UNIVRSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

Împrumutul de stat

AUTORUL:Zaporojan Daniel ,grupa 2109 ,

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC;Cuciurcă Doina

Chisinau, 2023
 Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................3-4

CAPITOLUL I „ Fundamentul teoretic al împrumutului de stat ”.........................................5-12

Subiectul 1.1. „ Definirea Împrumutului ”.............................................................................5-6

Subiectul 1.2. „ Trăsăturile caracteristice și scopul împrumutului de stat ”......................7-9

Subiectul 1.3. „ Formele și destinația Împrumutului de stat ”..........................................10-12
CAPITOLUL II „ APLICAREA ȘI OPERAȚIUNI TEHNICE ALE ÎMPRUMUTULUI DE
STAT” ..........................................................................................................................................13-21
Subiectul 2.1. „Elementele Tehnice ale împrumutului de stat ”......................................13-17
Subiectul 2.2. „ Modalitati de gestiune a împrumuturilor de stat ”................................17-19
Subiectul 2.3. „ Datoria Publică”........................................................................................20-21

Concluzia și Recomandări...............................................................................................................22

Bibleografie.......................................................................................................................................23

2
 Introducere

Împrumutul de stat este o metodă importantă prin care guvernele își finanțează cheltuielile publice
și se ocupă de problemele financiare urgente. Deși procesul de împrumutare poate fi similar cu cel
al împrumuturilor private dar desigur subiecții și interesele diferă, dacă în împrumuturile private
subiecții persistă o persoană fizică/juridică pentru ași finanța interesele sale private , pe când la
împrumutul de stat se mai adaugă și guvernul și autoritățile locale, dar desigur pot participa și
persoanele fizice și juridice, dar scopul este același , de ași finanța cheltuielile la care nu ajung
finanțele personale, există unele caracteristici unice ale împrumuturilor de stat, cum ar fi emisiunea
de obligațiuni de stat și stabilirea ratelor dobânzii, dar sunt și momente când împrumutul de stat
poate și să nu aibă rate de dobânzi.

Împrumutul de stat este foarte important pentru economia oricărei țări, deoarece oferă o sursă
vitală de finanțare pentru guvern și pentru proiectele publice. Împrumuturile de stat sunt adesea
utilizate pentru a finanța cheltuieli importante, cum ar fi proiecte de infrastructură, servicii publice
sau programe sociale, dar pot fi, de asemenea, folosite pentru a acoperi deficitul bugetar sau pentru
a gestiona datoria guvernamentală. Într-o perioadă de criză economică, cum ar fi o regresul sau o
pandemie globală, împrumuturile de stat pot fi critice pentru susținerea economiei și protejarea
bunăstării cetățenilor , chiar în 2020, multe guverne din întreaga lume au emis obligațiuni de stat și
au împrumutat sume mari de bani pentru a face față impactului economic al pandemiei de COVID-
19 și pentru a susține sistemele de sănătate. În astfel de situații, guvernele pot emite obligațiuni de
stat sau alte instrumente de datorie publică pentru a atrage investiții și a-și acoperi cheltuielile
urgente. Împrumuturile de stat sunt, de asemenea, importante pentru piața financiară, deoarece oferă
investitorilor o opțiune sigură de investiție, cu o rată de dobândă fixă și un grad relativ scăzut de
risc. Acestea pot fi achiziționate de investitori de diferite tipuri, cum ar fi băncile, fondurile de
investiții sau persoanele fizice. În general, împrumutul de stat este o componentă crucială a
sistemului financiar și economic al unei țări, oferind guvernului și cetățenilor săi acces la finanțare
și contribuind la creșterea și dezvoltarea economică.

Scopul și obiectivul acestei cercetări constă în a da definiția juridică a împrumutuli de stat ,

depistarea trăsăturilor caracteristice împrumutului de stat , cercetarea formelor împrumutului de stat,
de a înțelege scopul și desigur în practică cum este folosit împrumutul de stat.

3
 Gradul de investigație a temei este basat pe surse doctrinare din Republica Moldova , cât și din
Regatul Unit . Desigur cum noi ne află întro eră digitală am menționat și niște situri de unde se
poate de lua informația la tema dată , scurt și înțelegătoare dacă în sursele doctrinare apar careva
întrebări din cauza că în doctrine sunt prea aprofundate și apar dificultăți cu înțelegerea subiectului ,
desigur nu am putut evita și saituri oficiale de stat , unde sunt respectate principiul transparenței și
ca sfărșit articole științifice.
Metode mea de cercetare era bazată în primul rând pe sursele doctrinare , spre exemplu „Cuciurcă
Doina și Televca Oleg „Drept Financiar , note de curs” , Chișinău , 2021.”și etc. după care în cazul
în care apar careva neclarități pentru înțelegerea temei și am nevoie de un limbaj mult mai standart ,
mă adreseam la niște articole sau situri , după care dacă aveam nevoie de informație practică , mă
adreseam la situri precum cel al Guvernului.

4
 Capitolul I „ Fundamentul theoretic al împrumutului de stat ”

Subiectul 1.1. „ Definirea Împrumutului de stat ”

De la bun început ar trebui să definim conceptul de Împrumut de stat bazândune unei puteri
legislative . Conform art.2 din Legea Republicii Moldova nr.419 din 2006 , se menționează
următoarea ” împrumut de stat – relaţie contractuală prin care creditorul transmite în proprietatea
statului mijloace, cu condiţia rambursării acestora de către stat la expirarea termenului pentru care
au fost acordate. Împrumutul de stat poate fi cu sau fără dobîndă. ”1 Prin așa mod sumele dobândite
prin împrumut servesc pentru a acoperi găurile din bugetul statului , astfel la împrumutul de stat se
apelează când veniturile ordinare nu ajung pentru a face față obligațiilor sau cheltuielilor urgente 2,
precum acoperirea cheltuielilor publice de interes național pentru obiective de investiții productive
care nu se pot finanța din resursele bugetare curente; restructurarea economiei naționale; investirea
în bunuri de folosință indelungată; dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii; întreținerea si
funcționarea serviciilor publice scadente; refinanțarea datoriei publice; achiziționarea de mijloace
fixe, materii prime si resurse energetice; asigurarea ordinii interne; rambursarea datoriei publice;
susținerea balanței de plăți extenre; acoperirea deficitelor bugetare; finanțarea cerințelor pe termen
scurt ale bugetului de stat.

