Tema VIII

Răspunderea juridică pentru încălcarea legislației fiscale

1. Noţiunea răspunderii pentru încălcarea legislaţiei fiscale.
2. Temeiurile tragerii la răspundere pentru încălcările fiscale.
3. Tipuri de sancţiuni aplicate.
4. Subiecţii răspunderii pentru încălcarea legislaţiei fiscale.
5. Noţiunea şi caracterele încălcării fiscale.
6. Tipuri de încălcări ale legislaţiei fiscale.
7. Temeiurile de eliberare a contribuabililor de răspundere pentru încălcarea legislaţiei
fiscale.
8. Procedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscală. Contestări.
9. Alte forme de răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale.

1. Noţiunea răspunderii pentru încălcarea legislaţiei fiscale.

Răspunderea juridică pentru încălcarea legislaţiei fiscale reprezintă raportul juridic de
constrângere care are ca obiect sancţiunea juridică, ca un complex de drepturi și obligaţii conexe
care se nasc, potrivit legii, ca urmare a săvârşirii unei încălcări fiscale
și care constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat, prin aplicarea sancţiunilor juridice.
Răspunderea juridică în domeniul fiscal este aplicarea de către organele abilitate ale
statului asupra contribuabilului de rea credință a forței de constrângere a statului având ca scop
reeducarea acestuia, educarea în acesta a spiritului reespectării legislației fiscale, achitării la timp
și complete a obligației fiscale

2. Temeiurile tragerii la răspundere pentru încălcările fiscale.

Tragerea la răspundere pentru încălcarea fiscală, reprezintă în sensul art.231 al Codului
Fiscal, aplicarea de către organul fiscal, în condiţiile prevăzute de legislaţia fiscală, a unor
sancţiuni faţă de persoanele care au săvârşit încălcări fiscale. Astfel, temeiul tragerii la
răspundere pentru încălcarea fiscală este însăşi încălcarea fiscală, săvârşită de către persoana
dată. Deci, încălcarea legislaţiei fiscale serveşte drept temei pentru tragerea la răspundere
juridică a contribuabilului. În acest sens Legiuitorul a adoptat un şir de acte normative, printre
care Codul Fiscal, Codul Contravenţional3, Codul Penal4, Codul Muncii5 etc., care stau la baza
respectării legislaţiei fiscale la general şi în baza cărora sunt atraşi la răspundere juridică
persoanele ce violează legea fiscală în special.
Conform prevederilor art.129 p.12 al Codului fiscal, încălcarea fiscală reprezintă acțiunea
sau inacțiunea, exprimată prin îndeplinirea sau îndeplinirea neadecvată a prevederilor legislației
fiscale, prin încălcarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la raporturile fiscale,
pentru care este prevăzută răspundere în conformitate cu Codul Fiscal.

3.Tipuri de sancţiuni aplicate.

