Iași, 2018

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor

CREDITAREA AUTORITĂŢILOR
PUBLICE LOCALE

1
Iași, 2018

CUPRINS
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

I.1. CONCEPTE GENERALE

I.1. 1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

I.1. 2. PRINCIPII ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

I.2.1. CREDITUL ȘI PROCESUL DE CREDITARE

I.2.3. ETAPELE CREDITĂRII

CAPITOLUL 2

II.1. CREDITUL MUNICIPAL – AVANTAJE

II.1.2.GRADUL MAXIM DE ÎNDATORARE

II.2. EVALUAREA CREDIBILITĂȚII FINANCIARE A UNEI ADMINISTRAȚII

PUBLICE LOCALE

II.3. DOCUMENTE NECESARE PENTRU OBTINEREA UNUI CREDIT

II.4.GARANȚII ACCEPTATE DE BANCĂ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
Iași, 2018

INTRODUCERE

În momentul în care omenirea a pășit într-o altă etapă privind evoluția sa, informațiile ce
au fost preluate, prelucrate și mai ales transmise cu ajutorul echipamentelor electronice, au
devenit unele dintre cele mai importante resurse ale existenței și, mai ales, a evoluției
economiei. Societatea noastră s-a preschimbat într-una în care informația primează, punându-
se amprenta pe producția valorilor informaționale. Prin informatică are loc, în mod continuu,
descoperirea unor metode și tehnici din ce în ce mai avansate pentru ca prelucrarea
informațiilor să se realizeze într-un mod cât mai eficient.

La momentul actual, băncile sunt într-o relație destul de strânsă cu rolul lor de intermediar
principal privind legătura dintre investiții și economii, legătură aflată într-o continuă creștere.
Activele financiare au devenit din ce în ce mai utilizate de către agenții economici, mai ales
la nivelul activității de producție. O anumită parte din aceste active sunt finanțate din
resursele proprii, o parte din resurse împrumutate, iar aici intervin creditele bancare pentru ca
activul bănesc să fie valorificat.

Sectorul bancar are un rol semnificativ în cadrul economiei de piață, acționând în scopul
promovării ajutorului pentru mecanismul autoreglării economice, devenind o componentă
destul de importană pentru actualul sistem economico financiar.

Ceea ce a dus la o determinare clară a rolului băncilor în economie a fost chiar creația
monetară, fiind un factor specific al funcționării acestora. Băncile au ca și scop principal
punerea în circulație de creanțe și astfel este sporit volumul masei monetare și mai ales pentru
a aduce mijloace de plată noi economiei. Practic, banca transformă activele ce sunt
nemonetare în monedă, emisiunea monedei fiind principala formă a creației monetare, iar
acest atribut este doar al Băncii Centrale la momentul actual.

Un alt rol important jucat de bănci în economie este reprezentat de calitatea sa de

intermediar nemonetar. Acestea pot ajuta la mobilitatea economiilor monetare disponibile,
prin distribuirea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung unor beneficiari.

Apariția și devoltarea băncilor a dus la crearea unei societăți industriale și astfel banca a
construit un sistem complet și adaptabil la satisfacerea exigențelor clienților ce se află într-o
piață într-o continuă mișcare. Informația are un rol strategic,pe lângă resursele sau
mijloacelor băncilor, aceasta fiind materia primă ce permite cunoasșterea și mai ales
transformarea activitășilor interne și externe din cadrul funcției manageriale.

Odată cu trecerea timpului și cu apariția a din ce în ce mai multe metode de interschimb

electronic de date, banca sau sistemul bancare nu va încerca să combate efectele generate de
apariția aestor metode ci mai degrabă va încerca să se adapteze la acestea pentru a atrage și
mai mulți clienți.

