarea „obligaţia şi modul de declarare a averii şi a intereselor personale de
către subiectul declarării şi membrii familiei, concubinul/concubina acestuia„ 11, Dacă subiectul a
cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreţinere, evaluarea se va extinde şi
asupra averii soţului/soţiei şi, după caz, asupra averii copiilor . Această declarație se face către ANI
care se ghidează după următoarele principii , legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea,
independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare şi prezumţia dobândirii
licite a averii. Subiectul declarației este obligat odată pe an pe data de 31 Martie să completează în
mod electronic un formular unde subiectul trebuie să ducă evidență la toate schimbările a
patrimoniului său , ce a procurat , ce a vândut și de unde pot să mai apară surplusuri de venituri. 12
Articolele date după idee trebuie să prevină infracțiunea din art. 330/2 , dar nu până la urmă ,
deoarece cercul privind declarația averilor este cu mult mai redus decât cercul de subiecți la
îmbogățirea ilicită , care poate fi nu doar un membru al familiei , ci un simplu cunoscut din altă
țară , care periodic poate să expediază o sumă anumită de bani subiectului principal din infracțiunea
dată , după care pot apărea dificultăți la exminarea infracțiunii date, precum dacă persoana care a
făcut donația întradevăr ar putea să aibă întradevăr așa sumă de bani și de unde ar putea obține
persoana terță așa sume de bani , desigur la momentul dat vorbim maim ult despre așa noțiune
precum ”spălarea de bani” dar desigur banii dați ar putea fi obținuți prin mod ilicit iar printrun terț
să ascundă adevărata natură a banilor dați și să ajungă în altă țară , la niște rude appropriate care
peurmă vor face o donație în R.M. subiectului infracțiunii dat și în așa se prezumă că banii sunt
declarți ca donație și deja nu mai contează de unde persoana de peste hotare are așa sumă
impunătoare . La subiectul dat încerc să deduc la idea că pentru combaterea totală a corupției ar
trebui că țările din întreaga lume să colaboreze împreună pentru a stabili dacă donații venite sau
expediate de peste hotare sunt întradevăr licit.
Dupa studierea precedentelor judiciare care se refera la incheierea cazurilor prevazute la art.330 cu
indicele 2 am ajuns la o concluzie foarte interesanta. Aceasta concluzie se rezuma la faptul ca
articolul 330 are foarte multe cause penale deschise in baza acestuia insa acesta este complet
inefectiva, fiind chiar adus aproape de o norma de sueta in eficacitate in opinia mea.Am ajuns la
concluzia data deoarece din momentul implimentarii acestui articol in codul penal a fost solutionat
doar un caz din multele care au fost incepute. Acest caz se refera la judecatorul Oleg Melenciuc care
a fost condamnat la 7 ani de inchisoare pentru imbogatire ilicita , acesta facand scheme cu spatii
comerciale majoritatea fiind donate de mama sa care avea mai mult de 80 ani si in acelasi timp
10
Legea 199/2010”legea cu privier la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică”, și legea 158/2008 „Legea
cu privier la funcția publică și statutul funcționarului public”
11
Legea 133/2016 „Legea privind declarației averilor și a intereselor personale„
12
Articolul 6 din legea 133/2016 „Legea privind declarația averilor și a intereselor personale„.
acesta cu sotia sa erau in stare in unii anis a cheltuie mai mult de 1 milion de lei mai mult pe an
decat acestia dobandeau pe an, asa stipulau ei in declaratiile de avere, de exemplu procurarea unui
Mercedes+teren oleg melenciuc a scris ca a platit in jur de 450mii lei,insa dupa interogarea
persoanei care a vandut aceste immobile s-a constatat ca acest intr-adevar a platit o suma de 41mii
euro care este de doua ori mai mare ca suma inscrisa in adeverinta.
13
Serghei Brînză „ÎMBOGĂȚIREA ILICITĂ – O ANALIZĂ COMPARATIVĂ A LEGISLAȚIILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI
DIN ROMÂNIA ” , Studia Universitatis Moldavie , 2020 , nr8 (138).
14
Legea privind integritatea în exercitarea funcționarilor și demnitășilor publice , nr. 176/2010 Publicat în Monitorul
Oficial nr. 621 din 2 Septembrie 2010.
