Sunteți pe pagina 1din 15

Iași, 2018

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor

ANALIZA FONDURILOR DE INVESTIȚII


DIN MAREA BRITANIE

Master BPF, anul I, grupa 1

1
Iași, 2018

CUPRINS

Introducere

I.Capitolul 1

I.1.Aspecte generale ale fondurilor de investiții

I.2. Modul de funcționare a unui fond de investiții

I.3.Tipuri de fonduri de investiții

I.4. Cum se alege un fond de investiții?

I.5. Avantajele și dezavantajele fondurilor de investiții

II.Capitolul 2

II.1. Fondurile de investiții din Marea Britanie- un potențial crescut atât acasă,
cât și peste hotare

II.2. Fondurile de investiții din Marea Britanie după Brexit

II.3.Fondurile britanice de investiții imobiliare

II.4. Construirea unui portofoliu de investiții prin abordarea Core-Satellite

Concluzii

Bibliografie

2
Iași, 2018

INTRODUCERE

Astăzi, cele mai multe persoane care reușesc să acumuleze la un moment dat anumite sume de
bani aleg să investească acele sume pentru obținerea unui profit mai târziu, încercând să își
asume un risc cât mai mic. Însă, pentru a decide care este cel mai bun mod pentru a investi este
necesară o analiză destul de amănunțită.

Mulți aleg să își deschidă propriile afaceri, acest lucru fiind destul de riscant pentru că astăzi
este destul de complicat să aduci ceva nou pe piață într-un anumit domeniu, ceva care să iasă în
evidență și să atragă clienți. Alții, preferă să investească în afaceri deja exitente, considerând că
în acest caz riscul de a pierde bani este mai mic. Investițiile în astfel de afaceri presupun și
avantaje, deoarece poți analiza poziția pe piață, modul în care a evoluat acea afacere, direcția
spre care se îndreaptă și mai ales profitul anual pe care l-a obținut, daca acesta a fost în creștere
sau în scădere.

O altă variantă, pe care nu multe persoane o iau în calcul este cea a fondurilor de investiții. S-a
spus de-a lungul timpului despre acestea că pot fi complicate sau că nu sunt pentru toată lumea,
că poți pierde o mare parte din banii investiți în cazul în care plamasentele nu au fost îndreptate
spre direcția pe care au stabilit-o administratorii. Astfel, sunt destul de puțini oameni care stiu cu
exactitate ce înseamnă un fond de investiții, ce presupune și cum funcționează.

Aceste fonduri mai sunt cunoscute și cu denumirea de fondurile mutuale sau organisme de
plasament colectiv, conform Asociației Administratorilor de Fonduri din România1. Acestea
reprezintă entități care pun la comun banii a mai multe persoane ( ce poartă denumirea de
investitiori) cu scopul de a realiza anumite investiții pentru a spori sumele pe care investitorii le-
au oferit, generând anumite câștiguri pentru aceștia.

Cu alte cuvinte, fondurile de investiții reprezintă o formă de asociere a mai multor persoane
care doresc să investească pe piețele financiare, punându-și la comun resursele financiare.
Totuși, nu este absolut sigur că vor exista doar câștiguri dar cu toate acestea, chiar și în cazul
pierderilor, acestea sunt împărțite între investitori, proporțional cu deținerile fiecăruia sau altfel
spus, cu numărul de unități de fond ale fiecărui investitor.

Nu se poate spune exact dacă un fond de investiții este cea mai bună alegere a unei persoane
ce dorește să obțină profituri în viitor, dar cu siguranță pare mult mai sigur decât în cazul
deschiderii unei noi afaceri, având în vedere că toate domeniile sunt suprasaturate, în cazul
României, de exemplu.

În capitolele ce alcătuiesc lucrarea de față vor fi descrise anumite aspecte ce definesc fondurile
de investiții din Marea Britanie, ce condiții presupun acestea și nu numai, urmând apoi să
tragem o concluzie asupra investiției în fondurile mutuale de acolo.

