Introducere

Delimitarea dreptului fiscal de alte ramuri de drept este un aspect fundamental în cadrul
sistemului juridic al oricărei societăți. Dreptul fiscal reprezintă o ramură distinctă și esențială a
dreptului, cu un obiect de reglementare specific și un rol definitoriu în funcționarea statului și a
economiei.
Respectiv aceasta are legături destul de strinse cu mai multe ramuri de drept cum ar fi:
1) dreptul constitutional
2) dreptul administrativ
3 dreptul financiar
4) drept penal
5) contraventional
6) muncii

Dr constitutional – Dr fiscal
Relaţia dreptului fiscal cu dreptul constituţional este datorată în primul rînd importanţei
dreptului constituţional în sistemul dreptului. Dreptul constituţional are ca obiect de studiu
Constituţia, care, la rîndul ei, conţine fundamentele de bază ale fiscalităţii, ea fiind pilonul de
existenţă a dreptului
Fiscal !!! Constituția RM este actul normativ suprem care prevede la Articolul 58
(1) Cetăţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
Toate legislaţiile ţărilor lumii și chiar actele internaţionale referitoare la drepturile și libertăţile
fundamentale ale omului conţin o astfel de stipulaţie (cu valoare de principiu). Aceste cheltuieli
sunt necesare atât comunităţii naţionale, când reprezintă cheltuielile statului, cât și comunităţilor
teritoriale autonome, când se referă la cheltuielile administraţiei publice locale. Prin urmare,
contribuţia cetăţeanului la cheltuielile publice este o îndatorire constituţională și se realizează
prin
plata impozitelor și taxelor Mijlocul financiar și juridic prin care se efectuează repartiţia îl
constituie obligaţia fiscală, adică plata impozitelor și taxelor specifice fiecărei ţări la anumite
etape istorice, menite să acopere cheltuielile pentru nevoile publice.
Totodată, statul este preocupat ca acţiunea de cheltuire a banilor publici să fie precedată de
stabilirea provenienţei și destinaţiei mijloacelor financiare publice în raport cu sarcinile și
funcţiile statului de la o anumită etapă a dezvoltării sale. În acest sens, cheltuielile publice sunt
componentele esenţiale ale structurii statale și ale situaţiei statului, atât în plan intern, cât și
extern.
Impozitele și taxele. Acestor noţiuni nu li se poate da o definiţie exhaustivă. Anumite trăsături și
caracteristici însă permit să fie determinate componentele lor esenţiale definite la art. 6 din Codul
fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997. Conform prevederilor Codului, impozitul este o plată
obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de acţiuni determinate și concrete ale organului
împuternicit sau ale persoanei lui cu funcţii de răspundere pentru sau în raport cu contribuabilul.
Se mai poate spune că impozitul este un instrument, cu ajutorul căruia statul își mobilizează
resursele financiare pentru îndeplinirea funcţiilor sale specifice, și reprezintă o importantă sursă
de finanţare a cheltuielilor publice. Cu alte cuvinte, impozitele sunt considerate a fi însăși
existenţa statului, exprimată în limbaj economic1.
În literatura de specialitate, impozitul este definit ca reprezentând o contribuţie bănească
obligatorie cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele
fizice și juridice pentru veniturile pe care le obţin sau bunurile pe care le posedă2.Conform art. 6
alin. (2) din Codul fiscal, taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit, ci o
varietate a lui. Poate fi încasată taxă și pentru anumite tipuri de servicii (taxă de înregistrare, taxă
poștală, taxă de judecată etc.)
III. Alin. (3) al art. 58 din Constituţie instituie și el o limită a obligaţiei de a contribui la
cheltuielile publice, stipulând că orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin
lege. 1. Astfel, se interzice a priori orice prestaţie, în afară de impozite sau taxe. Prin urmare,
cetăţenii sunt protejaţi de posibilul abuz din partea autorităţilor publice, care ar cere prestarea
unor servicii, zile de muncă suplimentare sau despăgubiri pentru refuzul de a le presta.
2. Textul constituţional stabilește că pot fi impuse anumite prestaţii, însă acest lucru poate fi
făcut numai prin lege. Considerăm că la categoria unor prestaţii suplimentare, pe lângă impozite
și taxe, pot fi atribuite: muncile prevăzute de art. 44 alin. (2) din Constituţie; prestaţiile necesare
întreţinerii familiei, copiilor și părinţilor (art. 48-50)

Drept fiscal drept admnistrativ

legătura dintre dreptul fiscal și dreptul administrativ este strânsă, deoarece administrația fiscală
reprezintă un aspect esențial al administrației publice și implică aplicarea regulilor și
procedurilor administrative în domeniul fiscal. Delimitarea corectă a competențelor și
respectarea principiilor dreptului administrativ contribuie la asigurarea unui sistem fiscal eficient
și respectarea drepturilor contribuabililor în cadrul unei administrații fiscale transparente și
responsabile.

