Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In situatia admiterii unor erori in darile de seama fiscale ect. sau calcularii
incorecta a obligatiei fiscale , nu se aplica amenda daca acestea au fost
depistate de contribuabil si lichidate pana la efectuarea controlului fiscal, se
mentioneaza in acelasi articol.
Notiunea incalcarea fiscala este difinita, este definita intr-un sens similar, si
in literatura de specialitate , ea fiind acea actiune ilicita indreptata spre
neexecutarea obligatiei fiecale sau spre executarea intr-un mod
necorespunzator a acesteia, inclusiv acele actiuni sai inactiuni care incalca
drepturile si interese;e legale ale subiectilor raportului juridic fiscal. O serie
de autori precum si legislatia anglo-saxona , utilizeaza termenul frauda
fiscala care constituie un termen general si desemneaza totalitatea
manifestarilor de fuga din fata impozitilor. Asadar , incalcarea fiscala
serveste drept temei juridic pentru tragerea subiectului vinovat la
raspunderea fiscala. Obiectivul sanctiunii pentru incalcarea fiscala urmareste
aplicarea corecta a fortei de constringere cu tragerea subiectului vinovat la
raspundere , in functie de gradul de periculozitate a faptei ilicite si de
consecintele acesteia.
Contestari
Conform dispozitiei din Capitolul 14 , Titlul V, al Codului Fiscal , procedura
de examinare a cazurilor de incalcare fiscala urmareste clasificarea
promta , multilaterala , exhaustiva si obiectiva a circumstantelor in care s-
a produs incalcarea fiscala , a cauzelor care au contribuit la comiterea
acesteia , precum si solutionarea incalcari fiscale conform legislatiei cu
restabilirea relatiilor sociale afectate , cu educarea membrilor societatii si
prevenirea unor astfel de incalcari. Sarcina de examinare a incalcarilor
fiscale revine persoanelor in functii de conducere a organelor fiscale si
organelor Ministerului Afacerilor Interne , conform art 241 din Codul Fiscal.
Cea mai frecventa infractiune din domeniul fiscal este evaziunea fiscala
, care in conformitate cu art. 244 (prim) alin. (1) din Codul Penal , se
manifesta prin eschivarea persoanei fizice ce nu practica activitatea de
antreprenoriat de la prezentarea declaratiei a unor date denaturate , daca
suma impozitului pe venit ca urmare a fi achitat depaseste 50.000 lei si se
pedepseste cu amenda in marime de 20.000 la 40.000 lei sau cu munca
neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore, sau cu
inchisoarea de pana la 1 an. Aceiasi actiune care a condus la neachitarea
impozitului in proportii deosebit de mari ( mai mare de 100.000 lei) se
pedepseste cu amenda in marime de la 40.000 la 60.000 lei sau cu
inchisoarea de pana la 3 ani.
Se ma pedepseste contraventional si :
Mrimea sanciunilor,
Tipul de nclcare fiscal: Note
amenzilor
de la 50 la 100 de
nclcarea termenelor de plat pentru achitarea uniti convenionale n
facturilor la procurarea produselor agroalimentare cazul persoanei fizice;
uor perisabile, (art. 273 alin. (5) din Codul de la 200 la 400 de -
Contravenional) uniti convenionale n
cazul persoanei juridice
de la 30 la 50 de uniti
convenionale aplicat
Recepionarea plilor pentru produsele petroliere persoanei fizice; de la
principale i gazele lichefiate comercializate cu 100 la 150 de uniti
amnuntul n alt loc dect la ghieul de plat al staiei convenionale aplicat
certificate de alimentare cu produse petroliere persoanei cu funcie de -
principale i gaze lichefiate, (art. 277 alin. (8) din rspundere; 500 de
Codul Contravenional) uniti convenionale
aplicat persoanei
juridice.