Din punct de vedere terminologic s-a expus domnul profesor Eduard Demciuc, care a menționat
următoarea „ expresia „împrumut public” este sinonimă cu „credit public” iar în sfera acestuia se
cuprind împrumuturile atât de stat cât şi ale altor colectivităţi publice, mai frecvent, unităţi
administrativ-teritoriale. ”3 Această frază o continua Domnul profesor doctor Gliga Ioan , care
menționează următoarea „ Împrumuturile de stat sunt contractate de la cetăţeni autohtoni, de la alte
state sau de la organizaţii financiare şi bancare internaţionale. Pentru exprimarea proporţiei
cantitative a acestor împrumuturi este utilizată şi s-a răspândit preferenţial expresia „datorie
publică” care a ajuns indicele sintetic de apreciere a situaţiei financiare a statelor din acest punct de
vedere.”4 Datoria publică a fost definită în literatura de specialitate ca fiind totalitatea sumelor
împrumutate de către stat, de unităţile administrativteritoriale şi de alte instituţii publice de la

1
Legea Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „cu privire la datoria sectorului public , garanțiile de stat și
recreditarea de stat ” , republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 29.05.2014, nr.174-177.
2
Gh.d.Bistriceanu, Gh. Ana, „Finanțe”, ediția I , București , 1995.
3
Eduard Demciuc „ Împrumutul de stat – venit bugetar extraordinar și principalele forme ale acestuia ” , Chișinău ,
23.10.2016.
4
Gliga Ioan „Drept Financiar public” ed. All Beck , București 1994 .

5
persoane fizice şi juridice, pe piaţa internă şi externă, nerambursate la un moment dat, indiferent de
scadenţa acestora.5

În raportul juridic de împrumut public, statul sau colectivităţile locale au rolul de debitori, iar
diferiţii subscriitori la împrumuturile publice sunt creditori publici. Plus la asta nu trebuie să punem
înr-un rând veniturile ordinare 6 cu împrumutul de stat , deoarece este o metodă limitată la care nu
se recomandă de apelat permanent , maim ult ca atât , creditul public cum devine un venit deveine și
o obligație economică care poate duce la alte găuri în bugetul statului , deoarece generează
cheltuieli suplimentare din partea debitorului7 ,cheltuieli formate din dobânzi şi alte avantaje
acordate creditorilor publici, precum şi alte cheltuieli care sunt legate de gestionarea datoriei
publice.

Spre sfârșitul acestui subiect aș dori să definesc că „Împrumutul de stat/datoria publică sunt
venituri extraordinare la care se recurge în caz de dezechilibru bugetar, adică atunci cand veniturile
ordinare sunt insuficiente pentru a face față cehltuilelilor, precum și din necesități de trezorerie,
respective se ivesc unele goluri temporare de resurse bugetare , împrumuturile de stat sunt
contractate de la cetăţeni autohtoni, de la alte state sau de la organizaţii financiare şi bancare
internaţionale.

5
Tatiana Manole „Finanțele Publice Locale ”, Ed. Cartier , Chișinău , 2000
6
Care sunt impozite și taxe
7
Reprezentanții statului

6
 Subiectul 1.2. „Trăsăturile caracteristice și scopul împrumutului de stat”

În economia de piață, veniturile procurate de stat din impozite și taxe, precum și cele de la
întreprinderile și proprietățile sale adesea nu acoperă întegral cheltuielile bugetare ordinare . În
asemenea situații, autoritățile publice se adresează persoanelor fizice si juridice care dispun de
mijloace bănești temporar libere, cerându-le să le încredințeze o parte din acestea pentru acoperirea
diferenței dintre cheltuielile si veniturile bugetare. Resursele bănești care alcătuiesc ofertă de capital
de împrumut sunt puse la dispoziția acelor solicitanți care accept condițiile de acordare a creditului:
garanție, termen de rambursare, rată a dobânzii, precum si eventual alte avantaje. Ajunse la
dispozitia beneficiarilor, sumele împrumutate capătă destinații diferite, si anume: servesc drept
capital productiv, sunt investite în bunuri de folosință îndelungată sau sunt cheltuite în bunuri de
consum, după caz. Indiferent de destinație, orice împrumut trebuie să producă creditorului un
anumit venit care constituie însăși rațiunea acordării sale.

În literature de specialitate se descriu următoarele trăsături caracteristici ale împrumutului de stat și

anume

a)Caracterul legal , după cum menționează doamna profesor – magistru în drept Cuciurca Doina
„ Caracterul legal al împrumutului de stat este generat de instituirea obligativității unei autorizări
prealabile din partea Parlamentului. Având în vedere importanța și consecințele împrumuturilor
publice, în teoria generală a acestor împrumuturi s-a consacrat conceptul că împrumutul de stat se
poate contracta numai cu probarea puterii legislative. ”8

b)Caracterul contractual , după cum menționează domnul profesor Emil Bălan „ Spre deosebire de
impozite care sunt stabilite în mod unilateral de către stat, împrumutul public reprezintă o convenţie
încheiată între o persoană fizică sau juridică, în calitate de creditor (împrumutător) şi stat sau o
colectivitate locală în calitate de debitor (împrumutat), prin care prima se obligă să pună la
dispoziţia debitorului o sumă de bani, iar cea de a doua parte se obligă să o restituie creditorului în
condiţiile stabilite. ”9 Condițiile de emisiune și de rambursare a împrumutului, forma și mărimea
venitului pe care îl asigura, precum și alte eventuale avantaje acordate împrumutatorilor se stabilesc
de organele de decizie competente ale statului, fără consultarea prealabilă a creditorilor potențiali.
Persoanele interesate pot să accepte sau să refuze în bloc condițiile stabilite de stat, dar nu pot

8
Cuciurcă Doina și Televca Oleg „Drept Financiar , note de curs” , Chișinău , 2021.
9
Emil Bălan „ Drept Financiar ” ed. All BECK , București , 1999.