1
Asociatia Administratorilor de Fonduri – A.A.F. (fosta UNOPC pana in mai 2008), este organizatia profesionala
independenta neguvernamentala a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv (O.P.C) din
Romania
3
Iași, 2018

CAPITOLUL 1

I.1.Aspecte generale ale fondurilor de investiții

Continuând ideea din introducere despre fondurile de investiții, trebuie menționat faptul că
este destul de greu ca investitorii unui fond să reușească să se întâlnească și mai ales să se pună
toți de acord asupra modului de investire a respectivului fond sau asupra cadrului juridic de
funcționare a acestuia, având în vedere numărul mare al acestora. De aceea, a fost instituită
Societatea de Administrare a Investițiilor. Această societate lansează “vehicule de investiții”2
care pune la dispoziție în mod public,printr-un set de documente, politica și strategiile de
investiții. Aceste documente poartă denumirea de “documentele fondului” și trebuie ca acestea
să respecte anumite condiții și formalități care sunt stabilite, de obicei, de autoritățile de
reglementare. Cele mai importante documente ale unui fond sunt Prospectul Fondului și
Documentul cu Informații Cheie pentru Investitori (DCI).

După ce investitorii au luat la cunostiință politica de investiții ce se regăsește în documentele


anterior menționare, se poate investi în următoarele tipuri de instrumente financiare:

- Acțiuni
- Obligațiuni
- Depozite bancare
- Instrumente financiare derivate
- Valute
- Bilete la ordin
- Active imobiliare
- Terenuri , etc.

De asemenea, se pot realiza și anumite combinții între aceste instrumente iar în cadrul
activelor imboliare pot intra spațiile comerciale sau de birouri.

Un alt aspect important care trebuie menționat cu privire la documentele fondului este faptul
că există o Societate de Administrare a Investițiilor, care are autoritatea de a propune un tip
de politică de investiții ce presupune axarea pe o țară sau o anumită zonă economică. (de
exemplu, poate exista un fond de va investi doar în Japonia). Totuși, indiferent ce structura au
plasamentele sau în ce zonă sunt realizate investițiile, mulțimea activelor dintr-un fond are
denumirea generică de portofoliu.

2
Conform Asociatia Administratorilor de Fonduri – A.A.F
4
Iași, 2018
I.2. Modul de funcționare a unui fond de investiții

Un fond de investiții funcționează după următoarea schemă3:

Fig 1.Modul de funcționare a unui fond de investiții. Sursă- www.aaf.ro

Din schema ilustrată se poate afirma că atunci când un investitor investește într-un fond el va
primi un anumit număr de unități de fond. Acest număr este calculat de către SAI periodic iar
operațiunea poartă denumirea de subscriere sau cumpărare de unități de fond.

Un investitor are drept de proprietate asupra unei cote părți din câștigurile generate de acel
fond prin unitățile de fond deținute de acesta, care sunt emise de un vehicul de investiții.

Răscumpărarea unităților de fond reprezintă operațiunea inversă, iar prin această procedură
investitorul poate să deschidă o solicitare către SAI4 pentru ca titlurile deținute de acesta să îi fie
răscumpărate. De aici rezultă faptul că investitorul își va ceda titlurile și în schimbul lor va primi
o sumă de bani care este calculată în funcție de valoarea pe care acestea o au pe piață ( se exclud
eventualele taxe și/sau comisioane, ce au fost comunicate de SAI în momentul în care acele tiluri
au fost cumpărate).

Activul total al fondului este constituit de valoarea curentă a tuturor investițiilor fondului.

Activul net este rezultatul scăderii cheltuielilor curente de funcționare ale fondului din activul
total.

3
http://www.aaf.ro
4
Societatea de Administrare a Investițiilor
5
Iași, 2018
Valoarea curentă a unui titlu (uitate de fond)/ VUAN este rezultatul obținut prin împărțirea
activului net la numărul total al unităților emise de fond care se află în circuație, adică cele
nerăscumpărate. Rezultatul obținut reprezintă valoarea la care investitorii pot realiza
cumpărări/răscumpărări la un moment dat (se iau în calcul comisioanele posiblile).