3
Iași, 2018

CAPITOLUL 1

I.1. CONCEPTE GENERALE

I.1. 1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Administrația publică locală face referire la totalitatea organismelor din stat ce au ca

scop satisfacerea intereselor care nu au caracter general și privesc, mai ales, persoanele dintr-
o localitate, ce se caracterizează prin faptul că titularii care vor avea încredințate
administrarea intereselor acestor persoane nu pot deține puterea de la autoritatea centrală, ci
de la corpul electoral local, prin alegeri. Titularii respectivi sunt subordonați autorității
centrale, aceasta fiind reprezentată de Guvern, care are drept de coordonare asupra statului
prin tutelă și control.1

În timp ce administrația publică centrală operează la nivelul întregii țări, administrația

publică locală are ca limite unitățile administrativ teritoarilae în cadrul cărora aceasta
funcționează. Făcând referire la modul contemporan de organizare a administrației publice
locale din România, putem să spunem că aceasta are ca bază principiile fundamentale ale
actualei Constituții.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi

oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca
autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de !eea
privind alegerile locale.2

Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi

rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile legii.3

I.1. 2. PRINCIPII ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Principiile administrației autorităților publice local exprimă anumite trăsături generale ce

au rol în asigurarea unei construcții unitare a sistemului. Aceste principii sunt:

a.Principiul autonomiei locale

Acest principiu este fundamentul ce guvernează administrația publică locală și implicit

activitatea autorităților acesteia, prin care unitățile administrativ-teritoriale își pot satisface
interesele proprii, nefiind implicate și autoritățile centrale. Prin acest principiu se realizează o
descentralizare administrativă.

1
Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediţia a IVa
2
Art. 21. - (1)
3
Art. 21. - (2)

4
Iași, 2018

b.Principiul descentralizării

Acest principiu constă în rezolvarea de probleme locale de către anumite autorități ce sunt
alese de colectivități locale și nu trimise/alese de la cele centrale și nici nu se subordonează
acestora. Descentralizarea, în acest context, se referă, de fapt, la recunoasterea unui anumit
grad de autonomie instituțiilor sau anumitor servicii publice strict de la nivelul unităților
administrativ- teritoriale.

c.Principiul deconcentrării

Serviciile publice deconcentrate sunt, de fapt, un anumit tip de structuri organizatorice din
Minister sau fac parte din alte organe ale administrației publice Centrale, ce pot fi organizate
în unități administrativ-teritoriale, exercitându-și atribuțiile în județe, orașe sau/și comune.
Deconcentrarea este, de fapt, definită ca redistribuirea de acțiuni administrative de către
ministere sau celelalte organe specializate ale administrației publice centrale către alte
structuri de specialitate aflate în teritoriu.

d.Principiul eligibilității

Acest principiu nu este unul clar definit și stabilit în mod expres de lege, ci mai degrabă
este unul stabilit în mod indirect și prevede ca autoritățile administrației publice locale,
consiliile, primarii și chiar consiliul județean să fie aleși în condițiile legii. Principiul
eligibilității, la fel ca și cele anterioare sunt absorbite de principiul autonomiei locale.

e.Principiul legalității

Acest principiu este considerat a fi cel mai important dintre toate, deoarece prin acesta
adminstrația trebuie să se supună legii, să se conformeze acesteia și să nu poată acționa
înafara ei. Așadar, având acest principiu ca bază, ca regulă, toate persoanele fizice sau
juridice sunt datoare să respecte Constituția, precum și legile și restul actelor juridice ce au
fost întocmite pe baza legii. Pentru a fi conforme cu legea, administrația nu va putea lua
niciun fel de măsuri împotriva legii. În primul rând, autoritățile trebuie să respecte principiul
legalității pentru a oferi cetățenilor o siguranță, o garanție.

I.2.1. CREDITUL ȘI PROCESUL DE CREDITARE

La modul general, creditul reprezintă o relație de tip bănesc ce este stabilit între o persoană
fizică sau juridică ce se află în ipostaza de creditor, acesta acordând un împrumut în bani sau
care poate oferi pe datorie mărfuri și/sau servicii și o altă persoană (fizică/juridică) ce se află
în ipostaza de debitor, acesta primind împrumutul sau cumpărând pe datorie, împrumutul
acordat.

Creditul poate fi de următoarele tipuri:

- De nevoi personale- este cel mai utiliat tip de credit

- Imobiliar – este contractat pentru achiziția unui imobil sau pentru achiziția unui teren

5
Iași, 2018

- Leasing – de obicei pentru închirierea unei mașini, a unui utilaj.

Creditul poate fi garantat sau negarantat cu o proprietate personală sau cu un anumit bun de
valoare.