7
pretinde să li se asigure un tratament preferențial față de ceilalți creditori. Modul în care se stabilesc
condițiile de emisiune și de rambursare a unui împrumut de stat conferă contractului dintre debitor 10
și creditor11 cu caracter diferit de cel al contractului de credit bancar, condițiile de acordare și de
rambursare a împrumutului se negociază de banca cu fiecare solicitant în parte; în plus, acest
contract prevede obligația debitorului să prezinte o garanție materială în favoarea creditorului. În
cazul împrumutului contractat de stat, acesta nu oferă o asemenea garanție creditorilor săi.

De regulă împrumuturile de stat au la bază principiul facultativității. Istoria a cunoscut însă și

cazuri de împrumuturi forțate, când subscrierea nu a fost lăsată la latitudinea subscriitorilor, ci a
avut caracter obligatoriu

La împrumuturi forțate statul recurge în împrejurari exceptionale, si anume când independența

națională, integritatea teritorială a statului sau cuceririle sociale ale poporului au fost lichidate sau
sunt grav amenințate.

c)Caracterul rambursabil . Ca mijloc de procurare a resurselor bănești de care statul are nevoie,
împrumutul se caracterizează prin aceea că se restituie, la termenul fix, persoanelor fizice si juridice
care l-au acordat, spre deosebire de impozit, care constituie o prelevare, la dispoziția statului,
definitivă și nerambursabila.

După cum menționează doamna profesor – magistru în drept Cuciurcă Doina „ Caracterul
rambursabil are la bază principiul restituirii , el restituindu-se la termenul fixat persoanelor fizice
sau juridice care l-au acorad , deci reprezintă un mijloc de mobilizare temporară la dispoziția
statului a unor sume pe care acesta le va restitui , după o period de timp creditorilor respectivi. ” 12
Lipsa unui angajament expres de rambursare a unui asemenea împrumut nu împiedică însă statul să
răscumpere la bursă înscrisurile împrumutului respectiv, momentul în care aceasta operațiune
prezintă conveniența economică.

d) Împrumutul de stat asigură deținatorilor de înscrisuri publice, pe lângă rambursarea sumei

împrumutate, si o anumită contraprestație. 13 Pentru a putea intra în posesia sumei de bani care îi
lipsește și o folosesc potrivit trebuințelor sale, statul se angajează să achite sistematic, deținătorilor
de înscrisuri publice, prețul acestei folosințe. Prețul la care ne referim îmbracă forma dobânzii,
10
statul
11
Persoană fizică sau juridică
12
Cuciurcă Doina și Televca Oleg… pg.80
13
Ibdem

8
forma câștigului ori ambele forme , după caz, la care se adaugă adesea și alte avantaje materiale.
Așa cum am mai arătat, împrumutul de stat se deosebește de impozit, între altele, prin
contraprestația pe care statul o oferă creditorilor săi. Uneori, avantajele oferite de stat la lansarea
unui împrumut sunt ulterior restrânse. Astfel, în conditiile scăderii ratei dobânzii pe piața capitalului
de împrumut, în perioada de criză sau de depresiune, statul poate proceda la conversiunea datoriei
sale: preschimba înscrisurile unui împrumut vechi cu o dobândă ridicată cu înscrisuri ale unui
împrumut nou cu o dobândă mai redusă. Alteori, avantajele materiale inițial oferite de stat
creditorilor săi se diminuează ca urmare a deprecierii accelerate pe care o suferă moneda în care a
fost liberat împrumutul.

9
 Subiectul 1.3. „ Formele și destinația Împrumutului de stat ”

Conform literaturii de specialitate împrumutul de stat are următoarele forme a) în funcție de

termen b) în funcție de locul sau sediul unde se află creditorul , c) în funcție de poziția statului față
de creditori , d) în funcție de caracter , e) în funcție de repartizarea titlurilor.
a)în funcție de termen
-pe termen scurt - perioadă de rambursare de pînă la un an şi/sau rambursare la solicitarea
creditorului în lipsa termenului de scadenţă;14
-pe termen mediu - perioadă de timp de 3 ani ce vizează termenul pentru care sînt stabilite
obiectivele şi este analizată evoluţia indicatorilor aferenţi datoriei de stat în cadrul programului
„Managementul datoriei de stat pe termen mediu”; 15
-pe termen lung - perioadă de rambursare de la un an şi mai mare; 16 la acest subpunct domnul
profesor Eduadr Demciuc vine cu o concretizare că împrumuturile de stat pe termen lung sunt care
de peste 5 ani 17.
b)În funcție de locul și sediul unde se află creditorul
Obligația financiară totală a comunității este determinată și administrată separat pe cele două tipuri
ale sale, și anume datoria publică interioară și cea externă. Obligația financiară internă este cu
siguranță o comunitate parte integrantă a obligației financiare totale a comunității și prezintă
împrumuturile financiare de stat pe piața monetară interioară, de la persoane fizice și juridice, în
monedă națională sau în valută, plus împrumuturile dedicate prin a 3-a funcție, folosind garanția
privind statul, restantă la un moment dat. Suma exigibilității datoriei comunitare este exprimată cu
ajutorul datoriei flotante împreună cu datoria consolidată. Această datorie în derivă este cu siguranță
obligația financiară publică pe termen scurt a comunității și include împrumuturile contractate,
pentru perioade de până la doisprezece luni, pentru a putea acoperi lacunele locuinței generate de
inconsecvența, în timp, a veniturilor utilizate costurile financiare. Pe când împrumuturile de stat
externe sunte contractate de alte state , organizații financiar-bancare internaționale și de personae
fizice(capitaliști)/personae juridice din alte state. De obicei aceste împrumuturi intră concomitant și
în împrumuturi de lungă durată (peste 5 ani ) , doarece în aceste împrumuturi persist sume mare de
bani care peurmă devine cam complicat de achitat toată suma doar întrun an , prin simplul fapt că