I.3.Tipuri de fonduri de investiții

Exisă 2 mari tipuri de fonduri de investiții, și anume:

- Fondurile Deschise de Investiții (FDI)


- Fondurile Închise de Investiții (mai poartă denumirea de Fonduri de Investiții
Alternative- FIA sau alternative investment fund –AIF- denumire în UK)

Cele două categorii diferă prin modul de plasare/retragere a banilor în/din entități de către
investitor.Cu alte cuvinte, diferă modul de cumpărare și răscumpărare a unităților de fond, durata
de viață și numărul de investitori cărora se adresează acele fonduri.

A.Fondurile Deschise de Investiții/ FDI/ Organisme de Plasament Colectiv în Valori


Mobiliare (OPCVM)

Cea mai cunoscută denumire a acestora este de open end funds , conform limbajului folosit în
plan internațional iar pentru a le desemna se folosește noțiunea de UCITS, conform ultimelor
reglementări la nivelul Uniunii Europene ( prescurtarea pornește de la Undertakings for
Collective Investment in Transferable Securities).

Principala caracteristică ce definește aceste fonduri este emiterea (sau punerea în circulație) și
răscumpărarea (sau scoaterea din circulație) a unităților de fond, aceste acțiuni realizându-se în
mod continuu iar astfel li se oferă investitorilor posibilitățile de investire și dezinvestire a
unităților de fond oricând, atâta timp cât acel fond este funcținabil. Durata de viață a acestor
fonduri este nedeterminată, permițându-le atragerea unui număr foarte de investitori, dat fiind
faptul că suma minimă ce ar trebui investită este destul de mică și accesibilă.

B.Fondurile Închise de Investiții sau Fondurile de Investiții Alternative (FIA)

Ca și în cazul primului tip de fonduri, și acesta are o denumire de uz internațional și anume


cea de closed-end funds sau Alternative Investment Funds (AIF) , conform legislației emise de
Uniunea Europeană.

Diferența dintre cele două tipuri de fonduri constă în politica mult mai restrictivă a fondurilor
închise, din punct de vedere al accesului și al dezinvestirii. Este permisă cumpărarea sau
răscumpărarea unităților de fond doar la anumite intervale sau este precizat clar un anumit
moment, cu ajutorul documentelor de funcționare. Spre deosebire de fondurile deschise, acest tip
de fond are o durată de viață determinată, fondul fiind lichidat la încheierea sa, valoarea care
rezultă fiind împărțită între membrii ce dețin titluri, în mod proporțional cu ceea ce deține
fiecare.

6
Iași, 2018
Numărul investitorilor cărora se adresează acest tip de fonduri este relativ redus iar suma
minimă ce trebuie investită la început este destul de ridicată, spre deosebire de fondurile
deschise.

I.4. Cum se alege un fond de investiții?

În momentul de față, există sute sau chiar mii de fonduri în care o persoană poate investi, mai
ales ca piața locală pentru fondurile ce funcționează conform legislației europene a fost deschisă
și prin urmare alegerea unui anumit fond ar putea depinde doar de raportul risc- potențiale
câștiguri. Acest proces este unul destul de subiectiv deoarece fiecare investitor are o o limită
diferită în ceea ce privește riscul pe care poate să și-l asume și de asemenea fiecare gândește
diferit în ceea ce privește potențialul câștig, unii fiind mai realiști iar alții așteptând câștiguri
mult prea mari pentru ceea ce a investit.

În fraza anterioară se regăsește primul pas și cel mai important pe care un investitor îl face și
anume stabilirea unei limite în ceea ce privește riscul pe care poate sau vrea să și-l asume. După,
se poate alege o categorie de fonduri iar de aici fondul care s-ar potrivi cel mai bine pentru
așteptările pe care acesta le are.