Administrația Fiscală:

Dreptul administrativ reglementează organizarea și funcționarea autorităților publice, inclusiv a

autorităților fiscale. Autoritățile fiscale sunt parte integrantă a administrației publice și sunt
responsabile de colectarea, administrarea și aplicarea legilor fiscale.
Dreptul administrativ stabilește competențele, structura și procedurile pe care autoritățile fiscale
trebuie să le urmeze în exercitarea atribuțiilor lor.
Proceduri și Proceduri Fiscale:

Dreptul fiscal și dreptul administrativ se intersectează în ceea ce privește procedurile fiscale.

Administrația fiscală are responsabilitatea de a aplica regulile fiscale, de a verifica conformitatea
cu acestea și de a emite decizii fiscale.
Dreptul administrativ reglementează procedurile administrative, cum ar fi contestarea deciziilor
fiscale, drepturile contribuabililor în timpul controlului fiscal și alte aspecte legate de
interacțiunea contribuabililor cu autoritățile fiscale.
Control și Supraveghere:

Dreptul administrativ stabilește cadrul de control și supraveghere a activităților autorităților

fiscale. Aceasta include aspecte precum controlul legalității deciziilor fiscale și protejarea
drepturilor contribuabililor în fața abuzurilor administrative.
Contribuabilii au dreptul de a contesta deciziile fiscale în fața instanțelor administrative sau
judiciare, ceea ce implică o verificare a legalității administrative.

Dr fiscal si drept financiar

Dreptul fiscal și dreptul financiar sunt două ramuri strâns legate, dar distincte, ale dreptului care
se concentrează pe aspecte legate de gestionarea resurselor financiare ale statului și colectarea
veniturilor fiscale. Iată cum se manifestă legătura dintre aceste două ramuri de drept:
Obiectul de Reglementare:
 Dreptul fiscal se concentrează în primul rând pe colectarea impozitelor și taxelor de către stat și
pe relația dintre contribuabili și autoritățile fiscale. Aceasta acoperă regulile și procedurile legate
de impozitele pe venit, TVA, impozitul pe profit și alte obligații fiscale.
Dreptul financiar are un obiect de reglementare mai larg și se ocupă de administrarea și
gestionarea resurselor financiare ale statului. Acesta include elaborarea și implementarea
bugetului public, gestionarea datoriei publice, planificarea financiară și stabilirea politicii fiscale.

Intersecții ale Ramurilor de Drept:

Există puncte de intersecție între dreptul fiscal și dreptul financiar. De exemplu, politica fiscală
este stabilită în cadrul dreptului financiar și influențează modul în care impozitele și taxele sunt
colectate și administrate, ceea ce intră sub incidența dreptului fiscal.
Dreptul financiar stabilește cadrul bugetar și determină modul în care resursele financiare ale
statului sunt alocate, iar aceste decizii pot afecta nivelul de impozite și taxe.
Legătura cu Deciziile Politice:
Atât dreptul fiscal, cât și dreptul financiar sunt strâns legate de deciziile politice luate de guvern
în ceea ce privește politica fiscală și bugetul de stat. Aceste decizii pot influența nivelul taxelor,
cheltuielile publice, stimulentele fiscale și alte aspecte legate de resursele financiare ale statului.
Dreptul financiar oferă cadrul legal și procedural pentru stabilirea bugetului public, iar dreptul
fiscal transpune aceste decizii politice în legislația fiscală.

Dr fiscal –drept penal

Cu dreptul penal, dreptul fiscal de asemenea se află în relații strânse, în virtutea dispozițiilor
referitoare la constatarea infracţi unilor în domeniul fiscal de către organele de control fiscal.
Prin- tre infracțiunile reglementate in Codul penal al Republicii Moldova şi-au găsit locul lor şi
infracțiunile fiscale, ca: evaziunea fiscală a persoanelor, întreprinderilor, organizațiilor,
instituțiilor și evaziunea fiscală a persoanelor fizice ce nu practică activitate de an- treprenoriat
1. Evaziunea fiscală a persoanelor juridice: Acest termen se referă la acțiunile ilegale ale en-
tităților juridice, cum ar fi companii, organizații sau instituții, care încearcă să evite sau să
reducă în mod deliberat plata impozitelor sau taxelor pe care le datorează statului.
Aceasta poate include subraportarea veniturilor, ascunderea profiturilor, utilizarea de
documente false sau alte tactici pentru a reduce baza impozabilă sau a evita plata im-
pozitelor.
2. Evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practică activitate de antreprenoriat:
Această expresie se referă la acțiunile ilegale ale persoanelor fizice care nu sunt
antreprenori și care încearcă, tot în mod deliberat, să evite plata impozitelor sau taxelor
care li se aplică. Aici pot intra cazuri în care o persoană fizică încearcă să ascundă sau să
 subraporteze veniturile sale, să declare cheltuieli false sau să utilizeze alte mijloace pen-
tru a evita plata taxelor.