14
A se vedea Art.2 din lege419/2006.
15
Ibidem.
16
Ibidem.
17
A se vedea Eduard Demciuc „ Împrumutul de stat – venit bugetar extraordinar și principalele forme ale acestuia ”...

10
dacă statul ar achita suma integral deodată , sau ar apela la credidul overnight18 este șansa ca din nou
să apară un dezbalans în bugetul statului , care peurmă vor trebui să apeleze din nou la un alt
împrumut de stat.
c)În funcție de poziția statului față de creditori

-împrumuturi contractate direct de către stat;

-împrumuturile garantate de stat , ele fiind contractate de agenții economici sau de alte entități de
drept.19

d)În funcție de caracter;

-voluntare(patriotice) – prin care statul se adreseză sentimentului și spiritului de datorie al

cetățenilor;

-forțate(obligatorii) - La împrumuturi forțate statul recurge în împrejurari exceptionale, si anume

când independența națională, integritatea teritorială a statului sau cuceririle sociale ale poporului au
fost lichidate sau sunt grav amenințate. Sunt cunoscute și cazuri de împrumuturi contractate de stat
pentru pregătirea și ducerea de razboaie, reconstrucția postbelica a țării, refacerea economiei
distruse de calamități naturale, înlaturarea urmărilor unor crize economice de mare amploare etc.,
când libertatea de actiune a subscriitorilor este mult îngrădită prin măsurile luate de autoritățile
publice. Întrucât condițiile de emisiune si de rambursare a unor asemenea împrumuturi sunt mai
puțin atractive decât în împrejurări normale, pentru plasarea acestora se desfășoară o amplă acțiune
de popularizare: se evidențiază faptul că obiectivele prevăzute a se finanța pe cale de împrumut sunt
de interes național, iar subscrierea la împrumut constituie o datorie patriotică a fiecărui cetățean.

e)în funcție de repartizare titlurilor;

-împrumuturile cu nivel limitat(Guvernul stabilește un plafon al împrumuturilor care nu poate fi

depășit);

-Împrumutul cu nivel nelimitat(subscriitorii pot cumpăra câte titluri doresc). 20

Spre sfârșitul acestui capitol , după ce am aflat despre prtea teoretică a împrumutului de stat/creditul
public , sugerez ca să făcem diferențiere dintre creditul public cu cel privat; 1) la creditul public
18
Această formă de credit se oferă într-o noapte și debitorul întoarce datoria în aceeași noapte
19
Bostan I. „ Drept Financiar public” ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza” , 2010.
20
Ibdem Cuciurcă Doina și Televca Oleg

11
cererea vine din partea statului sau din partea unor reprezentanți ai statului , pe când la cel privat
cererea vine din partea persoanelor fizice/juridice din domeniul privat. 2)Oferta vine din partea
băncilor, altor instituții financiare , agenților economici, populației , altor guverne , pe cînd la
creditul privat oferta vine din partea băncilor , altor instituții financiare , agenților economici ,
populației. 3)Destinația creditului public sunt investiții publice , furnizare de servicii publice, plata
dobânzilor , refinanțarea datoriei publice , pe când în domeniul privat sunt investiții private , credite
pe termen scurt pentru producție sau investiții neproductive. 4)Rambursarea și plata dobânzilor se
realizează din venituri bugetare , pe când din domeniul privat se realizează prin resurse private . 5)
Plata dobânzii reprezintă un fenomen de restribuire a venitului national , pe când în domeniul privat
este un fenomen de redestribuire a valorii adăugate.

12
Capitolul II „APLICAREA ȘI OPERAȚIUNI TEHNICE ALE ÎMPRUMUTULUI DE STAT”

Subiectul 2.1. „ Elementele Tehnice ale împrumutului de stat ”

La lansarea unui împrumut de stat este necesar stabilirea câtorva elemente tehnice care îl definesc
din punct de vedere juridic. Pe baza acestora, subscriitorii potențiali fac judecăți de valoare cu
privire la conveniența plasării disponibilităților bănești în înscrisuri ale acelui împrumut. Este vorba
de: denumirea împrumutului care se contractează; valoarea menționată pe înscrisul acelui
împrumut; termenul de rambursare și însăși rambursarea; dobânda; eventuale alte avantaje materiale
acordate deținătorilor de înscrisuri, pentru a face împrumutul mai atractiv. 21

-Denumirea împrumutului poate sa fie legata de destinatia acestuia. Atunci când statul doreste sa
atraga atentia opiniei publice asupra caracterului exceptional al împrumutului ori asupra
obiectivului urmarit prin acel împrumut, considerat de interes national, precizeaza acest lucru în
însasi denumirea lui. poate fi legata de scopul pentru care a fost realizat acesta ("Imprumutul pentru
inzestrarea armatei"; "Imprumutul pentru reabilitarea drumurilor" etc.) sau prin intermediul ei se
precizeaza anul contractarii, nivelul dobanzii sau forma pe care o imbraca venitul ("Imprumutul de
stat 2005"; "Imprumutul de stat 10%"; "Imprumutul de stat cu castiguri").