Prin Evaluarea averii se referă la analiza a declarațiilor de avere și de interese care se realizează de
inspectorul al Agenției Naționale de integritate . Domnul profesor-doctor Serghei Brînză
menționează următoarea „ Astfel, dacă din activitatea de evaluare rezultă că există diferenţe
semnificative, constând într-o diferenţă mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei
sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi
veniturile realizate în aceeaşi perioadă, inspectorul de integritate informează despre aceasta persoana
în cauză şi are obligaţia de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere.”15
În cazurile în care bunurile sunt dovedite că sunt dobândite ilicit acestea vor fi confiscate sau plata
unei sume de bani care va fi egală cu valarea bunului. Plus la asta , conform art. 25 din leagea
nr.176/2010 se menționează următoarea în cazul în care se depistează un surplus de bunuri la
funcționarul/demnitarul public , acesta este eliberat din fucție și este decăzut din dreptul de a ocupa
o funcșie sau demnitate publică pe o perioadă de 3 ani.16
15
Ibdem Serghei Brînză
16
Ibdem legea 176/2010.
D o s a r u l n r .
1 - 1 6 7 / 1 9 1 2 -
1 - 1 4 2 6 -
1 1 0 1 2 0 1 9
S E N T I N Ţ Ă În numele Legii
12 iunie 2019 mun. Chişinău
Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani),
Instanţa compusă din:Preşedintele şedinţei, judecător:
Negru Alexandru
Grefier:
Pavel Irina, Ana Vasilieva
Cu participarea
Procurorului
Cazacov Elena,
Compan Dorin
Avocatul inculpatului
Ion Păduraru,
Oltu Vadim
I n c u l
p a t u l
Condrea Silviu
Reprezentantul părții vătămate
Josanu Dorin, Cuznețov Tatiana
A examinat în şedinţa de judecată publică, în baza probelor administrate în
f a z a d e urmărire penală, cauza penală de învinuire a lui:Condrea Silviu XXXXX, a.n.
XXXXX,
c.p. XXXXX,o r i g i n a r ș i c u d o m i c i l i u l î n r e g i s t r a t î n X X X X X , tel.XX
XXX, căsătorit, fără persoane la intreținere, studiisuperioare în domeniul medical, moldovean,
cetățean alRM și al României, angajat în cîmpul muncii în calitated e X X X X X ,
XXXXX, grade de invaliditate nu
sunts t a b i l i t e , d e ț i n e o r d i n u l X X X X X T e s t i m i ț e a n u ș i d i s t i n c ț i a
d e O m E m e r i t a l R M , s u f e r ă d e d i a b e t , hipertonie, la evidența medicului
narcolog sau psihiatrunu se află, limba de stat o cunoaște, în această cauză înstare de arest
a fost din data de 30.07.2018, ora 09:00( f . d . 1 5 5 , V o l I X ) p â n ă l a 1 8 i a n u a r i e
2 0 1 9 , o r a 1 1 : 4 0 (f.d.150, Vol XIII), anterior nejudecat.de comitere a infracţiunilor stabilite de
art. art. 42 alin. (2), 327 alin. (2) lit. b
1
), c), 330
2
alin.(1)CP, a
CONSTATAT:Condrea Silviu XXXXX
, a.n. XXXXX
, activând în calitate de șef al Secției Radiologie șiTomografie Computerizată a Instituției Medical
Sanitar Publice - XXXXX (în continuare IMSPCRDM), numit în această funcție prin ordinul nr.59
din 01.12.1988, fiind astfel persoană publicăconform art.123 din Codul penal, având obligaţii în
vederea exercitării atribuţiilor de serviciu înstrictă conformitate cu legislaţia în vigoare, conform
fişei de post, în particular responsabilitateade a utiliza raţional utilajul şi averii secţiei,
precum și atribuțiile de a organiza și supraveghearealizarea corectă a muncii de către
angajații din subordinea sa, pe parcursul perioadei anul 2017 – iulie 2018 aflându-se pe
teritoriul Republicii Moldova, folosind intenţionat situaţia de serviciuși atribuțiile funcționale
stabilite de actele normative, inclusiv cele reglementate în fișa sa de postaprobată de Directorul
General al IMSP CRDM la 12.01.2010 pentru funcția de șef de secție, medic radiolog,
contrar prevederilor care reglementează accesul la serviciile publice de ocrotire a
1