Prin includerea acestor infracțiuni fiscale în Codul penal, statul urmărește să prevină și să
sancționeze comportamentele ilegale care afectează sistemul fiscal. Astfel, cei care în-
calcă intenționat regulile fiscale și încearcă să evite plata impozitelor sau taxelor pot fi
aduși în fața justiției și sancționați în conformitate cu prevederile legale. Această măsură
contribuie la menținerea integrității sistemului fiscal și la asigurarea respectării legilor
fiscale în Republica Moldova.

1. Responsabilitate Penală a Contribuabililor:

 În unele jurisdicții, contribuabilii pot fi trăși la răspundere penală pentru acțiuni
precum subraportarea veniturilor, ascunderea activelor sau folosirea de docu-
mente false în scopuri fiscale.
 Dreptul penal stabilește sancțiuni penale pentru astfel de comportamente, cum ar
fi închisoarea sau amenzile penale. Aceste sancțiuni pot fi aplicate în plus față de
sancțiunile fiscale.
2. Investigarea și Urmărirea Penală:
 Dreptul penal și dreptul fiscal lucrează împreună în cadrul investigațiilor penale
referitoare la fraudele fiscale sau evaziunea fiscală.
 Autoritățile fiscale și organele de aplicare a legii pot colabora pentru a aduna
dovezi, pentru a efectua percheziții și pentru a iniția proceduri penale împotriva
celor care încalcă legea fiscală în mod grav sau intenționat.
3. Delimitarea Abuzurilor:
 O parte importantă a legăturii dintre dreptul fiscal și dreptul penal constă în de-
limitarea între abuzurile fiscale și infracțiunile fiscale. Nu toate încălcările fiscale
atrag răspundere penală, ci doar cele care implică elemente de fraudă, falsificare
sau alte acțiuni ilegale grave.
4. Importanța Deterrenței:
 Dreptul penal în domeniul fiscal servește și ca mijloc de descurajare a comporta-
mentului ilegal. Sancțiunile penale pot avea un efect dissuasiv asupra contribua-
bililor care ar putea fi tentați să evite plata impozitelor sau să comită fraudă fis-
cală.

În concluzie, legătura dintre dreptul fiscal și dreptul penal este crucială pentru pre-
venirea și combaterea abuzurilor fiscale grave și a evaziunii fiscale. Ea asigură că cei care
încalcă intenționat regulile fiscale și încalcă legea sunt aduși în fața justiției și sancționați
în mod corespunzător, contribuind astfel la menținerea integrității sistemului fiscal și la
asigurarea respectării legilor fiscale.

Drept fiscal si contraventional

Dreptul contraventional, dreptul fiscal se află tot în relații strânse, în virtutea dispozițiilor
referitoare la constatarea contravențiilor în do- meniul fiscal de către organele de control fiscal.
 Printre contravențiile reglementate în Codul contravențional al Republicii Moldova și-au găsit
locul lor şi contravenţiile fiscale, ca: încălcarea drepturilor, intereselor și obligațiilor
contribuabilului sau ale unui alt participant la raporturile fiscale (art.297); încălcarea regulilor de
exploatare a maşinilor de casă şi control (art.293¹) etc.
1. Încălcarea drepturilor, intereselor și obligațiilor contribuabilului sau ale unui alt partici-
pant la raporturile fiscale (art. 297): Aceasta se referă la contravenții care implică încăl-
carea regulilor și procedurilor fiscale de către contribuabili sau alte părți implicate în ra-
porturile fiscale. Aceste contravenții pot include nerespectarea termenelor de plată a im-
pozitelor sau taxelor, subraportarea veniturilor, utilizarea documentelor false în scopuri
fiscale sau alte acțiuni care aduc prejudicii sistemului fiscal sau altor participanți la rapor-
turile fiscale.
2. Încălcarea regulilor de exploatare a mașinilor de casă și control: Aceasta se referă la con-
travenții care implică nerespectarea regulilor referitoare la utilizarea și gestionarea
mașinilor de casă și echipamentelor de control fiscal. Aceste reguli sunt importante pen-
tru asigurarea transparenței și corectitudinii colectării veniturilor fiscale și pentru pre-
venirea abuzurilor fiscale.
3.
delimitarea dintre dreptul fiscal și dreptul contravențional se bazează pe tipul
încălcărilor și sancțiunilor asociate. Dreptul fiscal se concentrează pe aspectele legate de
impozite și taxe, în timp ce dreptul contravențional se referă la încălcările legii și
sancțiunile aplicate pentru acestea într-o gamă mai largă de domenii.