I.2.2. TRĂSĂTURI ALE CREDITULUI

Creditul este caracterizat printr-o serie de trăsături, acestea fiind:

a. Creditorul și debitorul reprezintă subiecții raportului de credit, prezentând o diversitate

destul de mare în ceea ce privește gradul de apartanență la structurile social-economice.

b. Promisiunea de rambursare – reprezintă o parte esențială în raportul de credit, care

presupune anumite riscuri, fiind necesară, în cele mai multe cazuri, angajarea unei garanții. În
cadrul raportului de credit, tipurile de risc pot fi:

-riscul de nerambursare

-riscul de imobilizare ce survine la bancă

-garanția personală reprezintă un angajament luat de către o altă persoană pentru a plăti în
cazul în care debitorul nu este capabil

c. Termenul de rambursare- are o mare varietate. Acesta poate fi scurt (24 ore) sau chiar
foarte lung (30-50 de ani).

d. Dobânda- reprezintă o caracteristică de bază a creditului. Poate fi fixă sau variabilă.

e.Tranzacția (acordarea creditului) – acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligațiuni, etc.

I.2.3. ETAPELE CREDITĂRII

Procesul creditării este format din mai multe etape, fiecare dintre acestea având
caracteristici diferite si parametri la fel de diferiți, fiecare dintre aceștia determinând nivelul
de siguranță și de profitabilitate al operațiunilor. Etapele creditări, prin urmare, sunt:

1. Cererea de credicare, cât și interiorul cu debitorul sunt examinate

2.Credibilitatea debitorului este evaluată și se determină și riscul pentru operația dată

3.Contractul de credit este pregătit și încheiat

4.Acordarea creditului

5.Este stabilit contractul pentru enumerarea condițiilor acestuia

6.Rambursarea creditului

7.Băncile lucrează cu creditele problematice

6
Iași, 2018

O relație apare între bancă și client în momentul în care cererea de creditare a fost depusă,
și care poate fi de mai multe tipuri specifice băncilor și care de obicei conține suma, scopul
creditării, termenul, data pentru rambursare, caracteristica debitorului și alte detalii. În
momentul în care cererea este depusă la bancă de către solicitant, este necesar a fi prezentate
și următoarele documente:

1. Documentele de fondare

2.Bilanțul plus alte rapoarte financiare

3.O copie a contractului pe baza căruia se va acorda creditul

4.Business planul

5.Documentele ce pot atesta existența unui gaj sau a oricărui alt tip de asigurare pentru
rambursarea creditului.

CAPITOLUL 2

II.1. CREDITUL MUNICIPAL – AVANTAJE

La momentul actual, cele mai multe autorități publice locale se confuntă cu problema
deciziei de împrumut. Deși este destul de clar că aceste împrumuturi sunt necesare, decizia
pentru contractarea unui credit este amânată tot timpul. Într-un final, aleșii locali înteleg
faptul că aceste împrumuturi contribuie la o devoltare mai accelerată și cu toate acestea ei
încă trebuie sa ofere o motivație pentru alegerea acestei alternative de finanțare pentru
proiecte, motivație ce trebuie oferită atât subordonaților, dar și membrilor din colectivitățile
locale.

Avantajele principale ale contractării unor credite pentru dezvoltare sunt:

- Oferă autorităților locale șansa să inițieze proiecte la nivelul comunității atunci când
este necesar
- Este asigurată o echitate mai mare între generații
- Costurile investiției sunt eșalonate în timp

Amânarea implementării unor proiecte rezultă într-o generare întârziată a satisfacției. Cele
mai multe investiții pe care autoritățile locale le-ar putea face ar genera beneficii de forma
dezvoltării economice locale. Indiferent de caz, concluzia este că va crește bunăstarea
comunității.

7
Iași, 2018

II.1.2.GRADUL MAXIM DE ÎNDATORARE

Deși autoritățile publice locale cunosc avantajele împrumutului pe datorie, acestea trebuie
să le fie adus la cunostință faptul că supraîndatorarea are și anumite limite. Cele mai
importante motive în ceea ce privește necesitatea evitării supraîndatorării fac referire la :

• Lipsa experienței în domeniul datoriilor pe perioade de timp îndelungate

• Nu există sisteme decvate pentru a gestiona datoria

• Resursele ce pot fi alocate pentru finanțarea proiectelor de investiții sunt limitate

• analiștii realizează estimări prea optimiste sau chiar incerce în ceea ce privește evoluția
veniturilor și a cheltuielilor.