În funcție de structura de portofoliu ce are impact direct asupra riscurilor ce pot fi asumate și a
potențialului de a fi realizate câștiguri însemnate, la nivel european s-a realizat o clasificare a
fondurilor în 4 mari categorii iar fiecare dintre acestea conține alte sub-categorii:

A. Fondurile monetare

Aceste fonduri investesc cu preponderență (mai exact mai mult de 90% din valoarea unui
portofoliu) în instrumente monetare (de exemplu- certificate de depozit, titluri de stat, etc) și în
depozite constituite la bănci.

O caracteristică importantă a fondurilor monetare este gradul scăzut de risc și prin creșterea
constantă și modestă a valorii titlurilor. Accesul la bani este rapid și luând în calcul taxele și
comisioanele se poate afirma că este și ieftin.

Aceste fonduri ar fi putea fi considerate ca o variantă pentru contul curent clasic, lichiditatea
oferită fiind comparabilă cu acesta iar câștigurile pot fi comparabile cu cele ale unui depozit la
termen.

Fondurile monetare se împart în două categorii:

a.Fonduri monetare pe termen scurt – durata medie a plasamentelor este de maxim 60 de zile

b.Fonduri monetare standard – maturitatea finală a plasamentelor are o durată medie de maxim
1 an.

7
Iași, 2018
B. Fondurile de obligațiuni

Aceste tipuri de fonduri investesc peste 80% în instrumente financiaere care au venit fix
(obligațiuni municipale, corporative, de stat, etc). Gradul de risc este redus, și deși este mai mare
decât cel al fondurilor monetare, randamentele sunt de obicei mai bune.

C. Fondurile de acțiuni

Peste 85% din activul acestor fonduri este investit în acțiuni, constituind clasa de fonduri cea
mai riscantă fiind expusa puternic fluctuațiilor piețelor bursiere. Totuși, există și un avantaj și
anume randamentele ridicate.

D. Fondurile mixte

Aceste fonduri aduc investitorilor propunerea de a combina tipurile de plasamente anterior


menționate, în proporții diferite. Ponderea instrumentelor financiare riscante raportată la cea a
instrumentelor financiare mai puțin riscante determină gradul de risc. Sub-categoriilor fondurilor
mixte sunt reprezentate de:

1.Defensive- maxim 35% expunere pe acțiuni


2.Echilibrate- între 35%-65% expunere pe acțiuni
3.Dinamice- peste 65% expunere pe acțiuni
4.Flexibile- expunere între 0-100% datoriă mixului de instrumente care au pondere
variabilă, cât și durata de deținere.

I.5. Avantajele și dezavantajele fondurilor de investiții

Fondurile mutuale se adresează în principal persoanelor ce nu au o experiență financiară foarte


bogată deoarece experiența necesară este adusă de către administartorul fondului în care
investești. Acest tip de investiție este printre cele mai sigure deoarece administratorul fondului se
ocupă în mod specific de adaptarea portofoliului la cerințele și toleranța la risc a investitorilor.

Există, ca în orice alt tip de investiție, atât avantaje câ și dezavantaje ale fondurilor mutuale și
este de menționat faptul ca ceea ce constituie pentru unii investitori un aspect foarte important,
pentru alții poate să nu însemne nimic.

AVANTAJELE FONDURILOR DE INVESTIȚII

1. Management profesionist- cei care se ocupă de politica selectării plasamentelor, de analiza și


monitorizarea investițiilor sunt profesioniști, care se ocupă express de asta, având cunoștiințele și
experiența necesară pentru o investiție reușită. Aceștia pot sa atenueze efectele negative în
momentul în care piața evouluează într-un mod negativ sau efectele perioadelor faste atunci când
fondul este expus pot fi amplificate.