Drept fiscal drept muncii

Relațiile dintre dreptul fiscal și dreptul muncii sunt complexe și interconectate, deoarece
implică aspecte legate de colectarea impozitelor și taxelor de la angajați și angajatori,
precum și de drepturile și obligațiile acestora în cadrul relațiilor de muncă. Iată câteva
moduri în care cele două ramuri de drept se intersectează și influențează una pe
cealaltă:

1. Impozite și Taxe Asupra Veniturilor:

 Dreptul fiscal reglementează impozitele și taxele percepute asupra veniturilor an-
gajaților, precum impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Acesta stabilește reg-
ulile privind calculul, reținerea și plata acestor impozite de către angajatori.
 Dreptul muncii asigură că angajatorii respectă obligațiile legale referitoare la
reținerea și transferul corect al impozitelor și contribuțiilor sociale pentru anga-
jați.
2. Beneficii Fiscale pentru Angajați:
 Dreptul fiscal poate include beneficii fiscale pentru angajați, cum ar fi deducerile
fiscale pentru cheltuielile cu educația sau pentru cheltuielile medicale. Acest as-
pect poate influența deciziile angajaților cu privire la beneficiile pe care le pot
obține în funcție de contractul lor de muncă și de statutul lor fiscal.
3. Norme de Declarare și Raportare:
 Dreptul fiscal stabilește regulile și termenele pentru declararea veniturilor și a al-
tor informații fiscale. Aceste reguli pot avea impact asupra modului în care anga-
jații raportează veniturile lor, în special în cazul veniturilor suplimentare sau a al-
tor avantaje oferite de angajatori.
4. Contracte de Muncă și Condiții de Angajare:
 Dreptul muncii reglementează contractele de muncă, salariile, condițiile de
muncă și beneficiile angajaților. Aceste aspecte pot influența nivelul veniturilor
angajaților și, implicit, impozitele și contribuțiile fiscale pe care le plătesc.
5. Control Fiscal în Cadrul Relațiilor de Muncă:
 Organele de control fiscal pot efectua verificări în cadrul relațiilor de muncă pen-
tru a se asigura că angajatorii respectă regulile fiscale. Acest lucru poate include
verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile și a rapoartelor fiscale ale anga-
jatorilor.
6. Protecția Angajaților împotriva Abuzurilor:
 Dreptul muncii oferă protecție angajaților împotriva unor practici abuzive ale an-
gajatorilor, inclusiv în ceea ce privește plata salariilor și respectarea regulilor fis-
cale în legătură cu deducerile și contribuțiile.

În concluzie, relațiile dintre dreptul fiscal și dreptul muncii sunt strâns legate, deoarece
reglementează aspecte vitale ale vieții angajaților și ale angajatorilor. Asigurarea unei
bune coordonări între aceste două ramuri de drept este esențială pentru asigurarea re-
spectării regulilor fiscale, a drepturilor angajaților și a unui mediu de muncă corect și etic

Concluzie

A. Rolul Delimitării Dreptului Fiscal

Delimitarea dreptului fiscal de alte ramuri de drept este esențială pentru a asigura clari-
tatea și coerența în aplicarea legilor fiscale. Aceasta ajută la evitarea confuziilor și a in-
terpretărilor eronate, contribuind astfel la certitudinea juridică și la justiție în domeniul
fiscal.

B. Importanța Cunoașterii Diferențelor și Similarităților

Cunoașterea diferențelor și similarităților dintre dreptul fiscal și alte ramuri de drept este
crucială pentru avocați, contabili, funcționari fiscali și contribuabili. Acest lucru ajută la
respectarea legilor fiscale, la evitarea conflictelor legale și la gestionarea eficientă a
problemelor fiscale.

C. Perspective de Dezvoltare a Dreptului Fiscal

Dreptul fiscal este o ramură în continuă evoluție, dată fiind schimbarea constantă a leg-
islației fiscale și a practicilor fiscale. Delimitarea sa de alte ramuri de drept va rămâne un
subiect de dezbatere și cercetare în viitor, pe măsură ce societatea și economia continuă
să se schimbe.