Determinarea subiecului special.

In procesul calificarii infractiunilor Pf care savirseste fapta prejudiciabil,uneori pe linga semnele generale ale subiectului responsabilitatea si-virsta minima ceruta de lege-trebuie sa intruneasca cumulativ si o conditie speciala. Doctrina penala propune diverse clasificari ale semnelor subiectilor speciali in funcie de : numarul calitatilor speciale specificul calitatilor ce determina subiectul categoriilor concrete de infractiuni modul lor de descriere.

In functie de numarul calitatilor speciale; cu o singura calitate speciala(cetatean RM mama ,militari) cu doua sau mai multe calitati,speciale combinatorii(pers cu functie de raspundere,imputernicita sa efectueze urmarirea penala) dupa modul de descriere(specialistul,expertii)

In unele cazuri in dispozitiile art din PS a CP sunt descrise alternativ semnele citora subiecti speciai.Astfel in art 312 CP in calitate de subiecti speciali sunt numiti martorul,partea vatamata ,specialistu,expertul,traducatorul.Pentru tragerea la raspundere penala conform art mentionate este suficienta clarificarea semnelor a cel putin unui subiect special .In functie de specificul calitatilor-semnele pot fi clasificate dupa apartenenta cetateniei:subiectul tradarii de patrie art 337 CPRM poate fi numai etatean al RM,iar subiectul spionajului art 338 CPRM doar un cetatean strain sau apatrid. dupa semnele demografice-dupa sex-autorul pruncuciderii poate fi numai mama,subiect de sex femenin;dupa virsta subiectul atragerii minorului la activitatea criminala sau determinarii lui la savirsirea unor fapte imorale art 208 dupa relatiile de familie si de rudenie-parinti si copii sau persoanele care le suplinesc art 202,203CPRM dupa situatia de serviciu:persoanele cu functii de raspundere,pers care gestioneaza organizatiile comerciale,obstesti sai alte organizatii neguvernamentale,persoane cu functii de raspune imputernicite sa infaptuiasca justitia dupa obligatiile profesionale-medici,alti lucratori medicali art 160,161,162 CPRM referitor la serviciul militar-sefi subalterni dupa caracterul obligatilor cetatenilor fata de stat:martor,parte vatamata,expert,specialist,traducator art 312,313CPRM dupa statutul juridic special:persoana care se afla sub arest preentiv,persoana condamnata,persoana care executa pedeapsa cu inchisoare art 317.319,286 CPRM

.In functie de modul de descriere-semnele subiectului infractiunii pot fi clasificate in nume pozitie si semne negative. Majoritatea semnelor subiectului special sunt descrise in lege prin notiuni pozitive,adica se indica semnele speciale concrete ale subiectului.Drept exemple de descriere sub forma pozitiva pot servi:mama,judecatorul,persoana care conduce mijlocul de transport.etc.

Semnele negative indica lipsa unei sau alte calitati,insusiri,proprietati,trasaturi,caracteristici ale subiectului.De Ex: persoana care nu are studii medicale superioare speciale:lit b alin 1 art 159CPRM. Trebuie de remarcat ca importanta juridica a semnelor subiectului special se deosebeste de cea a semnelor subiectului geneal. Lipsa macar a unui semn al subiectului general(responsabilitatea si virsta)inseamna lipsa faptei infractionale.In cazul lipsei semnelor supbiectului special apare si alta situatie:uneori absenta lor exclude complet raspunderea penala,in alte cazuri se schimba numai calificarea infractiunii.de ex:divulgarea informatiilor ce constituie secret de stat de catre sotia functionarului,caruia i-a fostincredintat,exclude complet raspunderea penala a acesteia.

3.5Determinarea proprietatilor persoanei juridice ca subiect al infractiunii Potrivit alin 4 art 21 CP pentru infr prevazute in art 215-218,223-246,248-251,259-261 este stipulata raspunderea penala a persoanelor juridice care desfasoara activitatea de intreprinzator.In conformitate cu legislatia civila si a celei penale,penru stabilirea proprietatii persoanelor juridice ca subiect al infractiunii est necesar sa precizam daca ea intruneste urmatoarele calitati: sa fie constituita in ordinea si in modul prevazut de Codul Civil sa desfasoare activitatea de intreprinzator actiitatea ei sa fie desfasurata doar in conditiile fixate in alin 3 art 21 CP ea poarta raspundere penala pentru infr prev expres in alin 4 art 21 CPRM.

Conform art 55 CC perosana juridica este organizatia care are patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiunile sale cu acest patrimoniu,poate sa dobindeasca si sa exxercite in nume propriu drepturi patrimonialesi personale nepatrimoniale,sa-si asume obligatiuni,poate fi reclamnat si pirit i instanta de judecata. Subiect al infractiunii poate fi numai persoana juridica care desfasoara activitatea legala de intrprinzator.Conform alin 3 art 21 CP persoana juridica care desfasoara activitatea de intrprinzator este pasibila de raspundere penala pentru o fapta prevazuta de legea penala,daca exista una din urmatoarele conditii a. persoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a dispozitiilor directe ale legii ce stabilesc indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei anumite activitati. b. persoana juridica este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constiturie sau scopurilor declarate c. fapta care cauzeaza sau creeaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanei,societatii sau statului a fost savisita in interesul acestei persoane juridice sau a fost admisa ,sanctionaa,aprobata,utilizata de organul sau persoana imputernicita cu functii de conducere a persoanei juridice respective.