2.Diversificare- acestă strategie se află printre cele mai bune în ceea ce privește diseminarea
riscului. Această strategie este destul de greu de aplicat de un investitor obișnuit pe cont propriu
deoarece acesta nu dispune de sume considerabile de bani pentru a investi în titlurile a mai
multor entități.
8
Iași, 2018
3.Accesibilitate – pentru unii investitori este important să aibă posibilitatea de a investi periodic
sume mici în cazul în care nu dispun de suficienți bani pentru a face o investiție mare, dintr-
odata. De asemenea, accesul pe piețele pe care se realizează investițiile este mai ieftin, costurile
de tranzacție fiind semnificativ mai reduse, ținând cont de calorile și volumele realizate.

4. Lichiditate- această caracteristică are o importanță majoră dacă un plasament dintr-un fond
poate oferi randament mai mare față de depozitele bancare clasice.

B. DEZAVANTAJELE FONDURILOR DE INVESTIȚII

1.Costuri de administrare – aceste costuri trebuie plătite, indiferent dacă fondul are un
randament pozitiv sau unul negativ. Taxele ce trebuie plătite sunt reprezentate de cele pentru
plata Depozitarului (enitatea ce verifică și certifică acuratețea evidențelor portofoliului), costurile
de administrare care sunt percepute de către societatea de administrare și taxele/comisionele
pentru subscriere/răscumpărare.

2. Lipsa controlului asupra plasamentelor- un investitor nu are nicio influență asupra


politicii fondului sau a strategiilor și nu le poate schimba în niciun fel deoarce acestea au fost
stabilite încă de la lansarea fondului de către administratorul fondului. De asemenea, investitorul
nu are nicio influență asupra momentelor realizării operațiunilor în cadrul fondului.

3. Riscul unui management defectuos- este posibil ca managerii fondului să nu ia chiar cele
mai bune decizii, acestea având ca și consecințe o serie de pierderi. Pentru a diminua acest risc,
în momentul în care un investitor își alege fondul în care vrea să investească trebuie să arunce o
privire și asupra istoricului, analizând performanțele din trecut și deși acestea nu sunt o garanție
a viitoarelor profituri, acesta își poate face o idee asupra modului de acțiune al administratorilor
fondului de care este interesat.

9
Iași, 2018
CAPITOLUL II

II.1. Fondurile de investiții din Marea Britanie- un potențial crescut atât acasă, cât și
peste hotare

O investiție în fondurile din UK, mai ales cele care se concentrează pe companiile mici și
mijlocii, este de fapt o investiție in economie UK (care, la momentul actual este într-o stare
destul de bună).5 O liră slabă ajută exportatorii și atrage turiștii, datorită faptului că vor trebui să
plătească pentru ceea ce au nevoie mult mai puțin ca în trecut. În acelasși timp, consumatorii din
UK sunt fericiți deoarece pot continua să cheltuie, și cu toate astea nimeni nu știe care va fi
impactul exact al Brexit-ului.

Oricum, o investiție în UK nu este doar despre perspectivele țării. Având în vedere faptul că
cele mai mari companii din UK realizează aproximativ 70% din profiturile lor peste hotare, s-ar
putea profita de creșterile din întreaga lume, și în același timp să se beneficieze de regulile sricte
și cerințele de raportare pe care guvernul din UK le solicită.

În prezent, numărul fondurilor de investiții în UK este unul destul de mare și acest mod de a
investi este destul de popular. Diferite site-uri 6 oferă topuri a celor mai cunoscute fonduri sau a
companiilor care te ajută să investești „cât mai sigur”.

Deși în România numărul acestora nu este atât de mare ca în UK, este mult mai simplu să îți
alegi fondul prin care dorești să investești, având în vedere timpul de decizie mult mai scurt.
Revenind la companiile cu oferă ajutor și consultanță pentru a investi, fiecare are propriile idei și
sugestii. De asemenea, există numeroase opinii asupra topului celor mai profitabile fonduri.

