Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept
Departamentul Drept Public

Lucru Individual

Creditul extern

A efectuat:
xxxxxxxxxx
Conducator stiintific:
Televca
Oleg

Chisinau 2016
I. Noiunea i rolul creditului extern
Creditul extern (internaional) este creditul acordat de ctre stat, bnci i alte persoane
juridice sau fizice unor ri, bnci sau persoane de instituiile financiare internaionale (F.M.I., B.M.,
B.E.R.D., etc.)1
n funcie de persoana creditorului i a debitorului, creditul extern poate fi:
a) credite acordate de ctre instituii financiare internaionale unor state sau organizaii.
b) credite interguvernamentale acordate direct sau prin instituii de credit de ctre unele state altor
state;
c) credite acordate de ctre state, instituiile bancare particulare, altor state;
d) credite acordate de bncile particulare i firmele comerciale ale unor state, bncilor particulare i
firmelor comerciale ale altor state.
Un loc important n dezvoltarea fiecrei economii nationale n parte, alturi de resursele i
posibilitile interne, revine atragerii unor resurse externe, care au un rol complementar n
dezvoltarea fortelor de producie intern.
n particular, se pune problema dezvoltrii ntr-un ritm foarte rapid a participrii Republicii
Moldova la comerul mondial.
Atenia acordat problemelor financiar-valutare este justificat i de faptul c Republica Moldova
apeleaz la diverse forme de resurse externe printre care, n ultimul timp, tot mai frecvent sunt
utilizate creditele externe pentru producie curent i pentru consum. Hotararile cu privire la
imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelor prezentate de Guvern
Participarea Republicii Moldova la circuitul mondial al capitalurilor presupune, n mod
obligatoriu, luarea n considerare a marilor procese contradictorii ce au loc n cadrul economiei
mondiale, precum: polarizarea lumii n sraci i bogati, agravarea crizelor de structur, economice,
valutar-financiare (n principal cele care privesc datoriile externe), accentuarea instabilitii
degradrii mediului ambiant i agravarea crizei de materii prime i energetice. Unele dintre aceste
fenomene au consecine mai mult sau mai puin directe asupra volumului, eficienei i structurii
schimburilor externe.
De asemenea, alte probleme grave cu repercusiuni directe asupra nevoii de creditare extern se
refer la inmultirea i nsprirea obstacolelor din comerul international, creterea ratei dobnzilor, a
preturilor, ceea ce duce la asigurarea de avantaje pentru trile bogate, defavoriznd tocmai trile
srace, care au azi, mai mult ca oricnd, nevoie de sprijin i nelegere pentru depirea situaiei de
criz n care se gsesc.
Din punct de vedere economic, creditele externe ar trebui s fie destinate, n primul rnd,
dezvoltrilor economice dotate n resurse interne (agricultur, turism, industria alimentar, industria
uoar), acelor domenii n care exist o ndelungat traditie istoric si care dispun de for de munc
necesar (industria mic, artizanal, ceramic etc.), dezvoltrii sferei serviciilor (comer, invmnt,