4.Determinarea laturii subiective a infractiunii. Latura subiectiva a infractiunii reflecta legatura constiintei si vointei infractorului cu fapta prejudiciabila comisa de el adica caracterizeaza atitudinea psihica autorului fata de faptele sale.Componenta de infractiune include urmatoarele semne cu ajutorul carora legea penala descrie latura subiectiva a infractiunii:-vinovatia,motivu,scopul infractiunii. Senele laturii subiective ca si cele ale laurii obiective sunt de 2 tipuri:obligatorii si facultative,iar cele facultative pentu indvidualizarea raspunderii penale si pedepsei penale.La categoria semnelor obligatorii se refera vinovatiaprin cel putin una din formele ei.,iar cele calificative-motivul si scopul infratiunii. Procesul determinarii si demonstrarii semnelor laturii subiective est emai deficil deoarece este vorba de circumstantele

psihologice ale infractiunii savirsite. In al 2 rind tehnica legislativa de descriere a multor infractiuni concrete nu contine o carcteristica clara a laturii subiective,fapt ce duce la o interpretare diferita si echivoca a esentei ei psihologice. In al 3 rind unii colaboratori si orgaelor judiciare si de urmarire penala subestimeaza importanta semnelor subiective si de aceea le cerceteaza superficial mai ales in cazul motivului si scopului infractiunii atunci cind acestea nu influenteaza calificarea infractiunii. Latura subiectiva a infr fiind un proces ce decurge din psihicul infractorului,cuprinde momentul inteectual (constiinta)momentul volitiv (vointa)si cel emotional(trairea cu intesitate a celor savirsite),care se dezvaluie prin asa semne juridice ca vinovatia si scopul faptuitorului in momentul comiterii infractiunii.Aceste 3 semne se afla intr-o legatura organica reciproca fiecare dintre ele avind si o importanta de sine statatoare Vinovatia si scopul pot fi indicate expres in lege de ex omorul intentionat. In cazurile cind vinovatia,motivul si scopul infractiunii nu sunt direct nominalizate in dispozitiile ar corespunzatoare din PS a CPRM,ele sunt precizate cu ajutorul diferitelor metode de interpretare.de ex:vinovatia poate ; rezulta din esenta termenilor utilizati la descrierea infractiunii-bunoara.oprirea samavolnica,fara necesitate a trenului poate fi savirsita numai intentionat art 270,iar pierderea documentelor ce contin secrete de stat poate fi comisa numai din imprudenta.art 345 CPRM. izori din indicatiile legii cum ar fi buna-stiinta art 177 CPRM ,rea-vointa art 203 CPRM,motivul sau interesele faptuitorulu art 164 CPRM,scopul art 188 etc CPRM ce caraterizeaza doar o infractiune intentionata. 1. poate fi numai intentionata ,in cazul in care infractiunea este descrisa doar prin comiterea unor anumite actiuni sau inactiuni (componente-formale) 2. decurge din interpretarea sistematica a legii cind nu exista conditiile evidentiate mai sus. Stabilirea corecta a laturii subiective are o mare importanta atit teoretica,cit si practica: determina caracterul si gradul prejudiciabil al conduitei infractionale precum si gradul de pericol social al persoanei care o comite ceea ce are o importanta deosebita atit pentru calificarea infractiunii cit si pentru individualizarea aplicarii pedepsei penale. permite delimitarea infractiunilor adiacente sau a celor asemanatoare.(de ex:infr prev la art 145 si 149 CP precum si cele stipulate in art 197 si 198 se desting numai dupa forma lor de vinovatie etc. permite diferentierea esentiala a tipurilor componentelor de infractiune:de baza,cu circumstnte agravante si atenuante.de ex omorul savirsit in stare de afect. omorul cu deosebita cruzime etc.

4.2Determinarea vinovatiei si formele ei. Potrivit art 6 CPR persoana este supusa raspunderii si pedepsei penale doar obligatorii al fiecarei infractiuni.Ea cuprinde atitudinea psihica a faptuitorului fata de cele savirsite,fara a da raspuns la problema de ce si pentru ce el savirseste infractiunea ,care este motivul si scopul infractiunii. a.VINOVATIA-constituie atitudinea psihica a persoanei fata de actiunile sau inactiunile comise si fata de consecintele prejudiciabile survenite exprimata sub forma de intentie sau imprudenta sau concomitent prin ambele forme.Pentru stabilirea vinovatiei trebuie tinut cont de insusirile ei:continutul,forma ,esenta sociala si gradul ei prejudiciabil. Locul central ii revine continutului vinovatiei format di intelect si vointa.Momentul intelectual include intelegerea de ctre persoana a caracterului prejudicabil al actiunii sau inactiunii dale,posibilitatea de a prevedea caracterul prejudiciabil al urmarilor lor,intelegerea circumstantelor in care se comite infractiunea,eseta si importanta lor,perceperea corecta a legaturii de cauzalitate dintre actiune sau inactiune si consencintele infractionale. Elementul Volitiv se reduce la caracterizarea manifestarilor psihologice care orienteaza conduit omului intr-o anuita

directie.In infractiunile concrete ,vinovatia este constata prin indicarea formei de vinovatie si a semnelor obiective reflectate in aitudinea psihica a subiectului. Forma vinovatiei-se stabileste de corelatia elementelor psihice care formeaza continutul ei.Formele vinovatiei reprezinta fenomene psihice caracteristice numai faptelor infractionale.Potrivit art 6 CP vinovatia poate avea numai doua forme :

intentia imprudenta.