Sancțiunea pentru încălcarea legislaţiei fiscale reprezintă măsura cu caracter punitiv care se
aplică asupra delicventului cu scopul de a preveni săvârșirea de către acesta a unor noi încălcări,
cu scopul de al educa în spiritul respectării legii fiscale, de al trece din categoria delicvenților în
cea a contribuabililor de bună credință, a contribuabililor care respectă legislaţia fiscală, achită
complet și la termen impozitele şi taxele în bugetele de toate nivelele.
Sancțiunea în domeniul fiscal este amenda, care reprezintă o plată obligatorie, în formă
pecuniară care se achită de persoanele fizice sau juridice care au încălcat legislația fiscală.
Aceasta în conformitate cu art.236 al Codului Fiscal se aplică indiferent de faptul dacă au fost
aplicate sau nu alte sancțiuni fiscale ori plătite impozite, taxe, penalități, calculate suplimentar la
cele declarate sau nedeclarate. În cazul neachitării complete și în termen a obligației fiscale,
contribuabilul delicvent va achita pe lângă obligația fiscală, penalitatea şi amenda. Amenda,
luând în considerare că este o parte a obligaţiei fiscale ce constă în obligarea persoanei care a
săvârşit o încălcare fiscală de a plăti o sumă de bani, din art.236 Cod fiscal rezultă posibilitatea
acesteia de a fi colectată prin executare silită, în caz de necesitate.
În situaţia admiterii unor erori în dările de seamă fiscale etc. sau calculării incorecte a
obligației fiscale nu se aplică amendă dacă acestea au fost depistate de contribuabil și lichidate
pănă la efectuarea controlului fiscal, se menţionează în acelaşi articol.
Articolul 238 al Codului Fiscal concretizează că în situaţia săvârșirii a două sau mai multe
încălcări ale legislației fiscale, se aplică sancțiune pentru fiecare încălcare în parte și pentru
fiecare perioadă fiscală în parte.
În dependenţă de încălcarea legislaţiei fiscale, se mai pot aplica şi sancţiuni
contravenţionale sau penale.
Categoria sancţiunilor contravenţionale aplicabile persoanei fizice pentru încălcarea
legislaţiei fiscale sunt prevăzute în art.32 al Codului Contravenţional şi constau în amendă;
privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; privarea de dreptul de a deţine anumite
funcţii şi munca neremunerată în folosul comunităţii.
Acelaşi articol conţine şi sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei juridice pentru
încălcarea legislaţiei fiscale şi anume amenda şi privarea de dreptul de a desfăşura o anumită
activitate.
Acestea mai pot fi deduse şi din conţinutul art.272, 292, 293, 293(1), 294, 295, 296, 297,
299, 301, 311 a Codului Fiscal, norme ce conţin contravenţii din domeniu fiscal şi răspunderea
pentru săvârşirea acestora. De ex. art.301 al Codului Contravenţional prevede pedeapsa pentru
evaziunea fiscală a persoanelor fizice sub formă de amendă contravenţională1.
Categoria pedepselor penale aplicate persoanelor fizice pentru încălcarea legislaţiei fiscale
sunt expres prevăzute în art.62 al Codului penal şi anume amenda; privare de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate; munca neremunerată în folosul comunităţii
şi închisoarea2.
De asemena şi categoria pedepselor aplicate persoanelor juridice pentru încălcarea
legislaţiei fiscale sunt prevăzute în Codul Penal şi anume în art. 63, acestea constând în
amendă; privare de dreptul de a exercita o anumită activitate şi lichidarea întreprinderii.
Sancţiunile penale aplicabile pentru încălcarea legislaţiei fiscale mai pot fi deduse şi din
conţinutul art. 244, 244(1), 248, 250, 251 a Codului Penal, norme ce conţin infracţiuni din
domeniul fiscal şi răspunderea pentru săvârşirea acestora.
De ex. art. 244 al Codului Penal prevede sancţiunea pentru evaziunea fiscală a
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor sub formă de amendă, închisoare sau privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pentru persoanele fizice
şi amendă sau privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei
juridice, pentru persoanele juridice.
De asemenea Codul Penal în art. 244(1) prevede sancţiunea pentru evaziunea fiscală a
persoanelor fizice care nu practică activitateade întreprinzător în formă de amendă, muncă
neremunerată în folosul comunităţii şi închisoare.

4.Subiecţii răspunderii pentru încălcarea legislaţiei fiscale.

Subiecţii pasibili răspunderii pentru încălcarea legislaţiei fiscale sunt enumeraţi în art.232
Cod fiscal şi anume, persoanele fizice ce practică activitatea de întreprinzător a căror persoană cu
funcție de răspundere a săvârșit o încălcare fiscală; persoanele juridice a căror persoană cu
funcție de răspundere a săvârșit o încălcare fiscală; și persoana fizică care nu practică activitatea
de întreprinzător și care a săvârșit o încălcare fiscală.
Conform dispoziţiilor art. 232 al Codului Fiscal, în cazul în care contribuabilul, persoană
fizică care nu practică activitatea de întreprinzător, este lipsit de capacitatea de exerciţiu sau are
capacitatea de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el va răspunde

Codul Contravenţional nr.218 din 24.10.2008 // M. Of. al R. Moldova Nr.3-6 din 16.01.2009.
1