În perioada actuală, când nivelul inflației din România este destul de ridicat iar economia
națioanală și cea locală se află într-o perioadă de tranziție, aceste motive sunt destul de
relevante.

Figura 1.Creditele acordate instituțiilor financiare nemonetare și administrației publice

Sursa: www.bnr.ro

8
Iași, 2018

II.2. EVALUAREA CREDIBILITĂȚII FINANCIARE A UNEI ADMINISTRAȚII

PUBLICE LOCALE

Stadiul financiar în care se află o administrație locală se poate caracteriza în funcție de

diferența dintre cheltuielile necesare și resursele disponibile. Diferența aceasta nu poate fi
interpretată ca fiind o stare de bine sau de rău, ci ca o stare de normalitate. Indicatorii ce sunt
necesari pentru a stabili credibilitatea financiară a unei administrații publice locale sunt
împărțiți în 4 grupe:

1. Capacitatea de generare a veniturilor- în această grupă sunt încadrați indicatorii ce pot

arăta existența unui nivel normal al veniturilor și în ce măsură administrația locală are control
asupra veniturilor locale.

2.Rigiditatea cheltuielilor- gradul de flexibilitate al autorităților locale în ceea ce privește

alocarea resurselor pe destinații.

3.Capacitatea de a investi și de contractare de datorie- în această grupă se regăsesc

indicatorii ce dovedesc cât de importante sunt pentru autoritățile locale cheltuielie de capital
și care este capacitatea lor de a atrage finanțare pe o perioadă de timp mai lungă pentru
desfășurarea investițiilor.

4.Capacitatea de management financiar- face referire la cât de capabilă este o administrație

locală în realizarea unui management bun al resurselor financiare.

Dintre aceste 4 grupe, primul face referire mai ales la venituri, următoarele două la
cheltuieli și cel din urmă la relația existentă între venituri și cheltuieli.

1. Capacitatea de generare a veniturilor

În momentul evaluării credibilității financiare , analistul nu trebuie să analizeze doar

vniturile totale, dar și caracteristicile diverselor surse, mai ales fiind posibil ca aceste resurse
să mai fie disponibile și în următorii ani.

Se poate dovedi importanța pe care o are această analiză prin compararea a 2 localități
imaginare, cu un număr relativ asemănător de locuitori. A are un nivel mai mare al veniturilor
pe cap de locuitor decît B. În această situație, un analist poate trage concluzia că A prezintă
un ric al creditării mai mic, dar printr-o analiză mai profundă se va observa că A poate obține
o foarte mare parte a veniturilor sale cu ajutorul transferurilor intraguvernamentale, în timp ce
B se va baza într-o mare măsură pe veniturile proprii. Așadar, deși unele elemente sunt
similare, B are un risc de creditre mult mai mic în ciuda faptului că venitul pe locuitor este
mult mai mic decât al autorității locale A.

Indicatori:

a. Procentul de venituri (din totalul veniturilor) obținut din impozitul pe proprietate

b.Procentul de venituri fiscale

9
Iași, 2018

c.Procentul veniturilor recurente

d.Procent din veniturile operaționale (din total venituri)

e.Ponderea veniturilor ce au ca scop investirea

2.Rigiditatea cheltuielilor

Acest set nou de indicatori fac referire, cum am menționat deja, la partea de chetuieli din
bugetul local. Scopul lor este să determine gradul de flexibilitate sau rigiditate al cheltuielilor
unei administrații publice locale. Cu cât cheltuielile sunt mai flexibile acestea pot ajuta la
creștere credibilității unei municipalități din punct de vedere financiar. Flexibilitatea poate
ușura reducerea cheltuielilor, și în acest mod se va realiza plata serviciului datoriei în anumite
prioade critice dar și în timpul unor perioade prospere.