Insa atunci cind infractiunea este construita dintr-un cumul de doua infractiuni,dintre care una se comite intentionat,iar alta din imprudenta aceasta infractiune unica complexa se considera savirsita cu doua forme de vinovatie numita si intentie depasita ce nu poate fi consoderata a 3 forma de vinovatie.Esenta Vinovatiei-reprezinta atitudinea psihica a subiectului fata de realitatea obiectiva ce il inconjoara :vizavi fata de reatiile sociale,interesele societatii,cerintele sale juridice,alti membri ai societatii.Stabilirea gradului vinovatiei-persoanei reprezinta concretizarea formei si continutului ei in fiecare ca concret.Vinovatia intentionata este cu mult mai grava decit cea imprudenta.Daca la savirsirea infractiunii intentionate se produc urmari mai grave care nu erau cuprinse de intentia faptutorului ,atunci fapta comisa se considera mai grava .

b.Intentia si modalitatile ei. Intentia ca forma de vinovatie este prevazuta de legiuitor mai des decit imprudenta.potrivit art 17 CP se considera ca infratiunea a fost savirsita cu intentie daca persoana care a savirsito isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale a prevazut urmarile ei prejudiciabile,lea dorit sau admitea in mod constient survenirea acestor urmari Din textul legii rezulta ca atitudinea psihica fata de cele savirsite in cazul intentieicuprindee 3 elemente. Subiectul-isi da seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale a prevazut urmarile ei prejudiciabile. .le-a dorit sau admitea in mod constient survenirea acestor urmari.

In functie de continutul momentul volitiv infractiunea intentionata poate fi savirsita cu intentie directa sau cu intentie indirecta Intentia directa se caracterizeaza prin faptul ca persoana a savirsit infractiunea isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale a prevazut urmarile ei prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari. Intentia indirecta presupune ca persoana care a savirsit infractiunea isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale a prevazut urmarile ei prejudiciabil si admitea in mod constient survenirea acestor urmari. Pentru determinarea corecta a vinovatieii,ca de altfel si a motivului si scopului infractiunii trebuie tinut cont de doua probleme ce apar in procesul calificarii infractiunii. 1forma de vinovatie la comiterea infractiunii analizate inclusa aticipa de legiuitor ca semn obligatoriu al fiecarei componente de infractiune concrete descrise in legea penala. 2.continutul intentiei sau imprudentei referitoare la componenta de infractiun analizata.Cu alte cuvinte ce fel de circumstante reale trbuie sa fie cuprinse de constiinta si vointa persoanei in baza carora sa putem recunoaste existetna intentiei sau imprudenteie in conduita ei.Sau mai bine zis cum trebuie sa stbilim vinovatia persoanei intr-o fapta concreta comisa de ea. In limitele intentiei directe si indirecte doctrina penala cunoaste si alte clasificari ale intentiei :

Premeditata Subita Simpla Afectata Determinata Nedeterminata Alternativa proprie.

Analiza acestor modalitati ale intentiei certifica diverse atitudini psihice ale subiectului la savirsirea infractiunilor intentionate. Comiterea infractiunilor intentionate atrage urmari juridice speciale. 1 posibilitatea recunoasterii recidivei in prezenta conditiilor corespunzatorare in art 34 CP. 2.posibilitatea raspunderii penale pentru pregatirea de infractiune art 26 CP tentativa de infractiune art 27 CP si pentru participatie art 41 si 42 CP.RM. 3.stabilirea unor conditii mai severe de suspendare conditionata a executarii pedepsei art 90 CP. 4.doar infractiuniile intentionate pot fi considerate infractiuni deosebit de grave sau exceptional de grave art 16 CP.RM 5.fata de persoanele condamnate pentruinfractiuni intentionate amnistia se aplica intr-un volum limitat etc.

Imprudenta si tipurile ei Alaturi de intentie ,imprudenta reprezinta o forma de baza a vinovatiei,considerata mai putin prejudiciabila decit intenti.Practica judiciara arata ca cel mai mare volum al daunelor materiale este produs nu de infractiunile intentionate (sustrageri,distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor,abuzul de putere sau de serviciu erc.)ci de infractiunile din imprudenta (neglijenta in serviciu lipsa de spirit gospodaresc,distrugerea sau deteriorarea din imprudenta a bunurilor utilizarea neglijeta a izvoarelor de pericol sporit etc.) Art 18 CP stipuleaza ca infractiunea a fost savirsita din imprudenta daca persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale a prevazut urmarile ei prejudiciabile,dar considera in mod usuratic,ca ele vor putea fi evitate ori nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile,desi trebuia si putea sa le prevada. Legea penala stabilese doua tipuri de imprudenta increderea exagerata in sine neglijenta Increderea exagerata in sine presupune ca infractiunea a fost savirsita din imprudenta daca perosana care a savirsit-o:isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale 1. a prevazut urmarile ei prejudiciabile 2. a considerat in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate. Neglijenta prevede ca infractiunea a fost savirsita din imprudenta,daca persoana care a savirsito a. nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale b. n-a prevazut posibilitatea survenirii consecintelor prejudiciabile desi trebuia si putea sa le prvada. Lipsa capacitatii de percepere a caracterului prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor si de prevedere a posibilitatii survenirii consecintelor constituie momentul intelectual al neglijentei,iar la momentul volitiv al neglijentei se refera posibilitatea si necesitatea previzunii acestora. Neperceperea caracterului prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale si neprevederea posibilitatii survenirii urmarilor ei

prejudicabile aproprie neglijenta de fapta savirsita fara vinovatie (cazul fortuit)care reprezinta o atitudine psihica deosebita a persoanei.Potrivit art 20 CP fapta se considera savirsita fara vinovatie daca perosana care a comis-o nu isi dadea sema de caracterale,nu a prevazut posibilitatea surveirii urmarilor prejudiciabile si,conform circumstanelor cauzei,nici nu trebuia sau nu putea sa le prevada. Pentru stabilirea imprudentei ca si in cazul intentei tb sa tinem cont de cele doaua probleme ce apar la calificarea infractiuniloR. 1 determinarea formei de vinovatie prin care poate fi comisa infractiunea data inclusa aticipat de legiuitor ca semn obligatoriu al fiecarei componete de infractiune concreta descrisa in Legea penala.