1 Tratat de drept financiar si fiscal, Dan Drosu aguna, Bucureti 2001


ocrotirea sntii, sector financiar bancar) ct i infuzia tehnologiilor de vrf, cu impact asupra
dezvoltrii viitoare, pe de o parte, i efectuarea unor operaii chirurgicale" n ceea ce privete
ramurile tradiionale, mari consumatoare de materii prime i energie pe de alt parte.
Din punct de vedere social creditele externe ar trebui, n primul rnd, s amne costul tranziiei
pentru o perioad viitoare, n care va fi mai uor de suportat achitarea lor. Ele trebuie s contribuie
att la dezvoltarea economiei, ct i la mentinerea sau la limitarea diminurii nivelului de viat i aa
destul de redus i, in acelai timp, s permit populaiei s accepte sacrificiile inerente perioadei de
tranziie.
Utilizarea creditilor externe pentru imbunatatirea calitatii vietii , reprezinta un scop pe termen lung
care , desi nu poate fi dus la indeplinirea intr-o prima etapa a urgentelor specifice perioadei de
tranzitie , nu trebuie totusi perdut din vedere. Mijlocul principal insa de realizare al acestuia il
constituie acum , in principal resursele interne . De asemenea , pe termen lung creditile externe sunt
necesare in special pentru realizare obiectivelor majore de restructurari economice si sunt acordate
conditionat de aceasta de catre institutiile si organismele internationale de specialitate.
Recurgerea la creditele externe, in contextul economic actual, in ciuda unor numeroase experiente
privind rambusarea datoriei externe, constituie o sursa complimentara si absolut necesara pentru
succesul procesului de restructurare, pe linga sursele interne, care constituie principalul mijloc de
reconstructie, si dezvoltare. Totodata, este bine sa tinem seama, inca de la inceputul procesului de
tranzitie, ca utilizarea creditilor externe este doar una din formele de relatii economice
internationale, in particular alaturi de investitiile directe de capital strain, importul de licente si
tehnologice, prin diverse procedee de finantare internationala, precum si alte forme de cooperare
international.
Creditile externe trebuie folosite cu deosebita retinere, in special, in sensul promovarii reformelor
economice, mai putin prin actiuni initiate direct de catre guvernul respectiv , numai pe baza unor
studii de fezabilitate si in conditiile existentei unor puternice garantii de solvabilitate.
n analiza procesului de fundamentare a dezvoltarii economice sustinuta de creditele externe, este
necesar sa se aiba in vedere ca modul de folosire a creditelor poate constitui, ,, o arma cu doua
tiuri '' , intrucit acestea reprezinta atit numeroase avantaje cit si suficiente dezavantaje.

II. Rolul instituiilor financiare internaionale n creditul extern.


Bncile internationale (banci globale ) sunt institutii bancare au sediu central intr-o tara si
sucursale in numeroase alte tari.
Principalele operatiuni bancare desfasurate de aceste banci sunt : servicii bancare pentru
corporatiile transnationale , inmprumuturi a cordate societatilor comerciale din tari dezvoltate ,
operatii corespondent , credite comerciale cu preferinte geo-politice, operatii valutare.
Din categoria bancilor internationale fac parte:
a) instituiile financiar-bancare din sistemul O.N.U. ( Banca Mondiala si Fondul Monitar
International );
b) bncile regionale de investitie;
c) bancile cu capital mixt.
Prima categorie de banci internationale are un rol deosebit in cadrul creditului extern.

III. Rolul creditarii externe in Republica Moldova


Activitatea pe piata intemational a creditului are o structur flexibil sub aspectul subiectilor care
aclioneaz in cadrul ei in calitate de debitori creditori exteni, cit in ceea ce privete diversitatea
obiectelor de creditare, a categoriilor de credite care fac obiectul tranzactiilor, a tehnicilor de
realizare a operatiunilor, a costului creditului al mecanismelor de asigurare garantare a creditelor.
In aceasta ordine de idei,Republica Moldova este i ea un participant la piata creditrii extene, prin
intermediul institutiilor sale financiar-bancare, doar c, necesitatea de a contracta credite, ca rezultat
al nivelului social-economic scazut, ii definete calitatea de debitor. La intersectia anilor 1998,
Repulica Moldova incepe s contracteze credite destul de impuntoare de la Fondul Monetar
International, Banca Mondial, care pe parcursul anilor se caracterizeaz printr-un trend tot mai
ascendent. Astfel, Republica Moldova devine un debitor activ pe plan international, ceea ce ne
vorbete de o datorie extern imens.
Creditele extene sunt contractate in diverse scopuri, de aceea este i o delimitare intre sectoarele in
care au fost aplicate pentru a satisface necesittile respective ale acestora, anume:
a Sector guvernamental ( credite pe termen lung i pe termen scurt);
b Autoritti monetare (credite pe termen lung);
c Banci (credite pe termen lung si pe termen scurt);
d Alte sectoare (credite pe termen lung i pe termen scurt);
e Investitii directe: creditare intre companii afiliate.
De fapt, pentru a da o not creditrii extene in Republica Moldova e nevoie de analizat insi
datoria extern ca derivat al acesteia, ca principal indice de reflectie a situatiei reale a creditrii
extene. De aceea, in continuare voi analiza evolutia datoriei extene, pentru o imagine mai clara i
explicit.
Astfel in baza diagramei de mai sus se deduce c n perioada 2002-trim.I 2015, datoria extern
total a Republicii Moldova (public i privat) a crescut de circa 3,5 ori, ajungnd la finele lunii
martie 2015 la suma de 6,3 miliarde dolari SUA. n anul 2014 i nceputul anului 2015, se atest o
uoar scdere a soldului datoriei externe.