Codul Penal al R. Moldova nr.985 din 18.04.2002 // M. Of. al R. Moldova Nr.128-129 din 13.09.2002.
2
reprezentantul său legal în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile
contribuabililor.
Sunt pasibili de răspundere penală pentru încălcarea legislației fiscale, în conformitate cu
art.21 Cod penal, persoanele fizice responsabile care, la momentul săvîrşirii infracţiunii, au
împlinit vîrsta de 16 ani.
Aceiași normă stabilește și condițiile răspunderii juridice penale a persoanelor juridice
pentru încălcarea legislaței fiscale și anume:
a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a
dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei anumite
activităţi;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de
constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile
persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul acestei persoane juridice sau a fost
admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicită cu funcţii de
conducere a persoanei juridice respective.
Sunt pasibili de răspundere contravențională pentru încălcarea legislației fiscale, în
conformitate cu art.16 Cod Contravențional persoanele fizice cu capacitate de exerciţiu care, în
momentul săvîrşirii contravenţiei, are împlinită vîrsta de 16 ani.
Este pasibilă de răspundere contravenţională pentru încălcarea legislației fiscale persoana
juridică, pentru contravenţiile săvîrşite în numele său ori în interesul său de către organele sale
ori de reprezentanţii acestora dacă aceasta corespunde condiţiilor menționate în art.17 Cod
Fiscal3.

5. Noţiunea şi caracterele încălcării fiscale.

Confrom art. 129 p. 12) al Codului fiscal, ”încălcarea fiscală” reprezintă acţiunea sau
inacţiunea, exprimată prin neîndeplinire sau îndeplinire neadecvată a prevederilor legislaţiei
fiscale, prin încălcarea drepturilor şi intereselor legitime ale participanţilor la raporturile fiscale,
pentru care este prevăzută răspunderea juridică.
Noțiunea de ”încălcarea fiscală” este definită, într-un sens similar, și de literatura de
specialitate4, ea fiind acea acțiune ilicită îndreptată spre neexcutarea obligației fiscale sau
executarea într-un mod necorespunzător a acesteia, inclusiv acele acțiuni sau inacțiuni care
încalcă drepturile și interesele legale a subiecților raportului juridic fiscal.
O serie de autori, precum și legislația anglo-saxonă utilizează termenul de ”fraudă fiscală”,
care constituie un termen generic și desemnează totalitatea manifestărilor de ”fugă” din fața
impozitelor.5
Așadar, încălcarea fiscală servește temeiul juridic pentru atragerea subiectlui vinovat la
răspunderea fiscală. Obiectivul încălcării fiscale urmărește aplicarea corectă a forței de
constrîngere, cu atragerea subiectului vinovat la răspundere, în funcție de gradul de vinovăție a
faptei ilicite și consecințele producătoare de această faptă.
Încălcarea fiscală se caracterizează prin următoarele caractere:
- caracterul legal, aceasta fiind stabilită de legislația fiscală;
- întrunește un caracter imperativ față de săvîrșirea acțiunii sau inacțiunii ilicite;
- poartă un caracter de învinuire a subiectului implicat;
- are un caracter cert al prejudiciului produs;
3
a) este vinovată de neîndeplinirea sau de îndeplinirea necorespunzătoare a dispoziţiilor legii ce stabilesc îndatoriri
sau interdicţii pentru desfăşurarea unei anumite activităţi;
b) este vinovată de desfăşurarea unei activităţi ce nu corespunde actelor sale constitutive ori scopurilor declarate;
c) fapta care a cauzat sau a creat pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile unei alte persoane,
societăţii ori statului a fost săvîrşită în interesul acestei persoane, a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de
organul său împuternicit ori de persoana cu funcţie de răspundere.
4
О. В. Стороверова. Налоговое право. Moscova, 2001, p. 87.
5
D. D. Șaguna. Drept fiscal. București, 2013, p. 282.
 - implică un caracter de reeducare pentru subiectul vinovat și
- are un caracter de asigurare a ordinii publice.