Infractiunea cu doua forme de vinovatie Cunoastem doua categorii de astfel de nrome noi.Prima prevede infractiunile unice compuse din dua sau mai multe categorii de infractiuni intentionate,la care de fapt nu apar probleme in stabilirea formei de vinovatie prin care poate fi comisa infractiunea nou-creata.De ex componenta de infractiune a tilhariei art 188 CP etse formata din vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a sanatatii art 151 152 sau 153 CP. si din sustragerea intentionata pe ascuns sau deschisa a bunurilor atei persoane 186 sau 187CP.Daca faptuitorul comite concomitent acedoua categorii de infractiuni,cele savirsite constituie o tilharie care se comite numai intentionat. A doua categorie de nore noi cuprinde coeziunea dintr-o infractiune intentionata si alta infractiune comisa din imprudenta.De ex vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii (are ar putea fi incadrata in baza alin 1 art 151 CP)si lipsirea de viata din imprudenta (care respectv ar putea fi calificata conform art 149 CP). In infractiunile cu doua forme de vinovatie este necear sa fie stabilita separat si paralel vinovatia intentionata a primei infractiuni atit fata de actiuni sau inactiuni cit si de consecinte.art 159 s 159 alin 2. In lege sunt putine infractiuni cu doua forme de vinovatie si toate au doua tipuri de descriere:componete materiale de infractiuni cu circumstante agravante si componete formale de infract cu circumstante agravante.

Primul tip de infractiuni cu doua orme de vinovatie fiind construite ca niste componente materiale de infractiuni au doua au mai multe consecinte prejudicabile cu importanta juridica inegala;o consecinta mai putin grava constituite un semn obligatoriu al laturii obiective si o consecinta mai grava joaca rolul circumstantei agravante. Al doilea tip de infractiune cu doua forme de vinovatie,fiind construite ca niste componente formale de infractiuni se caracterizeaza prin faptul ca infractiunea inentionata inclusa in continutul infractiunii unice compuse nu include consecinte prejudiciabile concrete in calitate de semn obligatoriu al laturii obiective insa inasprirea pedepsei penale este legata de cauzarea din imprudenta a unor urmari grave concrete,indicate de lege.de ex:decesul ictimei din imprudenta in urma internarii ei intentionate in mod ilegal,intr-o instituite psijiatrixa lit a alin 2 art 169 CP RM. Infractiunea savirsita cu doua forme de vinovatie nu rebuie o nicidecum confundata cu asa numita vinovatie mixta pe care o consideram complet incorecta,nejustificata necorespunzaoare legii penale.Adeptii existentiei vinovatiei mixte opinau ca,in limitele uneia si aceleiasi infractiuni,se produc doua aitudini psihice deosebite ale persoanei una fata de actiuni si alta at de consecinte care nu ntra pe deplin in structura legislaiva a intentiei si imprudentei de acea exista a treia forma de vinovatie,asa-zisa forma m ixta a vinovatiei. Un temei de baza in aparitia acesti opinii a fost definitia incompleta a imprudentei data de CP RM din 1961 potrivit careia vinovatia imprudenta se determina doar conform atitudinii psihice faptuitorului fata de consecinte.Codu Penal al RM din 2002 a lichidat aceasta lacuna a legii penale.In prezent legea penala ne obliga sa stabilim atit vinovatia intentionata cit si vinovatia imprudenta numai prin atitudinea psihica a faptuitorului,dar atit ata de actiuni,cit si fata de consecinte. Infractiunile savirsite cu doua forme de vinovatie reprezinta cazuri de concurs ideal de infractiuni prevazute de lege ca infractiuni unice compuse,la care atitudinea psihica a faptuitorului rdtr cuprinsa in intregime de constructia legislativa a

intentiei pentru infractiunea de baza din acest concurs si constructia legislativa a imprudentei pentru a doua infractiune din concursul ideal de infractiuni,care formeaza infractiunea unica compusa savirsita cu doua forme de vinovaie.Deci intentia si imprudenta la aceste infractiuni exista separat,paralel,si nu se comina una cu alta. Recapitulind modul stabilirii formei si tipurilor de vinovatie sau a cazului fortuit putem coincide ca art17,18,19 si 20 CPRM ne obliga sa demonstram ca persoana cae a savirsit infratiunea. isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale sau nu-si dadea seama de acest caracter,desi trebuia si putea sa-si dea seama,fie nu-si dadea seama de aceasta si nici nu trebuia sau nu putea sa-si dea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale. a prevazut inevitabilitatea survenirii urmarilor prejudiciabile sau posibilitatea survenirii urmarilor prejudiciabile,fie n-a prevazutposibilitatea urmarilor ei prejudicabile. a dorit survenirea urmarilor prejudicabile sau le admitea in mod contient,fie considera in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate,fie trebuia si putea sa prevada survenirea urmarilor prejudicabile,fie conform circumstantelor cauzei,nici nu trebuia sau nu putea sa le prevada.