de la 100 la 150 de
uniti convenionale
aplicat persoanei fizice;
Comercializarea pe piaa intern a motorinei de la 150 la 300 de
importate pentru consum propriu sau utilizarea ei n uniti convenionale
alte scopuri dect pentru consum propriu, dac aplicat persoanei cu -
aceste aciuni nu constituie infraciune, (art. 277 alin. funcie de rspundere;
(9) din Codul Contravenional) de la 150 la 500 de
uniti convenionale
aplicat persoanei
juridice
de la 100 la 200 de
uniti convenionale
Desfurarea activitii n domeniul jocurilor de noroc aplicat persoanei cu
fr licen sau cu licena suspendat /retras, sau cu funcie de rspundere;
licena nevalabil, (art. 277 alin. (2) din Codul de la 200 la 300 de -
Contravenional) uniti convenionale
aplicat persoanei
juridice
100 de uniti
Neimprimarea benzilor de control sau nimicirea lor
convenionale aplicat
pn la expirarea termenului de pstrare (arhivare), -
persoanei cu funcie de
(art. 2931 alin. (6) din Codul Contravenional)
rspundere
Nu se aplic
sanciune n
cazul n care
impozitul pe
Evaziunea fiscal a persoanelor fizice care nu practic venit ce
activitate de ntreprinztor prin eschivarea de la urmeaz a fi
prezentarea declaraiei cu privire la impozitul pe venit achitat este
sau prin includerea n declaraie a unor date de la 100 la 150 de mai mic de
denaturate, dac suma impozitului pe venit care uniti convenionale 100 de
trebuia s fie achitat nu depete 2500 de uniti uniti
convenionale, (art. 301 alin. (1) din Codul convenional
Contravenional) e, (art. 301
alin. (2) din
Codul
Contravenio
nal)
de la 10 la 20 de uniti
Neprezentarea n termenul stabilit de legislaie a drii
convenionale aplicat
de seam fiscale, (art. 3011 din Codul -
persoanei cu funcie de
Contravenional)
rspundere
Astfel, aa cum reiese din prevederile art. 11 alin. (1) Codul fiscal,
legislatorul moldav a extins aplicabilitatea acestui principiu i asupra
nclcrilor fiscale. Ori, conform art. 11 alin. (1) Cod fiscal, aprarea
drepturilor i intereselor contribuabilului se face pe cale judiciar. Toate
ndoielile aprute la aplicarea legislaiei fiscale se vor interpreta n
favoarea contribuabilului.
Altfel spus, orice contribuabil este prezumat nevinovat n comiterea nclcrii
fiscale, pn cnd vinovia sa nu va fi dovedit n modul prevzut de lege,
i stabilit printr-o hotrre judectoreasc definitiv, fiind-ui asigurate toate
garaniile necesare aprrii sale.
Vorbind despre criminalizarea incalcarilor in sfera fiscalitatii la cele afirmate urmeaza, probabil,
de a mai mentiona ca nu intreaga varietate de relatii fiscale necesita protectie juridico-penala.
Functiile sociala si regulatorie ale impozitelor in mare parte se realizeaza in cadrul politicii
fiscale. De exemplu, in cazul introducerii sau excluderii unor sau altor impozite, stabilirea cotei
acestora, introducerea facilitatilor fiscale pentru anumite categorii de contribuabili. Aceste functii
fiscale sunt realizate nemijlocit si exclusiv de catre stat prin intermediul organelor legislative si
executive. Desigur ca paguba relatiilor fiscale date, realizarii efective de catre impozite a
functiilor nominalizate de asemenea poate fi cauzata. De exemplu, in rezultatul politicii fiscale
gresite. Insa acest prejudiciu nu poate fi inlaturat prin mijloacele dreptului penal. De aceea aceste
relatii fiscale relatiile in sfera reglementarii statale a economiei prin metodele impozitarii si
relatiile in sfera asigurarii echilibrului social prin intermediul impozitului nu pot fi puse sub
protectia nemijlocita a legii penale.
Protectia juridico-penala nemijlocit necesita doar functia fiscala a impozitului.
Insa, dupa cum s-a remarcat, Codul Penal al Republicii Moldova in vigoare nu contine o
componenta de infractiune ce ar avea o constructie care ar reflecta esenta evaziunii fiscale sub
diferite modalitati de comitere.