6. Tipuri de încălcări ale legislaţiei fiscale

Tipurile de încălcări ale legislației fiscale se pot grupa în:
a) Încălcările prevăzute de Codul Fiscal
a) Împiedicarea activităţii organului fiscal.
b) Neutilizarea maşinilor de casă şi de control, neeliberarea biletelor de călătorie.
c) Neprezentarea informaţiei despre sediu.
d) Nerespectarea regulilor de evidenţă a contribuabililor.
e) Încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei contabile şi a evidenţei în scopuri fiscale.
f) Neeliberarea facturii fiscale în cazul bunurilor gajate.
g) Încălcarea de către instituţiile financiare a modului de decontare.
h) Nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii
fiscale, precum şi neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor
fiscale.
i) Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a impozitelor şi taxelor.
j) Lipsa timbrelor de acciz.
k) Nerespectarea regulilor de comercializare a ţigaretelor cu filtru.
l) Nerespectarea regulilor de executare silită a obligaţiei fiscal.
b) Încălcările prevăzute de Codul Contravențional
a) Evaziunea fiscală.
b) Desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător.
c) Încălcarea modului de procurare, de desfacere a timbrelor de acciz.
d) Comercializarea fără achitarea taxei de piaţă, a taxei pentru amplasarea unităţilor
comerciale.
e) Încălcarea regulilor privind operaţiunile valutare.
f) Încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă şi control.
c) Încălcările prevăzute de Codul Penal
a) Evaziunea fiscală a persoanelor fizice.
b) Evaziunea fiscală a persoanelor juridice.
c) Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător.
d) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale.
e) Comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de acciz.
Literatura de specialitate6, clasifică încălcările legislației fiscale în:
1) încălcări întreptate spre sistemul de impozitare (ex: depășirea atribuțiilor de serviciu a
persoanelor de conducere sau funcționarilor serviciului fiscal prin cu privire la aplicarea
impozitelor sau taxelor);
2) încălcări împotriva drepturilor și libertăților contribuabililor (ex: renunțarea acordarii
informației privind aplicarea legislației fiscale de funcționarii serviciului fiscal);
3) împotriva sistemului de garanții stabilite de legislația fiscală (ex: informații false
prezentate la aplicarea garanțiilor fiscale)
4) ce privesc desfășurărea acțiunii de control fiscal;
5) împotriva ordinei de conducere a evidenței contabile;
6) ce privesc obligația de achitare a impozitelor și taxelor.
Într-o altă abordare7, încălcările fiscale sunt grupate în:
1) încălcări fiscale împotriva reglementării impozitării obiectelor cu valore adaugată;
2) încălcări fiscale împotriva reglementării impozitării veniturilor contribuabililor;

6
C. Г. Пепеляев. Налоговое право. Moscova, 2001, p. 423
7
Г. B. Петрова. Налоговое право. Moscova, 2000, p. 96
 3) încălcări fiscale împotriva reglementării impozitării veniturilor băncilor comerciale și
companiilor de asigurare;
4) încălcări fiscale împotriva reglementării impozitării hîrtiilor de valoare;
5) încălcări fiscale împotriva reglementării stabilirii cotei impozabile;
6) încălcări fiscale ce privesc stabilirea garanțiilor și facilităților contribuabililor;
7) încălcări fiscale ce privesc veniturile persoanelor străine.

7. Temeiurile de eliberare a contribuabililor de răspundere pentru încălcarea

legislaţiei fiscale
Temeiurile de eliberare a contribuabililor de răspundere pentru încălcarea legislației fiscale
sunt prevăzute de art. 234 și 240 al Codului fiscal și anume în următaorele cazuri:
- se constată că fapta nu întrunește elementele încălcării fiscale (ex: lipsa temeiului
încălcării fiscale, decesul contribuabilului, etc.);
- cînd se confirmă legalitatea tuturor acţiunilor (inacţiunilor) sau a unor acţiuni (inacţiuni)
considerate anterior ilegale, prin prezentarea dovezilor certe și verificate de organul
fiscal;
- cînd persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu
50% a amenzilor aplicate dacă nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de
încălcare fiscală, dacă în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmînării deciziei asupra
cazului de încălcare fiscală, stinge sumele impozitelor, taxelor, majorărilor de întîrziere
(penalităţilor) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie și dacă prezintă, în termenul
prevăzut pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare fiscală,
documentele ce confirmă stingerea sumelor impozabile.
- persoanele scutite de impozite şi/sau taxe, precum şi cele care au calculat greşit
impozitul şi/sau taxa din cauza explicaţiilor greşite, prezentate în scris de organul fiscal,
sînt eliberate de răspundere pentru diminuarea, calcularea incorectă sau neplata acestora;
- persoanele care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa, dacă acest fapt nu a fost depistat
în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în
condiţiile reglementate la art.214 alin.(8), sînt absolvite de aplicarea amenzilor şi
penalităţilor pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului
repetat.
Alături de temeiurile prevăzute de norma fiscal se mai adaugă și cele prevăzute de norma
contravențională și cea penală.

8. Procedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscală. Contestări.

Conform capitolului 14, titlul V al Codului fiscal, procedura de examinare a cazurilor de
încălcare fiscală urmărește clarificarea promtă, multilaterală, exhaustivă și obiectivă a
circumstanțelor și cauzelor în s-a produs încălcarea fiscală, a cauzelor care au contribuit la
comiterea acesteia, precum și soluționarea încălcării fiscale conform legislației cu restabilirea
relațiilor sociale afectate, cu educarea și prevenirea societății de astfel de încălcări.
Sarcina de examinare a încălcărilor fiscale revine persoanelor în funcții de conducere a
organelor fiscale și organelor Ministerului Afacerilor Interne, conform art. 241 Cod fiscal.
Sepot diferenția următoarele etape în cadrul procedurei de examinare a cazurilor de
încălcare fiscală:
1) Etapa preliminară, presupune clarificarea circumstanțelor cazului de încălcare fiscală.
Așadar, odată depistată încălcarea fiscală de către persoana abilitată cu drept de examinare a
încălcării fiscale aceasta este obligată să clarifice existența încălcării, circumstanțele în care s-a
produs și dacă aceasta poartă elementele unei încălcări prevăzute de legislația fiscală (art. 247
Cod fiscal).
2) Etapa de examinare, presupune declanșarea procesului de examinare a faptei cu semne
culpabile prevăzută de legislația fiscală. Această etapă, întrunește informarea părților implicate
în realizarea faptei ilicite și examinarea cauzei de încălcare fiscală. Autoritățile abilitate cu
atribuții de examinare a cauzei de încălcare fiscală vor înștiința în scris, prin ctație, despre
deschiderea unui dosar pe marginea cauzei date și despre declanșarea procedurii de examinare a
cauzei de încălcare a legislației fiscale, informînd despre data, locul și ora examinării cazului. La
rîndul său, persoana trasă la răspundere pentru încălcarea fiscală are dreptul să ia cunoștință de
dosarul deschis, să dea explicații, să prezinte probe, sp formuleze cereri cît și să beneficieze de
reprezentatnt și asistență juridică conform art. 242 - 244 din Codul fiscal. Cauza dată poate fi
examinată atît în prezența persoanei trase la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, dacă
s-a respectat procedura de înștiințare a părțiii, precum și în lipsa acestui, dacă există informații că
aceasta a fost informat și nu există nici un demers cu privire la amînarea soluționării cauzei date
(art. 243 Cod fiscal). Cauza de încălcare fiscală se va examina în termen de 15 zile din data
prezentării dezacordului din partea persoanei atrase la răspundere sau din data expirării
termenului de prezantare a dezacordului. Totuși acest termen poate fi prelungit cu 30 zile , la
decizia organului abilitat de examinare a cauzei date, dacă persoana trasă la răspundere înaitează
demers cu argumente întemeiate (art. 246 cod fiscal). Legislația prevede și derogari de la
termenii indicași, astfel încît la solicitarea scrisă a contribuabilului cu mențiunea că este de acord
cu rezultatele controlului fiscal, examinarea cauzei de încălcare fiscală poate fi efectuată fără
respectarea termenului de prezentare a dezacordului, menționat mai sus. Dacă în decursul
examinării cauzei au fost constatate semne de înfracțiune, cauza data se va remite spre urmărire
penală orgenelor de urmărire penală, confrom competenței (art. 251 cod fiscal).
3) Etapa de soluționare, presupune formularea concluziei asupra încălcării fiscale ca
rezultat a examinării cauzei de încălcare fiscală. Astfel, autoritățile abilitate de examinare a
cauzei de încalcare fiscală, vor emite una din următoarele decizii, prevăzute de art. 249 codul
fiscal:
- cu privire la aplicarea sancțiunii fiscale;
- cu privire la clasarea cauzei;
- cu privire la suspendarea cauzei și efectuarea unui control fiscal repetat.
Pronunțarea deciziei asupra cauzei examinate este efectuată imediat după încheierea
examinării cauzei și conținutul căreia va întruni normele art. 248 codul fiscal. În decursul a 3 zile
după emiterea deciziei asupra cauzei de încălcare fiscală, un exemplar al deciziei se înmînează
sau se expediază recomandat persoanei atrase la răspundere (art. 250 cod fiscal).
4) Etapa de contestare, presupune dreptul legal de atac a deciziei autorității care a
soluționat cauza de încălcare fiscală. Dreptul de contestare îl au doar persoanele vizate în decizia
emisă, astfel încît pe seama acestora rămîne a demonstra iligalitatea actului emis. Contestațiile se
vor depune, cu respectarea art. 268 cod fiscal, adica a 30 zile de la data primirii deciziei sau de la
întrepinderea acțiunii contestate, cu excepția cazului de omitere de persoana vizată în în decizie,
a acestui termen din motive întemeiate, la decizia autorității care a examinat cauza de încălcare
fiscală. Însă contestațiile cu privire la executarea silită a obligației fiscale se vor depune în 10
zile lucrătoare de la data emiterii deciziei sau savărșirii acțiunilor ontestate (art. 273 cod fiscal).
Decizia pe marginea contestației cauzei de încălcare fiscală poate fi examinată la
Insectoratul Fiscal Principal de Stat sau atacată în instanța de judecată (art. 269, 274 cod fiscal).
Examinarea contestației se va efectua în termen de 30 de zile din data primirii cererii cu privire
la contestație; acest termen poate fi prelungit prin decizia autorității abilitate cu pînă la 30 zile,
despre care fapt va fi informat persoana vizată. Examinrea contestației va vea loc sub aceași
procedură ca și examinarea cauzei de încălcare fiscală, conform art. 226 cod fiscal. Urmare
examinării, Insectoratul Fiscal Principal de Stat este în drept a emite una din deciziile stabilite de
art. 271 Codul fiscal, și anume:
- Respingerea contestației și menținerea deciziei contestate;
- Satisfacerea parțială și modificarea deciziei contestate;
- Satisfacerea contestației și anularea deciziei contestate;
- Suspendarea executării deciziei contestate și efectuarea unui control repetat.
Ca urmare a examinării contestației autoritatea abilitată poate atrage la răspundere
funcționarul fiscal, adițional poate obliga acesta la restabilirea drepturilor lezate ale persoanei
care a contestat acțiunea acestuia. Pentru executarea deciziei, Insectoratul Fiscal Principal de Stat
va remite decizia luată inspectoratului fiscal de stat teritorial și o altă copie, de pe decizie, va fi
remisă către personana ce a depus contestația.