De exemplu, un top al Money Observer din mai 2018 arată astfel:

Sursa- www.moneyobserver.com

5
https://www.fidelity.co.uk/
6
https://personal.hsbc.co.uk, https://www.moneyobserver.com etc.
10
Iași, 2018
Anumite site-uri oferă chiar posibilitatea de a accesa fondurile de investiții prin online banking,
utilizând, pentru început, sume mici iar asta se întâmplă în cazul în care ai mare încredere în
propriile decizii de a investi și nu ai nevoie de consultanță.

II.2. Fondurile de investiții din Marea Britanie după Brexit

Fondul american de investiții Blackstone a fost primul care a renunțat la a-și continua
activitatea în Londra după Brexit, mutându-și sediul la Luxemburg. De asemenea, au existat
multe alte firme care și-au făcut griji cu privire la accesul la piața unică europeană7 după ce
vestea despre Brexit. Au fost luate în calcul numeroase variante, cum ar fi mutarea sediilor sau
doar a unor angajați și operațiuni în alte zone central-europene, ca de exemplu Berlin,
Amsterdam, Paris, Luxemburg sau Frankfurt.

Fondul Blackstone a fost printre puținele fonduri de investiții care au preferat Luxemburg ca și
sediu central, în detrimentul celorlalte posibile locații.

În momentul de față,băncile ce au sediul în Marea Britanie încă mai pot oferi servicii în
Uniunea Europeană, cu ajutorul unui pașaport. Dar este doar ceva temporar, nefiind sigur dacă
după finalizarea Brexitului acesta va mai putea fi valabil și dacă băncile vor mai putea oferi
aceleași tipuri de servicii în continuare.

Deși situația este incertă și instabilă, dreptul de pașaport este foarte important în ceea ce
privește poziția pe care Londra o are la momentul actual și anume aceea de centtru financiar
global. Pierderea acestui drept ar afecta într-o măsură foarte mare industria serviciilor financiare,
care, în prezent, este responsabil de 12% din PIB-ul Marii Britanii.Numărul firmelor care în
prezent folosesc dreptul de pașaport pentru a activa în alte state este de 5500.

Banca Centrală a Germaniei a anunțat de asemenea că firmele financiare germane care își au
sediul în Marea Britanie și-ar putea pierde din accesul avut pe piața unică europeană, ceea ce
înseamnă că anumite operațiuni de pe continent vor trebui relocate.

Chiar dacă foarte multe companii își anunță retragerea din Londra, tot la fel de multe
consideră că orașul capitală al Marii Britanii reprezintă un centru financiar de o importanță
majoră pentru întreaga Uniune Europeană și că acest lucru ar trebui să fie recunoscut într-un
acord.

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește Brexitul și modul în care acesta afectează UE. Unii
investitori consideră că e mai bine să nu aibă complicații și să își desfășoarea activitarea în mod
normal dupa mutarea la un alt sediu, înafara UK, în timp ce alții recunosc faptul că Londra este
un centru financiar destul de important iar câteva acorduri în plus nu ar afecta în niciun fel
activitatea actuală.

7
www.capital.ro

11
Iași, 2018
II.3.Fondurile britanice de investiții imobiliare

Pentru a depăși marjele scăzute din prezent din Marea Britanie, investițiile în străinătate
reprezintă una dintre cele mai bune variante având în vedere că regiunile mai puțin previzibile
ale Europei oferă câștiguri mai bune.8

Deși până acum managerii britanici care se ocupă cu fondurile imobiliare erau concentrați
exclusiv asupra pieței interne, în ultimul timp aceștia au început să arunce câteva priviri și peste
canalul Mânecii. Din cauza randamentelor scăzute, portofoliile lor au început a fi diversificate,
concluzia unora fiind clară și anume cea că este necesară diversificarea pe piețele străine, mai
ales în Europa continentală, unde randamentele prezintă valori destul de ridicate.

Exemple de companii care și-au reconsiderat ponderea investițiilor pe care le au în străinătate


sunt Prudential, Morley, Henderson și Grosvenor. Anumite companii sunt în căutarea unor
investitori pentru a avea acces la piețele de peste hotare, ca și Standard Life, ING Real Estate,
CSFB Asset Management, Insight Management,Arlington sau Schroders.