- Valoarea nominală, valoarea reala si cursul. Pentru fiecare împrumut contractat pe piată, statul
emite niște înscrisuri, denumite generic efecte publice, titluri, hârtii de valoare, obligatiuni etc., în
cupiuri de o anumită valoare. Suma înscrisă pe titlul unui împrumut de stat, denumită valoare
nominală, exprimă mărimea creanței pe care deținătorul acesteia 22 o are de încasat de la stat (sau,
invers, datoria statului față de deținătorul înscrisului respectiv). Valoarea nominală reprezintă suma
care este înscrisă pe titlul aparţinător unei emisiuni şi care se exprimă în unităţi monetare naţionale
(în cazul unor emisiuni lansate pe piaţa internă) sau într-o unitate monetară străină (în cazul
emisiunilor lansate pe piaţa internaţională de capital). Valoarea nominală este standardizată în
cupiuri, adică un număr standard de unităţi monetare. De pildă, la împrumuturile pe termen scurt
practicate de Ministerul Finanţelor al României, pe piaţa internă, în anii 1998-2003, s-a folosit la
început o cupiură mică de 1 000 000 lei, apoi s-au mai introdus cupiuri de 5 000 000 lei şi de 10 000
000 lei, apoi cupiuri de 50 000 000 lei.23

21
Matthias Haentjens și Pierre de Gioia Carabelles „ European Banking and Financial Law ” Ed. 2 , Oxford , 2020
22
creditorul
23
https://conspecte.com/Finante-Publice/creditul-public-si-datoria-publica.html

13
Valoarea nominală este valoarea de referinţă la care se calculează dobânda anuală ce îi revine
posesorului unui titlu, după relaţia:

Formula 2.124

D = dn ∗VN (1.3)

unde:

D = dobânda anuală aferentă unui titlu

dn = rata nominală a dobânzii

VN = valoarea nominală a titlului.

Valoarea nominală este, totodată, valoarea de referinţă pentru rambursarea împrumutului. Dacă nu
există nici o altă specificaţie, la scadenţă emitentul răscumpără titlurile la valoarea lor nominală. De
asemenea, este valoarea de referinţă pentru calculul cursului de bursă.

- Valoarea efectivă sau valoarea de piaţă este suma de bani cu care se poate procura de pe piaţă, la
un moment dat, un titlu aparţinător unei emisiuni. În cazul în care momentul ales este chiar cel al
lansării pe piaţă, valoarea efectivă se numeşte valoare de emisiune sau preţ de emisiune. Valoarea
de piaţă, precum şi forma ei particulară de preţ de emisiune, poate fi peste, la sau sub valoarea
nominală. În funcţie de acest raport de ordine între valoarea nominală şi preţul de emisiune, se
numeşte emisiunea lansată supra, al sau sub pari. Aceste calificative se păstrează şi în legătură cu
nivelul înregistrat la un moment dat de curs, spunându-se despre titluri că sunt supra, al sau sub
pari.

Cursul este numărul de unităţi monetare cu care se pot cumpăra la un moment dat o sută de unităţi
monetare din valoarea nominală a unui titlu aparţinător unei emisiuni, aşa încât:

Formula 2.225
24
ibdem
25
ibdem

14
 c = (VP/VN) * 100 (2.4)

unde:

c = cursul curent al unui titlu,

VP = valoarea de piaţă a titlului.

-Termenul de rambursare reprezinta termenul de scadență a împrumutului de stat. După cum am

mai menționat anterior în lucrare, prin termen putem deosebim imprumuturi pe termen scurt (pana
la un an inclusiv), pe termen mediu (intre un an si cinci ani, inclusiv), si pe termen lung (o perioada
de peste cinci ani). La împrumuturile pe termen scurt se apelează din necesități de trezorerie, pentru
acoperirea golurilor de casă, sau atunci când apare necesitatea efectuării unor cheltuieli neprevăzute.
In acest scop sunt emise înscrisuri care poartă denumiri diferite precum bonuri de tezaur, polițe de
tezaur, certificate de trezorerie, certificate (bonuri) de impozite, etc. Împrumuturile pe termen mediu și
lung sunt contractate de stat pentru acoperirea deficitelor bugetare devenite cronice sau pentru finanatarea
unor cheltuieli de investiții de mare valoare. În acest scop se emit înscrisuri cunoscute sub denumirea
de obligațiuni sau titluri de rentă. Pot exista si împrumuturi pentru care nu sunt stabilite termene de
rambursare precise, angajamentul statului limitandu-se doar la plata dobânzii. In acest scop sunt
emise inscrisuri denumite titluri de rentă percepetuă. În anumite situații, favorabile din punct de
vedere financiar, statul poate să răscumpere aceste înscrisuri la bursă.

- Prin rambursarea împrumuturilor de stat se întelege rascumpararea titlurilor de credit de la

detinatorii lor, adica restituirea sumelor împrumutate. Rambursarea împrumuturilor poate avea
caracter obligatoriu sau facultative. În mod expres, statul îsi asuma obligatia de a restitui numai
împrumuturile cu termen. El poate însa sa ramburseze si împrumuturile perpetue, fara însa sa fie
obligat la aceasta. În literature de specialitate se disting urmâtorele forme de rambursări și anume;

a)Rambursarea prin bursă are un caracter universal se poate de implimentat pentru orice formă de
împrumut , mai ales la împrumuturile de stat , princilau ca titlurile să fie cotate în bursă . Decizia
este aduptată de reprezentații statului , care stabileşte şi sursa din care se va face răscumpărarea.
Pentru împrumuturile cu termen, acesta trebuie respectat, astfel că răscumpărările se fac anticipat
scadenţei, cu excepţia cazurilor în care se optează pentru consolidare sau pentru alte soluţii mai