10. Alte tipuri de răspundere pentru încălcarea legislației fiscale

Răspunderea penală pentru încălcarea legislației fiscale
Cea mai frecventă infracțiune din domeniul fiscal este evaziunea fiscală, care, în
conformitate cu art.241 alin.(1) din Codul Penal, se manifestă prin eschivarea de la prezentarea
declaraţiei cu privire la impozitul pe venit sau prin includerea în declaraţie a unor date
denaturate, dacă suma impozitului pe venit ce urma a fi achitat depăşeşte 50 000 lei şi se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 20 000 la 40 000 lei sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an.
Aceeaşi acţiune care a condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari (mai
mare de 100 000 lei) se pedepseşte cu amendă în mărime de la 40 000 la 60 000 lei sau cu
închisoare de pînă la 3 ani.
Persoanele ce practică activitatea de antreprenoriat şi admit evaziunea fiscală vor fi
pedepsite conform art.244 al Codului Penal, normă ce prevede evaziunea fiscală a
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor prin includerea în documentele contabile, fiscale sau
financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la
bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor
obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 30 000 lei şi
prevede pedepse pecuniare de la 40 000 la 60 000 lei sau închisoare de pînă la 3 ani, în ambele
cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe
un termen de pînă la 5 ani pentru persoana fizică, şi amendă în mărime de la 40 000 la 100 000
lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pentru persoana juridică.
Aceeaşi acţiune, dacă a dus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari, se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 60 000 la 100 000 lei sau cu închisoare de pînă la 6 ani,
în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de la 2 la 5 ani pentru persoanele fizice şi amendă în mărime de la 60 000
la 120 000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei
juridice.
În afară de evaziunea fiscală, în Republica Moldova mai sînt frecvente şi un şir de alte
infracţiuni care prejudiciază bugetul de stat, printre care:
a) Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător – art.241;
b) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale – art.249;
c) Comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de acciz -
art.250.
Răspunderea contravențională pentru încălcarea legislației fiscale
Se pedepseşte contravenţional, în conformitate cu art.301 din Codul Contravenţional,
evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător prin
eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit sau prin includerea în
declaraţie a unor date denaturate, dacă suma impozitului pe venit care trebuia să fie achitat nu
depăşeşte 50 000 lei şi se sancţionează cu amendă de la 2000 la 3000 lei.
Se mai pedepsește contravențional și
a) Desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător - art.263;
b) Încălcarea modului de procurare, de desfacere a timbrelor de acciz - art.272;
 c) Comercializarea fără achitarea taxei de piaţă, a taxei pentru amplasarea unităţilor
comerciale - art.274, alin. (1);
d) Încălcarea regulilor privind operaţiunile valutare - art.291;
e) Încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă şi control - art.2931.
Răspunderea disciplinară a funcționarului fiscal.
În Republica Moldova răspunderea disciplinară a funcţionarilor fiscali este reglementată
de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, sancţiunile aplicîndu-se în
cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a funcţiei deţinute. Deci, în conformitate cu
art.58, al acestei legi, funcţionarului fiscal i se pot aplica următoarele sancţiuni: avertisment;
mustrare; mustrare aspră; suspendarea dreptului de a fi promovat în funcţie în decursul unui an;
suspendarea dreptului de a fi avansat în trepte de salarizare pe o perioadă de la unu la doi ani sau
destituirea din funcţia publică1.
Într-o caracterizare generică a elementelor încălcării fiscale, se pot evidenția următoarele:
Obiectul juridic al încălcării fiscale îl reprezintă relațiile sociale privind constituirea bugetului
public și obiectul material care este reprezentat de sumele datorate bugetului public.
Latura obiectivă fiind constituită din acțiuni și inacțiuni, de exemplu: refuzul de a prezenta
organelor de control documente justificative și de evidență contabilă, întocmirea incompletă sau
necorespunzătoare a documentelor fiscale, sustragerea de la executarea obligației fiscale,
conducerea evidenței contabile duble, darea declarațiilor false etc.
Latura subiectivă este caracterizată de intenția directă și uneori de intenția indirectă.
Subiectele încălcării fiscale sunt contribuabilii, practica indică că în cele mai multe cazuri,
subiectele încălcării fiscale sunt persoanele cu funcții de răspundere sau persoanele cu atribuții
de administrare. În unele cazuri în calitate de subiect al încălcării legislației fiscale pot fi și
funcționarii serviciului fiscal, care în virtutea atribuțiilor de serviciu pot fi implicați în acțiuni sau
inacțiuni ilegale ce privesc încălcarea legislației fiscale.