Determinarea motivului si scopului infractiunii. Conduita infractionala,ca orice actiune sau inactiune a omului,are anumite motive si e indreptata spre atingerea unui anumit scop, Pe motiv al infractiunii se intelege impulsul intern(dorinta,tendinta,pasiunea,sentimentul al infractorului ce face sa nasca in mintea lui ideea savirsirii unei anumite fapte constient orientata spre satisfacerea acelei dorinte,tendinte,pasiuni ,sentimente eronate. Unele persoane actioneaza din teama de exemplu ca sa ascunda o fapta infractionala anterioaa si sa evite urmarirea penala.lit i alin 3 art 145 CP-omorul intentionat savirsit cu scopul de a ascunde o alta infractiune,altele din motive de dusmanie sau ura sociala,nationala,rasiala sau religioasa lit i alin 2 art 151 CP. motivele infractiunii intentionate trebuie sa fie cunoscute fiindca altfel nu s-ar putea intelege dorinta infractorului de a comite infractiunea complexitatea faptei si gradul ei prejudiciabil In unele cazuri motivele sunt incluse de legiuitor in calitate de semne obligatorii ale laturii subiective,iar prezenta sau de lipsa lor se tine cont la calificarea infractiunii. In unele cazuri motivul infractiunii constituie un semn obligatoriu al unei circumstante agravante a infractiunii.De ex rapirea unei persoane din interes material lit f ain 2 art 164 CP,sau vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a santatii savirsit cu intentii huliganice lit h alin 2 art 151 CP RM.etc.Motivul intotdeauna premerge intentiei concretizindo,consolidind-o Scpul infractiunii reprezinta o imagine aparuta in pihicul persoanei privind obiectivul propus si reprezentat de faptuitor ca rezultat al actiunii sau inactiunii sale infractionale scopul nu trebuie de confundat cu cnsecintele prejudicabile ale infractiunii. Deosebirea dintre motiv si scop se intemeiaza pe faptul cum caracterizeaza ele procesul volitiv.Motivul infractiunii raspunde la intrebarea ce a determinat persoana sa savirseasca infractiunea iar scopul infractiunii conditioneaza orientarea actiunilor catre rezultatul apropriat spre care tinde persoana. Ca si motivul,scopul nu constituie un semn obligatoriu al laturii subiective a infractiunii,deoarece oricare ar fi scopul conduitei faptuitorului,savirsirea acesteia este suficienta pentru constatarewa laturii subiective a infractiunii. Eroarea si importanta ei la calificarea infractiunilii Eroare juridica-reprezinta imaginatia gresita a persoanei privind caracterul infractional al faptei comise sau inexistenta acestui caracter.Sunt posibile urmatoarele subtipuri de erori juridice:eroarea privind legalitatea sau ilegalitatea faptei,eroarea privind calificarea faptei,eroreaa privind categoria si limitele pedepsei. Eroarea privind legalitatea sau ilegalitatea faptei la rindul sau are doua varietati: persoana are o inchipuire gresita privind caracterul infractional al faptei comise,in timp ce legea nu o considera aceatsa fapta ca infractiune. persoana are o reprezentare ncorecta privind lipsa caracterului infractional al faptei comisein timp ce legea considera infractiune fapta comisa.Aceasta eroare de regula,nu inlatura vinovatia persoanei si nu exclude raspundere penala.

Eroarea privind calificarea faptei precum si eroarea privind categoria si limitele pedepsei fiind niste reprezentari incorecte pentru calificarea justa a faptei comise si a categoriei si limitele pedepsei ce poate fi aplicata nu exclude nici vinovatia nici raspunderea penala a faptuitoruluo. Eroarea de fapt-presupune o reprezentare gresita privind circumstantele faptice ale celor comise de exemplu privind obiectul juridic,obiectul material,persoanlitatea victimei,mijloacele de comitere a infractiunii,consecintele infractionale,raportul de cauzalitate,circumstantele atenuante si agravantei ale infractiunii etc,in functie de care deosebim diferite tipuri ale acestor erri. Regula generala pentru toate tipurile erorii de fapt presupune ca raspunderea penala trebuie stabilita in corespundere cu vinovatia persoanei,tinindu-se cont de ceea ce percepea sau trebuia sa perceapa infractorul in momentul comiterii infractiunii.De Ex:cee comise se vor califica ca tentativa de infractiune spre comiterea careia a fost indreptata intentia infractorului.

TEMA:Calificarea activitatii infractionale neconsumate. 1.Activitatea infractionala neconsumata. Prin legea penala se incrimineaza de obicei faptele care sunt comise in intregime si duse pina la ultima faza-producerea urmarilor prejudicaibile,adica faptele care iau forma infractiunii consumate.Insa se acuza si faptele care din cauze independente de vointa autorului,nu ajung pina la ultima faza,ci doar pina la o etapa ce precede consumarea,pina la faza inceputului de executare,iar uneori numai pina cea a actelor de pregatire. Toate aceste 3 faze constituie perioada externa sau perioada de realizare a laturii obiective a infractiunii.Insa perioada externa intotdeauna este precedata de perioada interna sau psihica,deoarece mai inti apare ideea savirsirii faptei si se ia hotarirea de a o savirsi si apoi se trece la realizarea deciziei. In perioada intena in care se formeaza latura subiectiva a infractiunii se desting 4 faze: 1. nasterea conceperea si conturarea ideii de a comite o infractiune.Motivarea ideii in general il intereseaza pe criminolog,pe ofiterul de urmarie penala si deopotriva pe judecator acesta urmind sa individualizeze pedeapsa pentru infractiunea savirsirta. 2. deliberarea sau supunerea compararii motivelor pro si contra ideii de a comite i infractiune a avantajelor sau a dezavantajelorr ca urmare a comiteii infractiunii 3. luarea decizie ferme de a savirsi infractiunea proiectata 4. oratorica mai numita si descoperirea intentiei in care persoana comunica altei persoane hotarirea sa de a savirsi o infractiun numai pentru a-si exprima gindul. in prezent este unanim recunoscut faptul ca activitatea infractionaa poate avea 3 faze penal condamnabile ale realizarii laturii obiective:pregatrea de infractiune,tentativa de infractiune si infractiunea consumata.Ar fi gresit sa consideram ca fiecare infractiune comisa intentionat trece neaparat toate etapele mentionate.Adeseori intentia persoanei se realizeaza direct in actul de comitere a infractiunii consumate fara a trece prin tentativa sau perioada de pregatire a infractiunii.In cazurile in care infractiunea decurge prin toate cele 3 faze importanta juridico-penala de sine stataoare capata numai ultima fazainfractiunea consumata.Fiecare faza precedata este absorbita de ultima.Citeodata chiar pregatirea infractiunii(organizarea bandelor arate in cazul banditismului.0sau tentativa de infractiunii(atacul in scopul sustragerii bunurilor la tilharie)sunt considerate de legea penala ca infractiunni consumate. Pentru a demonstra in procesul calificarii ca infractiunea -a fost consumata este necesar ca odata cu art corespunzator din PS a CP sa facem trimitere si la art 26 pregatire de infractiune sau 27 CP tentativa de infractiune care contin definitiile si principiile calificarii acestr etape infractionale. Fazele de desfasurare a activitatii infractionale sunt prezente la multe infractiuni dar nu la toate.Pornind de la aceasta ipoteza,ne vom opri asupra unor cazuri de infractiuni comise i prezenta fazelor de desfasurare sau fara ele: fazele infractiunii pot exista numai la infractiunile cu intentie directa .Intr-adevar pregatirea luarea tuturor masurilor necesare savarsirii infractiunii sunt pasibile daca persoana a luat o hotarire infractionala posibile fazele neconsumate,fiindca eventual,e care autorul il prevede si-l accepta chiar nu este clar in prealabil. fazele infractiunii sunt posibile numai la infractiunile cu intentie directa comise prin inactiuni,de ex insusirea averii,lovirea victimei etc.Faptul il explicam prin aceea ca actiunea ca forma evolutiva,in procesul realizarii sale