15
dure. Dacă la împrumut nu sunt indicate termene atunci, răscumpărarea este facultativă, obligatorie
fiind doar plata dobânzilor la scadenţe.

b)Rambursarea cu scadenţă ea se practică doar la împrumuturile pe termen scurt, ea , estența sa

constă în procurarea totală a titlurilor la scadența menționată , dezaventajul principal constă în
sumele enorme de bani care joacă , care poate face dezechilibru semnificativ pe piațele cât naționale
până și internaționale.

c)Rambursarea prin anuităţi se apelează în cazul unor împrumuturi cu un număr limitat de creditori
şi constă în calculul sumei anuale de plată în contul împrumutului pe baza procedeelor de
actualizare. Anuitatea este suma reprezentând amortizarea împrumutului (plata unei rate din creditul
preluat) plus dobânda aferentă. Anuitatea se poate calcula ca plată eşalonată imediată sau amânată
(există o „perioadă de graţie” în care nu se fac rambursări în contul datoriei, dar dobânda se
acumulează), anticipată (plata la începutul anului) sau posticipată (plata la finele anului), în tranşe
egale (anuitate constantă pe toată perioada împrumutului) sau crescătoare sau descrescătoare. 26

d)Rambursarea prin tragere la sorţi se efectuează cînd persist un număr mai larg de creditori unor
împrumuturi cu sferă largă de creditori şi constă în răscumpărarea periodică a unor titluri prin
tragerea la sorţi a seriilor acestora. Numărul de titluri trase la sorţi se stabileşte la o valoare
însumată a lor, concurentă cu amortizarea anuală, de regulă stabilită anterior, prin regulamentul
împrumutului în cauză. Amortizarea poate fi egală pe tot parcursul împrumutului sau crescătoare (în
cazul anuităţilor constante) sau de altă natură stabilită prin menţionatul regulament:

arieratele financiare, adică amânarea sine die a rambursării datorită unor împrejurări excepţionale
(conflict armat, criză economică prelungită, catastrofe naturale); reeşalonarea, adică reaşezarea
termenelor de plată şi a cuantumului rambursărilor, uneori inclusiv a dobânzilor, ca rezultat al
consecinţelor unor împrejurări excepţionale; stingerea prin inflaţie, adică diminuarea relativă a
plăţilor angajate anterior unui proces inflaţionist puternic şi de durată sau unei hiperinflaţii;
diminuarea ar putea fi atât de puternică, în contextul unei masive creşteri a masei monetare, încât
plata datoriei să se poată face în termenii ei nominali fără nici un fel de efort;

26
Ibdem Matthias Haentjens și Pierre de Gioia Carabelles

16
repudierea, adică negarea/nerecunoaşterea unui împrumut angajat de stat anterior şi care intervine în
cazul schimbărilor de regim politic.27

Subiectul 2.2. „ Modalitati de gestiune a împrumuturilor de stat ”

Împrumuturile de stat implică o serie de activități legate de introducerea lor pe piață,

rambursarea datoriilor, precum și capacitatea de a ajusta ratele dobânzilor și termenele de
rambursare conform planului inițial. Emisiune de titluri de stat. În practica financiară se
regăsesc următoarele modalități de emitere a obligațiunilor de stat: prin ordine publică; prin
corporaţii bancare (sindicate) şi prin vânzare la bursă. Creditarea cu subscripție publică se
efectuează de către Ministerul Finanțelor și o altă agenție de specialitate, autorizată de organul
de decizie în acest sens.
Pentru a se asigura că plata datoriilor este pe deplin implementată, subiectele și condițiile de
inițiere și rambursare a datoriei sunt anunțate pe larg. Înregistrarea publică și plata sumei
înregistrate se efectuează la ghișeele deschise ale autorităților financiare de reglementare,
colectări, casierii, caselor de economii etc. direct prin personal.28 Împrumutații sunt plătiți prin
retragere, iar costurile asociate cu funcționarea ghișeului de înregistrare sunt acoperite cu un
comision. În practica creditării înregistrate public, întâlnesc două situații: când suma
împrumutului poate fi contractată fără limitare. În acest caz, fiecare solicitant efectuează plata
pentru suma totală înregistrată fără nicio restricție și când suma împrumutului este limitată. În
această situație, procesul este următorul: fie permiteți înregistrarea să continue neîntreruptă
până la expirarea perioadei de abonament, apoi în cazul depășirii, per ansamblu, a plafonului
stabilit, numărul Banii pot fi limitati pentru fiecare persoană care se înscrie la versuri.
(proporțional cu suma înregistrată) sau o limită de abonament este stabilită la început pe
fiecare dintre ghișeele sale de depozit.
Creditarea prin grupuri bancare (sindicat) se realizează de către un grup de bănci, care se
angajează să efectueze această operațiune la solicitarea autorităților competente. O instituție
bancară care fie își asumă obligații de împrumut cu comision, fie le achiziționează efectiv. În
prima ipoteză, statul deține banii împrumutați atunci când actele sunt plasate de corporație,
pentru care plătește un anumit comision. Conform acestei proceduri, corporația nu este

27
https://conspecte.com/Finante-Publice/creditul-public-si-datoria-publica.html
28
Macarie Felicia „Finanțe și bugete publice” Chișinău , 2004