Indicatori:

a. Procent din cheltuielile cu finanțarea serviciului datoriei (procent-din totalul cheltuielilor)

b. Cheltuielie pentru finanțarea serviciului datoriei și pentru personalul direct

c. Cheltuieli pentru finanțarea serviciului datoriei și pentru personalul direct și pentru

subvenția la trnsport local sau energia termică

d. Cheltuieli curente.Cheltuieli pentru finanțarea serviciului datoriei

3.Capacitatea de a investi și de contractare de datorie

Indicatorii anteriori au evidențiat cheltuielile realizate pentru finanțare ca și procent din

totalul cheltuielilor. Următorul grup de indicatori vor arăta volumul investițiilor și ale
creditelor administației locale, cei doi termeni suprapunându-se dar care nu coincid. Motivele
pentru care autoritățile locale pot împrumuta sunt diverse și nu sunt numai pentru investiții.
De altfel, se poate plăti pentru anumite investiții și din alte surse, cum ar fi veniturile curente.

Indicatori: (ca procent din veniturile totale curente)

a. Serviciul anual al datoriei

b.Investiții

c.Finanțarea cheltuielilor pe termen lung

10
Iași, 2018

4.Capacitatea de management financiar

Acest set de indicatori fac referire la capacitatea de management a autorității locale și a

autorității județene. Capacitatea de management financiar se poate analiza și evalua doar într-
un context al evoluției bugentului pentru o perioadă de timp determinată. În cazul unei
creșteri semnifcative în timp a unor resurse ce au fost mobilizate local este sugerată o
autonomie bună a managementului financiar și astfel nu se va putea face o analiză pertinentă
în ceea ce privește trendul care a fost înregistrat, dacă problema este tratată din punct de
vedere static ș nu dinamic. Astfel, următorii indicatori vor fi de tip static.

Indicatori (ca procent din veniturile totale):

a.Veniturile curente – cheltuielile curente

b.Veniturile operaționale – cheltuielile curente

c.Taxele speciale

d.Ponderea ocupată de rezerve în totalul cheltuielior

II.3. DOCUMENTE NECESARE PENTRU OBTINEREA UNUI CREDIT4

Pentru orice tip de credit există o serie de documente necesare,și astfel, în cazul unui
credit pentru autoritățile publice locale acestea sunt:

1. Hotararea Consiliului local/judetean/General privind aprobarea contractării unui împrumut

bancar intern, conform legislației în vigoare;

2. Cererea de Credit, semnată de reprezentanții legali ai Autorității Publice Locale:

ordonatorul principal de credite și conducătorul compartimentului financiar-contabil (director
economic/șef contabil);

3. Hotarârea Consiliului local/județean/General , prin care se aprobă semnarea contractului de

credit în condițiile de rambursare și garantare rezultate în urma analizei efectuate;

4. Documentația tehnico-economică a investiției pentru realizarea căreia se solicită

împrumutul, aprobată conform legislației în vigoare, care va trebui să cuprindă cel puțin
următoarele:

− Notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de

investiții, elaborate si aprobate conform legislației în vigoare;

− Lista cheltuielilor de capital pentru investiția programată;

4
Exemplu preluat de pe https://www.cec.ro/

11
Iași, 2018

− Date privind programarea și valoarea investiției: data începerii, data programată pentru
punerea în funcțiune, valoarea totală a obiectivului de investiții stabilită odată cu aprobarea
documentațiilor tehnico-economice și actualizată conform evoluției ulterioare a prețurilor;

− Valoarea lucrărilor executate și decontate (în cazul finalizării/continuării obiectivelor de

investiții începute), valoarea din programul pe anul în curs și valoarea ramasă de executat în
anii următori, durata de realizare aprobată/estimată, graficul de execuție eșalonat pe luni;

− Autorizații, avize și acorduri prin care se atestă că realizarea investiției se va realiza

conform prevederilor în vigoare;

− Date privind sursele de finanțare a investiției: surse proprii, credite, fonduri speciale,
bugetul de stat, surse defalcate pe cheltuieli efectuate, cheltuieli preliminate, propuneri si
estimări pentru anii viitori;

− Contractul de execuție a investiției, pentru investițiile noi și pentru partea de investiție

ramasă de executat;

− Oferta de preț pentru bunurile ce se vor achiziționa din credit, contractul de vânzare
cumparare/achiziție, în cazul :
a) achizițiilor de mașini, utilaje, mijloace de transport, echipament informatic și alte bunuri
independente;
b) achizițiilor de clădiri, construcții, unități de producție, etc.

5. Avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale (conform Legii. nr 273 din 18 iulie
2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare);

6. Darea de seamă pentru ultimul trimestru și la încheierea ultimelor două exerciții financiare
(conform NS 11/2008) care trebuie să cuprindă cel puțin:

− situațiile financiare trimestriale și anuale cu anexele lor;

− bugetul previzionat.

7. Lista de investiții pe anul curent, reprezentând identificarea nevoilor de investiții de capital

în utilitățile comunității care necesită sau vor necesita în anul curent contribuții de la bugetul
local;

8. Detalierea cheltuielilor totale, conform clasificației economice;

9. Date si informații referitoare la structura propriilor surse de venit, structura si valoarea

impozitelor, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice, litigii nerezolvate;

10. Situația privind serviciul datoriei publice locale și Calculul Gradului de Îndatorare date
prezentate pentru obtinerea avizului Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor, conform
prevederilor Hotararii nr. 9 din 10 ianuarie 2007, privind constituirea, componenta si
functionarea Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale, cu modificarile si completarile
ulterioare (eventual copii dupa formularele depuse la Comisia de Autorizare a

12
Iași, 2018

Imprumuturilor Locale); De asemenea, se vor prezenta unitatii Bancii, copii ale obligatiilor
de plata curente ale autoritatii administratiei publice locale, rezultate din acorduri si contracte
de împrumut si garantare interne si externe, sau declaratia pe proprie raspundere a
reprezentantului legal al Autoritatii Publice Locale asupra veniturilor si datoriilor curente in
valuta;

11. Orice alte situatii, documente si informatii considerate de Banca necesare pentru stabilirea
conditiilor de creditare.

II.4.GARANȚII ACCEPTATE DE BANCĂ

Garanțiile ce pot fi acceptate de bancă pot fi:

- Ipoteca realizată asupra imobilului

- Garanții reale, oferite în completare
- Drepturi de a încasa rezultate pe urma contractului de asigurare a imobilului ce a fost
ipotecat

13
Iași, 2018

CONCLUZII

Este destul de clar faptul că pentru realizarea anumitor investiții, indiferent că ești
persoană fizică sau juridică, este necesar un anumit nivel al veniturilor. În momentul în care
acest nivel nu atinge nivelul sumelor necesare realizării respectivei investiții, se poate recurge
la un împrumut. Astăzi, băncile din România, și nu numai, oferă produse și servicii pentru
toate tipurile de nevoi.

Indiferent că un proiect este la nivel central și vor beneficia mai multe persoane de pe urma
acestuia sau că este la nivel local și vor benefia mai puține persoane, lipsa fondurilor nu ar
trebui să repreinte o piedică în realizarea acestuia. Cunoscând avantajele și dezavantajele
contractării unui credit, aleșii locali pot decide care este ce mai bună soluție pentru
comunitate și daca acest credit nu va afecta alte acțiuni pe termen lung.

Băncile din România oferă astăzi soluții pentru autoritățile locale pentru inițierea și
dezvoltarea unor proiecte amânate de-a lungul timpului. Timpul de rezolvare a solicitărilor
este astăzi din ce în ce mai scurt, garanțiile ce pot fi oferite sunt mult mai diverse și totul este
tranparent.

Așadar, creditul pentru autoritățile public locale reprezintă o soluție la îndemână și nu

prezintă aât de multe riscuri pe cât ar părea iar cum am demonstrat anterior, mărimea unei
comunități nu reprezintă un factor atât de important pentru determinarea riscului.

14
Iași, 2018

BIBLIOGRAFIE

1. Rose, P. S. - Commercial Bank Management

2. Teodor Roşca, “ Monedă şi credit”

3. https://www.cec.ro/persoane-juridice/credite/autoritati-publice-locale/credit-pentru-investitii

4. http://portal.feaa.uaic.ro/Master/BPF/anul1/zsem2/CB/Documents/CB%20-%20capitolul
%205.pdf

15