trece dintr-o stare in alta.Fazele de desfasurare sunt impoibile la infractiunile comise numai prin inactiuni de exemplu nereprezentara,nepredarea,eschivarea etc.Explicarea consta in fapul ca inactiunea nu poate avea de desfasurare,deoarece daca in momentul savirsirii ei au aparut urmarile atunci ea s-a consumat,iar daca acestea n-au survenit,asemenea actiuni nu pot f penal condamnabile,pentru ca pina la momentul aparitiei umrarilor,perosana poate sa actioneze si sa-si onoreze obligatiile.Practica penala nu cunoaste cazuri de raspundere penala sau tentative.De aceea propunem excluderea din dispozitia art 27 CP a cuvintelor sau inactiunea.: a. Fazele de desfasurare sunt posibile numai la infractiunile cu intentie directa comise prin actiuni care presupun o durata de timp si sunt iresalizabile la unele infractiuni,care comise rapid nu au o durata de timp.Ca exempu poate servi insultarea militaruui art 366CP. b. uneori,pregatirea si tntativa sunt in general imposibile chiar si la infractiuni comise cu intentie directa ,prin actiuni care presupun o durata de timp, Stabilirea exacta in fiecare caz aparte a fazei concrete de desfasurare a infractiunii are o mare importanta pentru rapsunderea penala,mai ales dupa ce codul penal nou a redus limitele pedepsei pentru pregatirea de infractiune si pentru tentativa de infractiune excluzind raspunderea penala pentru pregatirea unei infractiuni usoare. Stabilirea corecta a fazelor activitatii infractionale neconsumate are o pondere deosebita pentru stabilirea renuntarii de buna voie a savirsirea infractiunii si pentru calificarea actiunilor precedente renuntarii de buna voie daca fapta savirsita contine o alta infractiune consumata. La delimitarea activitatii infractionale neconsumate de infractiunea consumata trebuie tinut cont ca infractiunea consumata include in sine toate semnele componentei de infractiune indicate in norma juridico penal.In cazul infractiunii neconsumate intotdeauna lipseste vreun semn al laturii obiective in primul rind urmarile prejudiciabile dorite de infractor care-s indicate in dispozitia normei penale in calitate de semn necesar al compoentei de infractiune cosumata. SUB2 .CALIFICARE ACTELOR DE PREGATIRE A UNEI INFRACTIUNI. De pregatire se considera toate actele prin car se organizeaza se pregateste savirsirea actiunii prejudiciaile ce constituie latura obiectiva a infractiunii. Potrivit alin 1 art 26 CPRM,pregatirea de infractiune se considera intelegerea prealabila de a savirsi o infractiune procurarea fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor sau crearea intentionata pe alta cale e conditii pentru savirsirea ei daca din cauze independente de vointa faptuitorului,infractiunea nu si-a produs efectul. Asadar textul legii indica alternativ trei posibilitati de acte preparatorii ale unei infractiuni: intelegerea prealabila de a savirsi o infractiune procurarea fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor pentru savirsirea infractiunii. crearea intentionata pe alta cale a conditiilor pentru savirsirea infractiunii daca din cauze independete de vointa faptuitoruluiinfractiunea nu si-a produs efectul. In pofida acestora pentru raspundere penala e suficienta comiterea a cel putin unui act de pregatire din cele enumerate. Intelegerea prealabila de a savirsi o infractiune reprezinta luarea unor decizii asupra diferitelor aspecte ale activitatii infractionale viitoare de catre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin doua sau mai multe persoane,dintre care cel putin doua trebuie sa posede senele subiectului infractiunii proiectate ;savirsirea in comun a infractiunii;caracterul prejudiciabil al infractiunii proectate.in linii generale este vorba de elaborarea planurilor de actiuni infractionale. Prin procurarea mijloacelor ori instrumentelor pentru comiterea infractiunii se intelege sustragerea sau lata metoda de dobindire iegala acestoraprecum si cumpararea "imprumutul temporar"al acestor obiecte de alte persoane. Fabricarea mijloacelor ori instruentelor insemana producerea lor industriala sau mestesugareasca,avind menirea sa inlesneasca comiterea unei infractiuni concrete. Adaptarea mijloacelor sau instrumentelor presupune trensformarea unor obiecte cu o alta destintatie,in cele al caror rezultat convine pentru comiterea infractiunii.De Ex schimbarea formei chei pentru ca ea sa fie utilizata la deschiderea unei usi etc. Prin mijloace si instrumente pentru savirsirea infractiunii se inteleg obiecte,uneltele si dispozitivele necesare pentru comiterea infractiunii sau ce putin destinate sa usureze savirsirea infractiunii. Prin crearea intentionata pe alta cale de conditii pentru savirsirea infractiunii se intelege cercetarea locului presupus pentru comiterea infractiuii,examinarea cantonarii efectivului de paza,clarificarea cailor de retragere de la locul infractiunii,recrutarea complicilor,schimbarea exteriorului,imblinzirea ciinilor de paza.etc.