17
responsabilă pentru documentele de împrumut de stat pe care se angajează să le
comercializeze. Pentru această activitate, corporația primește diferența dintre prețul de vânzare
a documentelor către oameni și prețul de cumpărare a documentelor de la stat. De data aceasta,
documentele nevanzabile sunt păstrate de băncile care alcătuiesc corporația și incluse în
portofoliile acestora.
Asupra acestui process s-a expus domnul professor-doctor Emil Bălan , care menționeză
următoarea „ Din punct de vedere financiar, creditarea prin sindicate bancare este mai
costisitoare pentru Stat decât prin subscrieri publice, deoarece presupune cheltuieli substanțiale
sub formă de comisioane diferențiale de curs valutar, cursuri de schimb, pentru ca băncile să
beneficieze. Pe de altă parte, din punct de vedere tehnic, această metodă de creditare este mai
convenabilă pentru Stat decât metoda de creditare publică, deoarece se realizează prin
intermediari, care sunt organizații specializate, care pot efectua performanțe pentru o perioadă
scurtă de timp.” 29. Prin vânzarea la bursă se pun documentele unui nou împrumut, atunci când
statul dorește ca acesta să fie trecut neobservat. Vânzarea se face prin brokerii de valori,
cumpărătorul nu știe dacă documentele supuse schimbului la bursă sunt dintr-un împrumut
vechi, cedat de titularii acestora, sau dintr-un împrumut de stat nou, recent emis. Această
metodă are avantajul de a fi discretă, practică și foarte ieftină. Nu se poate aplica însă la scară
largă, întrucât oferta mare de documente va duce la o reducere a ratelor acestora, ceea ce va
reduce rentabilitatea financiară a creditului. Documentele de împrumut de stat sunt de obicei
eliberate „datorului”, adică fără ca numele solicitantului să fie introdus în ele. Atunci când
statul are de-a face cu puțini creditori, statul poate emite un document de „desemnare” (cu
numele creditorului pe el). În acest caz, suma împrumutată și dobânda datorată creditorilor se
înregistrează în registrul (registrul) datoriei publice. 30După cum sa subliniat, rata dobânzii de
pe piață nu este fixă pentru o lungă perioadă de timp, ci se modifică în funcție de cererea și
oferta de fonduri împrumutate. În perioadele în care ratele dobânzilor s-au înregistrat să scadă
semnificativ, statul a căutat să profite de această situație pentru a-și reduce eforturile financiare
determinate de împrumuturile încheiate în condiții mai puțin favorabile. În astfel de cazuri,
statul care înlocuiește documentele unui împrumut vechi cu documentele unui împrumut nou,
emise la o dobândă mai mică, se numește operațiune de conversie.

29
Ibdem Emil Bălan
30
Bran P. „ Finanțele interprinderi” , București , 1997

18
19
 Subiectul 2.3. „ Datoria publică ”

Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare, la un moment dat, rezultate din
împrumuturi interne si externe, pe termen mediu si lung, contracte de stat în nume propriu sau
garantate de acesta .
Enumerarea îndatorării statului pe piaţa internă sau externă se realizează prin indicatorul grad de
îndatorare care se calculează ca raport între soldul datoriei publice 31 şi produsul intern brut32 ceea ce
rezultă următoarea formulă (SDP/ PIB)*100 Acesta este un indicator important în funcţie de care se
realizează analizele financiare pe categorii de state ţinând seama de gradul de dezvoltare economică.
Plăţile efectuate de un stat într-un an privind rambursarea datoriei publice, reprezentând ratele
scadente, dobânzile, comisioanele şi celelalte cheltuieli aferente constituie serviciul datoriei
externe33.
Principalii indicatori de evaluare a efortului financiar realizat de stat privind datoria publică sunt:
1)mărimea absolută a datoriei publice34 exprimată fie în monedă naţională, fie într-o valută de
circulaţie internaţională; 2)serviciul datoriei publice exprimat în mărime medie pe locuitor =
SDP/Nr loc * 100 ; 3)raportul dintre serviciul datoriei externe şi totalul cheltuielilor publice(CP)=
(SDP/CP)*100; 4)ponderea datoriei externe în produsul intern brut = (SDP/ PIB)*100; 5)ponderea
dobânzilor aferente datoriei publice în produsul intern brut = (dobandă/ PIB)*100 6)raportul dintre
dobânzile şi totalul cheltuielilor publice = (dobandă /CP)*100
Datoria publică se structurează şi se gestionează în funcţie de cele două componenete ale sale:
datoria publică internă( DPI )
datoria publică externă(DPE )
Formula 2.3.
DP = DPI + DPE
Desigur și Guvernul Republicii Moldova are datorii interne față de alte instituții din stat , spre
exemplu datoria Guvernului Republicii Moldova față de Banca Națională , după cum se
menționează în situl official al Băncii Naționale din Republica Moldova , datoria statului se
constituie din;
-Valori mobiliare de stat obținute în portofoliul BNM în urma convertirii în anii 1998 și 2008 a
împrumuturilor acordate anterior Guvernului, în persoana Ministerului Finanțelor, de către Banca
Națională.
-Obligațiuni de stat emise în vederea executării obligațiilor Ministerului Finanțelor rezultante din
garanțiile de stat. Conform prevederilor Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea
executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807
31
SDP
32
PIB
33
SDE
34
DP