Proiectul Codului Penal are unele semne distinctive fata de Codul Penal in vigoare. Dar cu toate
acestea, solutionarea problemei raspunderii penale pentru infractiuni fiscale care este propusa in
acest proiect nu este lipsita de neajunsuri. Dar nu este vorba despre careva observatii de redactie
sau constructie, ci despre erori principale, din punctul nostru de vedere:
Pericolul social al evaziunii fiscale, indiferent de cine e savarsita, consta, mai intai de
toate, in cauzarea prejudiciului material bugetului republican si (sau) celui local. Iar, in fine, - in
subminarea bazei economice financiare a existentei si activitatii intregului stat si a societatii in
general. In aceasta privinta este absolut indiferent cine concret nu achita impozitele: persoana
fizica sau juridica. Gradul daunei cauzate in acest caz se determina, in esenta, de
proportiile sumei impozitului neachtat. Deaceea se pare nejustificata diferentierea sanctiunilor
pentru evaziunea fiscala in dependenta de subiectul acesteia. Acestea, in opinia noastra, urmeaza
a fi aceleasi atit pentru persoanele fizice particulare cat si pentru persoanele cu functii de
raspundere a intreprinderilor . Probabil, asupra caracterului si gradului pedepsei poate
influienta metoda de evaziune fiscala, proportiile acestei evaziuni sau alte circumstante care
influienteaza asupra gradului pericolului social al faptei si nicidecum de categoria
contribuabilului.
O alta solutie nu numai ca este alogica, dar si va contrazice principiul echitatii, care
stabileste egalitatea tutror in fata legii. Rezulta, ca legea penala prevede raspunderea diversa a
subiectilor in dependenta de situatia sa pentru fapte identice.
In denumirea articolului vorba este despre evaziunea fiscala. Insa din textul dispozitiei
rezulta ca evaziunea fiscala este doar consecinta includerii in declaratie a unor date falsificate
despre venituri si cheltuieli. (nu-i clar de ce aici este utilizata conjunctia si: denaturarile se pot
referi, spre exemplu, doar la cheltuieli. De aceea urmeaza a inlocui conjunctia copulativa si cu
disjunctivul sau cum s-a procedat in cazul art.271 al proiectului), precum si neprezentarea de
catre o persoana fizica a declaratiei cu privire la venituri.
Totodata se pare total alogica si incorecta dublarea acestei fapte in art.272 al proiectului
CP. Din aceste considerente, urmeaza a se exclude una din aceste fapte in scopul evitarii
dublarii. Credem ca aceasta componenta este cea prevazuta de art.270 al proiectului.
In art. 272 al proiectului trebuie incluse, dupa cum am mentionat, formele agravante ale
faptei precum ar fi caracterul repetat al infractiunii, savirsirea evaziunii in proportii mai mari
decat cele prevazute in aliniatul intai.
Mai intai de toate, trebuie de mentionat ca utilizarea in dispozitia articolului (de fapt ca si
in redactia art.1642 CP in vigoare) a expresiei tainuirea altor obiecte impozabile ne permite sa
presupunem ca anterior in articol s-a vorbit despre o fapta savarsita de asemenea in privinta
caruiva obiect impozabil. Insa aceasta nu-i chiar asa. Cheltuielile, dupa cum am mai remarcat,
despre care este vorba, cu toate ca influienteaza asupra marimii (proportiilor) veniturilor ca
obiecte impozabile, ele nu se atribuie la aceste obiecte.
Pe de alta parte, evaziunea fiscala a altor obiecte impozabile este posibila prin tainuirea
acestora. Deoarece in art.271 al proiectului CP modalitatile eschivarii sunt fixate ca fiind de
sinestatatoare, se impune determinarea continutului fiecareia din ele. Cu toate ca este evident ca
notiunea de tainuire cuprinde (include) in sine falsificarea datelor in documentele contabile,
inclusiv si falsificarea datelor cu privire la venituri si cheltuieli.
Plus la cele mentionate, nu stim care au fost rationamentele care au dus la aceea ca se
propune dublarea art.271 al proiectului CP prin art.270, cu o mica deosebire - prevede doar o
singura forma de manifestare, spre deosebire de art.271.
Consideram ca pentru a introduce institutia in cauza in Codul Penal trebuie mai intai de
toate modificata si notiunea de infractiune, temeiurile raspunderii penale, precum si alte institutii
ale dreptului penal, ceea ce in conditiile actuale nu s-a facut. Iar adoptarea unor hotarari pripite,
dupa cum am mai mentionat, in cele mai dese cazuri duc la urmari foarte nefaste.
se pedepseste
b) in mod repetat;
se pedepseste
Nota: Evaziunea fiscala a organizatiilor se considera savirsita in proportii mari daca suma
impozitelor neachitate depaseste 1000 salarii minime si in proportii deosebit de mari
daca suma impozitelor neachitate depaseste 5000 salarii minime.
se pedepseste
se pedepseste
Bibliografie:
1. Saguna D.D. Drept financiar si fiscal. Vol. I. B.: Universitatea
Dimitrie Cantemir. 1992.-220 p.;