Subiecte pentru autoevaluare

1. Definiți răspunderea juridică pentru încălcarea legislației fiscale.
2. Stabiliți temeiul tragerii la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale.
3. Identificați tipurile de sancțiuni pentru încălcarea legislației fiscale.
4. Enumerați subiecții răspunderii pentru încălcarea legislației fiscale.
5. Definiți noțiunea încălcării fiscale.
6. Enumerați caracterele încălcării fiscale.
7. Enumerați tipurile de încălcări ale legislației fiscale prevăzute de Codul Fiscal.
8. Enumerați infracțiunile din domeniul fiscal.
9. Enumerați contravențiile din domeniul fiscal.
10. Enumerați temeiurile de eliberare a contribuabililor de răspundere pentru încălcarea
legislaţiei fiscale.
11. Explicați procedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscală.
12. Explicați răspunderea penală pentru încălcarea legislației fiscale.
13. Explicați răspunderea cotravențională pentru încălcarea legislației fiscale.
14. Explicați răspunderea funcționarului fiscal.

Bibliografie
Literatura recomandată:
2. Armeanic A., Volcinschi V., Drept fiscal, Editura Museum, Chişinău, 2001.
3. Armeanic A., Drept fiscal, Suport didactic, Editura A.S.E.M., Chişinău, 2013.
4. Dan Drosu Şaguna, Drept fiscal, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2013.
5. Rotaru Aureliu, Litigii fiscale, Manualul judecătorului pentru cauze civile, Chișinău, 2013,
pag.632-703.
6. Vlaicu Vlad etc., Evaziunea fiscală – aspecte teoretico-juridice, Conferința Științifică
Internațională ”Promovarea drepturilor omului și securității umanitare prin prisma
integrării europene”, A.Ș.M., 2013, în publicația cu același nume, p.63-79.

Acte legislative şi normative:

1. Codul Fiscal al R. Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.1997 // republicat în M. Of. al R.
Moldova din 25.03.2005, ediţie specială.
2. Codul Contravenţional nr.218 din 24.10.2008 // M. Of. al R. Moldova Nr.3-6 din 16.01.2009.
3. Codul Penal al R. Moldova nr.985 din 18.04.2002 // M. Of. al R. Moldova Nr.128-129 din
13.09.2002.
4. Codul de executare al R.Moldova nr.443 din 24.12.2004// M. Of. al R. Moldova din nr.34-
35 din 03.03.2005.