Actele de pregatire pot fi pedepsite numai in cazul in care din cauze independenta de vointa faptuitorului,infractiunea nu si-a produs efectul .Prin aceasta expresie se itelege ca infractiunea din motive independente de vointa faptuitorului.De exemplu imiedicarea comiterii infractiunii de aparitia unei paze adaugatoare,refuzul uneia dintre persoanele cu care s-a inteles in prealabil infractorul etc. Pentru calificarea unei pregatirei de infractiune trebuie sa evidentem particularitatile ei specifice: Actele de pregatire nu fac parte din atura obiectiva a infractiunii proiectate si sunt exterioare acesteia Ele fiind o etapa de realizare a laturii subiective,creeaza conditii pentru realizarea laturii obiective a infractiunii ce se pregateste. Intre pregairea unei infractiuni si comiterea ei exista intotdeauna un anumit interval de timp,in unele cazuri el fiind destul de mare.Actiiunile pregatitoare,comise sistematic intr-un interval scurt de timp ,au un grad prejudicabil mai mare. spre deosebire de actiunile de savirsirea a infractiunii,actiunile pregatitoare sunt adesea despartite in spatiu de obiectul concret de atentare . in unele cazuri actele preparatorii reprezinta veriga necesara a actiunilor ,fara de care infractorul nu poate savirsi infractiuna.de Exemplu pregatirea instrumentelor si mijloacelor pentru fabricarea banilor falsi. in unele cazuri infractiunea poate fi comisa si fara actiunile pregatitoare.de ex pregatirea sacilor pentru a scoate afara lucrurile furate nu are importanta pentru faptuirea infractiunii. uneori masurile pregatitoare ale unei infractiuni pot constitui,concomitent,o alta infractiune consumata.de ex faptuitorul procura ilega; a arma de foc pentru a comite un omor din gelozie pregatirea unei infractiuni presupune inttdeauna intentie directa es este posibila la infractiunile care presupun o durata de timp si la infractiunile ce pot fi comise numai prin actiuni. Spre deosebire de codul penal din 1961 care incrimina nelimitat actele de pregatire aln 2 art 26 CP in vioare prevede raspunderea penala numai pentru persoanele care au savirsit pregatirea unei infractiuni mai putin grave,deosebit de grave sau exceptional de grave. SUB 3 CALIFICAREA TENTATIVEI DE INFRACTIUNE. Potrivit art 27 CP tentativa de infractiune este considerata actiunea sau inactiunea intentionata indreptata nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni daca din cauze indpendente de vointa faptuitorului ,aceasta nu si-a produs efectul. Calificarea unei sau altei actiuni drept tentativa de infractiune sau pregatire de infractiune depinde de faptul daca actiunea a fost indreptata nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni sau spre creareanconditiilor pentru comiterea ei.De aceea una si aceeasi actiune poate fi considerata ca pregatire sau tentativa in functie de faptul despre ce fel de infractiune este vorba:in cazul in care infractorul a fost retinut in momentul fortarii usii unu apartament,el trebuie supus raspunderii pentru tentativa de furt,daca intentia lui era indreptata spre sustragerea bunurilor altei persoane,si invers el trebuie supus raspunderii penale pentru pegatirea omorului persoanei care locuia in acest apartament.Tentativa de infractiune va fi si atunci cind faptuitorul a ridicat cutitul pentru a lovi persoana sau a tras cu arma,dar a dat gres,sau cind,cu intentia de a fura,a patruns intr-o incapere inchisa,unde se aflau bunurile materiale,dar a fost retinut etc. Pentru calificarea tentativei de infractiune se cere prezenta concomitenta a urmatoarelor conditii a. decizia faptuitorului de a comite o anumita infractiune b. aceasta decizie sa fie pusa in aplicare c. executare sa fi fost intrerupta sau sa nu-si fi produs efectul din cauze independente de vointa faptuitorului. Decizia de a comite o anumita infractiune este specifica numai infractiunilor cu intentie directa.Ea nu este cu putinta la infractiunile cu inetntie indirecta si la cele comise din imprudenta, Tentativa de infractiune implica trecerea la actele de pregatire,care creeaza doar niste conditii pentru realizarea deciziei proiectate,la acte de executare a llaturii obiective a unei anumite infractiuni. A treia conditii de existenta a tentativei este intreruperea executarii faptei deja incepute sau neproducerea efectului actiunilor executate din cauze independente de vointa faptuitorului.Anume nefinisarea faptei infractionale incepute deosebeste tentativa de infractiune consumata si reprezinta unul dintre temeiurile recunoasterii tentativei,ca etapa de sine statatoare a desfaurarii ctivitatii infractionale. La tentativa nu numai ca lipsesc consecintele prejudiciabile sau survin alte consecinte neprevazute de infractor,dar persoana de multe ori nu reuseste sa infaptuiasca toate actiunile,care dupa parerea sa,sunt necesare pentru a-si atinge scopul.