20
din 17 noiembrie 2014 și nr.101 din 1 aprilie 2015, la 4 octombrie 2016, au fost emise și transmise
Băncii Naționale obligațiuni de stat pe scadențe de 1-25 ani în sumă integrală de 13,341,200,000 lei.
Aceasta constituie suma creditelor de urgență acordate de banca centrală pentru ”Banca de
Economii” S.A., BC ”Banca Socială” S.A. și B.C.”Unibank” S.A., care nu au fost rambursate la
data emisiunii obligațiunilor de stat.
Diminuarea datoriei de stat interne față de BNM are loc prin răscumpărarea de către Ministerul
Finanțelor a valorilor mobiliare de stat scadente, în limitele indicate în Legea bugetului de stat pe
anul respectiv, sau prin răscumpărări anticipate.35 Mai pe scurt , conform sitului official Datoria
Republicii Moldova față de Banca Națională constituie 14.125.000.000 de lei Moldovenești.
Pe când conform diagramei din situl oficial al Republicii Moldova datoria internă a statului constă
în 36.132.000.000 de lei Moldovenești.36
Spre Concluzia acestui capitol doresc să expun următoarea idée Mecanismele de creditare publică
sunt instrumente importante pe care guvernele le pot folosi pentru a finanța activitățile publice și
pentru a stimula economia. Această formă de finanțare implică emiterea de obligațiuni
guvernamentale, care pot fi utilizate pentru a acoperi cheltuielile publice, cum ar fi investițiile în
infrastructură și programele sociale, și pentru a combate recesiunile economice. Cu toate acestea,
utilizarea excesivă a creditului public poate duce la datoria națională și la instabilitate financiară.
Prin urmare, este important ca guvernele să utilizeze această formă de finanțare în mod judicios și
să gestioneze cheltuielile într-un mod care să evite îndatorarea excesivă. Plus la asta Datoria publică
internă a crescut semnificativ în ultimii ani, reflectând nevoia de a acoperi deficitele bugetare și de a
finanța investițiile publice. Cu toate acestea, creșterile excesive ale datoriei publice pot pune
presiune financiară asupra bugetului și pot afecta stabilitatea macroeconomică a țării. Prin urmare,
este important ca autoritățile Republicii Moldova să ia măsuri pentru îmbunătățirea managementului
financiar, reducerea dependenței de credit și promovarea creșterii economice durabile în viitor.

Concluzie și recomandări

35
https://www.bnm.md/ro/content/datoria-de-stat-interna-fata-de-banca-nationala-0
36
https://www.mf.gov.md/ro/datoria-sectorului-public/rapoarte/datoria-de-stat/datoria-de-stat-intern
%C4%83#:~:text=Datoria%20de%20stat%20intern%C4%83%20este%20o%20parte%20integrant%C4%83,intermediul
%20Ministerului%20Finan%C5%A3elor%2C%20de%20la%20reziden%C5%A3ii%20Republicii%20Moldova

21
 În concluzie, împrumutul guvernamental este un mecanism important pe care guvernele îl pot
folosi pentru a finanța activitățile publice și pentru a stimula economia. Acest lucru poate fi realizat
prin emiterea de obligațiuni guvernamentale, care sunt utilizate pentru a acoperi cheltuielile publice,
cum ar fi investițiile în infrastructură și programele sociale, și pentru a combate recesiunile
economice. Cu toate acestea, utilizarea excesivă a creditului poate duce la datoria națională și la
instabilitate financiară. Prin urmare, guvernele ar trebui să își folosească obligațiunile în mod
judicios și să își gestioneze cheltuielile în moduri care să evite acumularea de datorii excesive. De
asemenea, este important ca investitorii să fie conștienți de riscurile asociate cu obligațiunile
guvernamentale și să ia în considerare nivelul datoriei publice atunci când iau decizii de
investiții. Pentru a minimiza riscurile, este important ca guvernele să ia în considerare următoarele
recomandări:

1)Să se utilizeze împrumuturile de stat cu prudență și să își gestioneze cheltuielile în mod eficient.

2)Să se monitorizeze nivelul datoriei publice și să ia măsuri adecvate pentru a reduce sau menține
datoria la un nivel sustenabil, dar desigur s-ar recomanda de lichidat toate datoriile.

3)Să implementeze politici economice responsabile pentru a încuraja creșterea economică, care
poate ajuta la reducerea nevoii de împrumuturi.

4)Să ofere investitorilor informații clare și transparente despre situația financiară a guvernului și
despre riscurile asociate cu investițiile în obligațiuni guvernamentale.

5)Să ia în considerare diversificarea sursei de finanțare prin atragerea de investitori străini și prin
emisiunea de obligațiuni în alte valute.

22
 Bibleografie

1) Legea Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „cu privire la datoria sectorului public ,
garanțiile de stat și recreditarea de stat ” , republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
din 29.05.2014, nr.174-177.
2)Gh.d.Bistriceanu, Gh. Ana, „Finanțe”, ediția I , București , 1995.
3)Eduard Demciuc „ Împrumutul de stat – venit bugetar extraordinar și principalele forme ale
acestuia ” , Chișinău , 23.10.2016.
4)Gliga Ioan „Drept Financiar public” ed. All Beck , București 1994
5) Tatiana Manole „Finanțele Publice Locale ”, Ed. Cartier , Chișinău , 2000
6)Cuciurcă Doina și Televca Oleg „Drept Financiar , note de curs” , Chișinău , 2021.
7)Emil Bălan „ Drept Financiar ” ed. All BECK , București , 1999.
8) Bostan I. „ Drept Financiar public” ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza” , 2010.
9) Matthias Haentjens și Pierre de Gioia Carabelles „ European Banking and Financial Law ” Ed. 2 ,
Oxford , 2020
10) https://conspecte.com/Finante-Publice/creditul-public-si-datoria-publica.html
11) https://conspecte.com/Finante-Publice/creditul-public-si-datoria-publica.html
12) Macarie Felicia „Finanțe și bugete publice” Chișinău , 2004
13) Bran P. „ Finanțele interprinderi” , București , 1997
14) https://www.bnm.md/ro/content/datoria-de-stat-interna-fata-de-banca-nationala-0
15) https://www.mf.gov.md/ro/datoria-sectorului-public/rapoarte/datoria-de-stat/datoria-de-stat-
intern%C4%83#:~:text=Datoria%20de%20stat%20intern%C4%83%20este%20o%20parte
%20integrant%C4%83,intermediul%20Ministerului%20Finan%C5%A3elor%2C%20de%20la
%20reziden%C5%A3ii%20Republicii%20Moldova

23