Standard Life are la momentul actual un fod de 1,3 mld. Lire sterline (1,9 mld.euro) iar la în
viitorul apropiat urmează să lanseze un alt fond de 500 mil. Lire sterline (750 mil.euro).
Prudential investește în momentul de față 1,5 mld.lire sterline, începând să reducă din investițiile
din Marea Britanie. Suma pe care Morley dorește să o investească înafara țării este de 1 mld.lire
sterline. Henderson intenționează să extindă de la 375 mil.euro la 750 mil. Euro fondul Outlet
Mall care se află în Europa.

Plasarea banilor în străinătate reprezintă pentru mulți dintre investitori o soluție pentru a trece
de inconvenientul cauzat de randamentele scăzute de pe piața britanică. Cu toate acestea există și
anumite obstacole cum ar fi diferențele dintre sitemele fiscale și cele legislative în comparație cu
cele din Marea Britanie. Ca și exemplu, în Europa continentală, proprietarul este obligat să își
asigure sau repare imbilul în timp ce în Marea Britanie nu. De altfel, în Marea Britanie,
contractele pentru închirierea proprietăților se încheie pe perioade de timp mai mari,oferind o
mare mare siguranță.

II.4. Construirea unui portofoliu de investiții prin abordarea Core-Satellite

Metoda Core-Satellite reprezintă o metodă de construire a unui portofoliu, ce are ca scop


minimizarea volatilității pieței, și care creează în același timp oportunități pentru depășirea
benchmark-ului pieței bursiere. Se creează un portofoliu principal care este denumit nucleu, și
apoi câteva portofolii mai mici, denumite sateliți.9

De obicei, portofoliul de bază reprezintă aproximativ 50-90% din portofoliul global, iar
investițiile vor fi de tip pasiv, termenul fiind mediu și lung, riscul poate fi scăzut sau mediu,
urmărind principalele piețe de acțiuni și obligațiuni. Restul de 10-50% din portofoliul global este
reprezentat de portofoliile satelit, ale căror clase de active vor avea un risc sporit, fiind gestionate
în mod activ, iar scopul este generarea unor profituri cât mai mari.

8
Financial Times.
9
www.wall-street.ro
12
Iași, 2018
Active ce pot fi considerate principale:

• Obligațiuni – sunt folosite pentru a genera venituri stabile. Riscut acestui activ este destul de
scăzut iar sursele de venit sunt previzibile.

• Acțiuni

• ETFs – generatoare a unei părți destul de semnificative a fluxurilor de fonduri.Funcționează ca


trusturi de investiții și se resetează la intervale regulate.

Tipuri de strategii de tranzacționare care pot fi utilizate în cadrul nucleului (portofoliului de


bază):

Value Investing – sunt identificate acțiunile care sunt considerate subevaluate pe piață și sunt
tranzacționate de obicei la price/earning scăzut sau la price/book multiplu.

Dividend Investing – prin această strategie se oferă unui investitor posibilitatea de a-și crea un
flux de venit consistent și fiabil.

Portofolii Discreționare – la baza acestei strtegii stă un model cantitativ de selecție care,
folosind 20 de valori investiționale unice, evaluează companiile. După ce acțiunile au fost
identificate, acestea sunt supuse unei validări tehnice după care se ia decizia finală de investiție.

Range Trading – atunci când un activ se tranzacționează între prețuri ridicate și scăzute
consecvent pentru o perioadă scăzută de timp.

Momentum Trading – se profită prin această strategie de volatilitatea pieței.Se deschid poziții
pe termen scurt în acțiuni care se situează pe un trend ascendent și se vând atunci când sunt
identificate semne ale pierderii impulsului ascendent.