10

Tentativa de infractiune deci arcele cazuri e loc in acele cazuri in care autorul n-a reusit sa duca infractiunea pina la capat,datoritaa unor cauze independete de vointa sa.Daca insa infractiunea a fost itrerupta fiindca faptuitorul a renuntat de buna voie la ea atunci atare actiune nu poate fi considerata tenativa de infractiune. Motivele din cauza carora infraciunea nu este dusa pina la capat,poarta un caracter obiectiv si nu depind de vointa faptuitorului,de exemplu interventia altor persoane,actiunea fortelor naturii,a diferitelor mecanisme,savoaiala,nehotarirea.lipsa de experienta si nepregatirea atentatului,omiterea unei greseli in circumstantele faptice le cauzei precum si alte circumstante. Calificarea justa a infractiunii consumate si neconsumate in mare masura depinde de constarea in primul rind a tenativei de infractiune,in rindul al doilea de posibilitatea tentativei de infractiihni cu diferite constructii,adica de momentul inceperii si consumarii tentativei de infractiune. Momentul inceperii si consumari tentativei de infractiune e legat de continutul tipului ei.Tentativa de infractiune poate fi:consumata,2 neconsumata 3 nula. Momentul inceperii oricarui tip de tentativa se considera inceputul actiunii prejudicabile indreptate nemijlocit la savirsirea unei infractiuni,adica momentul inceperii actiunii descrise sau care rezukta dins dispozitia articolului corespunzator din Partea Speciala a Codului Penal. Tentativa consumata are loc atunci cind cosnecintele infractionale n-au survenit,cu toate ca infractorul a infaptuit,dupa parere sa toate actiunile necesare pentru obtinerea rezultatelor scontate,dar rezultatul n-a survenit din cauze independente de vointa faptuitorului.De ex:un hot dorind sa sustraga bunuri materiale dintr-un depozit a spart usa a patruns in el dar n-a putut fura nimic fiindca depozitul era gol.Momentuk cosumarii acestei tentative este cmiterea tuturor actiunilor descrise de art 186 CP,care n-au cauzat rezultat cerut de aceatsa norma penala.Tentativa consumata se deosebeste de infractiunea consumata numai prin nesurvenirea infractionale cerute de lege. Tentativa neconsumata are loc atunci cind fapuitorul,dupa parerea sa n-a putut intreprindere toate actiunile necesare pentru realiza cele proiectate din cauze independete de vointa sa.de ex autorul cu ajutorul unei scari a incercat sa patrunda printr-o fereastra deschisa intr-un apartament de la etajul doi cu scopul de a sustrage bunuri straine,dar a fost retinut.Astfel actiunea inceputa n-a fost savirsita in intregime,fiind intrerupta de o anumita forta. Precizarea tentativei consumate sau a celei neconsumate are o mare importanta pentru idividualizara raspunderii si pedepsei penale.Tentativa neconsumata trebuie considerata mai putin primejdioasa decit cea consumata. Tentativa nula reprezinta o atentare nereusita legata de greseala persoanei fata de valoarea obiectului sau fata de mijloacele de atenatre.In functie de valoarea obiectului si mijloacelor de atentare,tentativa nula are doua varietati:tentativa la un obiect nul si tentativa cu mijloace nule. Tentativa la un obiect nul se caracterizeaza prin lipsa obiectului infractiunii,cind subiectul acesteia presupune gresit ca el comite actiunii prejudicabile indreptate spre un obiect aparat de legea penala:atenteaza la viata sau sanatatea persoanei,la proprietate etc.Gradul prejudicabil al tentativei la un obiect nul consta in aceea ca persoana a inceput nemijlocit realizarea intentiei sale infractionale. Tentativa cu mijloace nule are loc in cazurile cind la comitera unei infractiuni intentionate,autorul ei folosfeste mijloace care n-au precinuit si de fapt in conditiile date n-au pricinui prejudicii obiectului de atentare. Pentru activitatea infractionala neconsumaa,CP din 2002 a consacrat sistemul incirminarii limitate precum si al atenuarii obligatorii sau facultative a pedepsei penale. Prima limitare a raspunderii penale si pedepseii penale sunt prevazute in alin 2 art 26 CP,care a exclus raspunderea penala pentru pregatirea unei infractiuni usoare. A doua limitare si atenuare a obliatorie a pedepsei penale e stabilita in alin 2 si 3 si 4 art 81 CP.RM. Cuantumul pedepsei pentru tentativa de infractiune ce nu constituie o recidiva nu poate depasi jumatate din maximul celei mai aspre pedepse prevazute de art corespunzator din PS pentru infractiunea consumata alin 2 art 81 CP Cuantumul pedepsei pentru tentativa de infractiune ce nu constituie recidiva nu poate depasi trei patrimi din maximul xelei mai aspre pedepse prevazute in art corespunzator din PS pentru infractiunea consumata alin 3 art 81 CP Pentru pregatirea de infractiune si tentativa de infractiune nu se aplica detentiune peviata alin 4 art 81.CP. a treia limitare la aplicarea pedepsei penale pentru infractiunea neconsumata consa in atenuarea sa agravarea pedepsei in limitele stabilite de art cores[punzator din PS cu restrictiile cerute de art 80 -85 din PG,conform criteriilor generale obligatorii de individualizare a pedepsei art 75-77 CP precum si criteriilor faculative de individualizare a pedepsei art 78 si 79 CP.

11