IV. Analiza avantajelor ct i a dezavantajelor creditului extern.


Creditile externe trebuie folosite cu deosebita retinere, in special, in sensul promovarii reformelor
economice, mai putin prin actiuni initiate direct de catre guvernul respectiv , numai pe baza unor
studii de fezabilitate si in conditiile existentei unor puternice garantii de solvabilitate. Astfel ele
prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje:
Avantajele Creditelor Externe.
o Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce la cresterea
competivitatii produselor pe piata externa;
o Permit efectuarea unor investitii in obiecte econornice vitale pentru procesul reconstruciei;
o Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate;
o Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se arma pe plan extern;
o Contribuie la dezvoltarea fortelor de producie intern in diverse ramuri (agricultur, turism,
industria alimentar, industria uoar etc.);
o Contribuie la dezvoltarea sferei serviciilor (comer, invmnt, ocrotirea sntii, sector
financiar bancar);
o Contribuie la ameliorarea stabilitii fiscale, menineria stabilitii financiare;
o Reduce srcia, sporeste nivelul de viata i are aport asupra creterii economice.;
o Amn costul tranziiei pentru o perioad viitoare, n care va fi mai uor de suportat achitarea
lor

Dezavantajele
o O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului acesteia, a
unei importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de
investitii
o Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros pentru
tarile cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare
o Prin folosirea creditelor externe, mai ales la nivel guvernamental, se creeaz altenativa
utilizrii nerationale a acestora, atat in scopuri productive, ct i in scopuri de consum cit si
personale
V. Concluzie
Creditul extern reprezint circulaia capitalului de mprumut n relaiile economice prin care
creditorul pune la dispoziia debitorului din stintate un bun evaluat n valut sau o sum de bani n
valut, cu condiia rambursrii valorii mprumutate dup un anumit timp, plus dobnda aferent.
Republica Moldova este i ea un participant la piaa creditrii externe, prin intermediul instituiilor
sale financiar- bancare, doar c, necesitatea de a contracta credite, ca rezultat al nivelului social-
economic scazut, i definete calitatea de debitor.
Eu consider c creditarea extern are att un impact pozitiv ct i negativ pentru economia
naional. Pe de o parte, pozitiv, pentru c n prim-plan Republica Moldova apeleaz la creditele
externe n scopul echilibrrii balanei de pli, care se include n politica promovat de Banca
Naional a Moldovei, i pe de alt parte, negativ, ntruct nu o putem considera una efectiv,
deoarece aplicnd-o la moment are efecte favorabile, dar odat cu scurgerea timpului efectele
produse se transform ntr-o problem economic, pentru ca duce n continuare la creterea datoriei
externe.
Remarc de asemenea c Moldova este un stat care nu st tocmai bine dup gradul de ndatorare,
presiunea de plat pentru generaiile viitoare fiind destul de semnificativ. Totui, datoria n sine
presupune importante avantaje economice pentru o ar n curs de dezvoltare, care nu-i poate
permite s se dezvolte economic cu propriile fore, ci doar fcnd apel la finanarea extern.
Important este gestiunea datoriei externe, innd cont de structura valutar a acesteia, scadene, dar
i maximizarea beneficiilor aduse de finanrile externe.