Investiții prin strategia de tip satelit:

Small Cap or AIM – companiile mici pot avea un potențțial de creștere foarte mare. Se pot lua
ca exemplu companiile care acum sunt de success dar au plecat ca o afacere mică. Aceste
companii au de obicei tendințe de implementare a unor tehnologii, servicii sau a unor noi
produse pe piață.

IPOS – modalitatea prin care se oferă pentru prima dată de către o companie acțiuni unor
potențiali investitori la bursă.

Index Trading – reprezintă un indice bursier dar și o componentă de mare importanță a piețelor
financiare. Dar totuși, acesta indică doar un număr ce reprezintă valoarea cumulată a unor acțiuni
constitutive la bursă. Investitorii au opțiunea de a deschide poziții short sau long iar atunci când
se pune problema tranzacționării indicilor bursieri, trebuie gestionat și riscul aferent.

CONCLUZII
13
Iași, 2018

În cazul în care o persoană dorește să investească niște bani pe care i-a acumulat de-a lungul
timpului, fondurile de investiții ar trebui să se regăseacă printre variantele sale. Reprezintă o
metodă destul de simplă și primești ajutor și sfaturi despre cum să investești și trebuie doar să știi
să ceri asta.

Așa cum spuneam la începutul lucrării, este mult mai sigur să investești într-un fond de
investiții decât să îți deschizi propria afacere. Dacă ești destul de documentat, analizezi riscurile
potențiale și nu te aștepti din prima să ți se tripleze sumele investite, atunci este o variantă destul
de bună.

Cum am menționat, avantajele ar fi un management profesionist, adică persoane pregătite în


domeniu care dispun de timpul necesar și de cunostiințe dar și de experiență, ceea ce ar trebui să
ofere o anumită siguranță. Un alt avantaj este diversificarea, adică poți investi sume mai mici în
mai multe fonduri și așa vei fi sigur că nu vei pierde toți banii pe care i-ai investit. Ca și
dezvantaj, cel mai mare ar fi legat de anumite costuri, ca de exemplu cel de administrare.

În momentul de față, nu este foarte clar dacă este o idee bună totuși investițiile în fondurile din
Marea Britanie, având în vederea situația incertă în care britanicii se află. Faptul că din ce în ce
mai multe companii au ales să se extindă peste hotare sau chiar să se mute comple oferă
sentimentul de nesiguranță. Cu toate acestea, Londra, capitala țării rămâne un important centru
financiar și probabil că dacă nu ar fi fost așa, în momentul anunțării Brexitului toate companiile
de investiții ar fi părăsit țara. Prin urmare, dacă unei persoane îi place să riște, încă mai are
posibilitatea de a investi în fondurile din Marea Britanie.

Bibliografie

14
Iași, 2018
1. Simmons&Simmons, UK Investment Funds Overview

2. https://otpfonduri.ro

3. https://www.investopedia.com/articles/investing/122815/top-5-gold-equity-mutual-funds-
2016.asp

4. http://www.finantare.ro/etichete/marea-britanie

5. https://www.capital.ro/brexit-blackstone-primul-fond-de-investitii-care-renunta-la-
londra.html?&page=2

6. https://www.hl.co.uk/funds/investing-in-funds

7. https://www.hl.co.uk/free-guides/guide-to-investing-in-funds

8. https://www.ii.co.uk/funds#investwithii

9. http://www.aaf.ro/ghidul-investitorului/#faq-6

10. https://personal.hsbc.co.uk/investments/products-and-services/global-investment-centre/

11. https://www.moneyobserver.com/top-10-most-popular-investment-funds-may-2018

12. https://www.theguardian.com/money/investmentfunds

13. https://admiralmarkets.ro/education/articles/trading-instruments/fonduri-de-investitii

14. https://www.franklintempleton.co.uk/investor/resources/investor-education/

15. https://www.barclays.co.uk/smart-investor/investments/most-popular/funds/

16. https://www.vanguard.co.uk/adviser/adv/investing-with-us-mutual-funds

17. https://www.fidelity.co.uk/select-50/uk-funds

15

S-ar putea să vă placă și