INTRODUCERE

Răspunderea în cadrul dreptului vamal este un tip distinct al răspunderii juridice, care reiese
din competențele atribuite de legislație organelor vamale. Astfel, una din pârghiile de bază ale
organelor vamale este atragerea la răspundere a persoanelor ce se fac vinovate de comiterea
diferitor încălcări în sfera activității vamale, fie că este vorba de persoane fizice, fie de persoane
juridice, participanți la activitatea economică externă.
În cadrul dreptului vamal sunt cunoscute mai multe tipuri de răspundere. Pentru comiterea
contravenției vamale, care în sensul legislației vamale înseamnă încălcarea reglementărilor
vamale săvârșită prin acţiuni acţiuni sau inacţiun inacţiuni, persoanele sunt sancționate fie
conform Codului Contravenţional, fie conform Codului Vamal.
Încălcarea reglementărilor vamale este cel mai întâlnit tip de fapte ilicite care atentează la
relaţiile sociale reglementate de normele stabilite de legislaţia vamală. Astfel de încălcări sunt
recunoscute acţiunile sau inacţiunile ilegale ale persoanelor care atentează la reglementările
stabilite de legislaţia vamală, precum şi la prevederile tratatelor internaţionale la care R epublica
Moldova este parte, controlul asupra executării cărora este pus pe seama organelor vamale,
respectiv în ce priveşte aplicarea regimurilor vamale, controlul vamal şi perfectarea vamală a
mărfurilor şi mijloacelor de transport deplasate peste frontiera vamală, încasarea plăţilor vamale
etc.
 1. Noţiunea şi tipurile răspunderii în dreptul vamal.

În cazul comiterii infracțiunilor vamale, contrabanda și eschivarea de la achitarea plăților

vamale, persoanele sunt atrase la răspundere penală conform Codului Penal al Republicii
Moldova. Totodată, un tip distinct al răpunerii vamale este răpunerea organelor vamale și
angajaților vamali. Astfel, organele vamale și persoanele cu funcții de răspundere, în calitate de
participanți ai raporturilor juridice, juridice, reglementate reglementate de normele normele
dreptului vamal, dreptului vamal, la fel, ca și agenții agenții economici economici participanți la
participanți la activitatea activitatea economică externă sau economică externă sau persoanele
fizice persoanele fizice ce traverseaz ce traversează frontiera ă frontiera poartă răspundere pentru
pierderile și prejudiciile produse în rezultatul deciziilor ilegale primite, acțiunilor cât și
inacțiunilor.
Temeiul general pentru aceasta servește art. 319 din Codul Vamal, conform căruia: „Organul
vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni
ilegale sau prin inacţiune, inacţiune, precum şi pentru prejudiciile prejudiciile cauzate cauzate de
colaboratorii colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiei.” În
aceste condiții, noțiunea de prejudiciu cuprinde orice pagubă adusă persoanei sau proprietății
proprietății acestuia. acestuia. Prejudiciul Prejudiciul poate fi moral, fizic sau material. material.
Prejudiciul Prejudiciul moral constă în insultarea persoanei, denigrarea onoarei și demnității,
răspândirea de zvonuri false și informații defăimătoare, precum și afectarea reputației de afaceri
(pentru persoane juridice).
Prejudiciul fizic constă în pricinuirea de daune vieții și sănătății persoanei, iar prejudiciul
material se exprimă în pricinuire de daune proprietății sau alt prejudiciu ce are expresie
materială. Persoanelor sau proprietății cărora este adus un prejudiciu ca rezultat al deciziilor,
acțiunilor sau inacțiunilor ilegale ale organelor vamale și persoanelor cu funcții de răspundere
din cadrul acestora, sunt în drept să solicite recuperarea integrală a prejudiciului adus. Prejudiciul
este recuperat de către organele vamale, pe principii generale în condițiile prevăzute prevăzute
de legislația legislația civilă. civilă.
Cu toate acestea, acestea, conform conform legislației, legislației, organele organele vamale
duc răspundere numai pentru prejudiciul cauzat în mod ilegal.
 Astfel, articolul 195 din Codul Vamal prevede că în timpul efectuării controlului vamal este
interzisă pricinuirea de daune nejustificate persoanei, precum şi mărfurilor şi mijloacelor ei de
transport, iar organul vamal şi colaboratorii vamali care pricinuiesc astfel de daune poartă
răspundere conform legislaţiei. Daunele pricinuite legitim de colaboratorii vamali la efectuarea
controlului vamal nu sunt reparabile. Răspunderea materială și altă răspundere a statului, în
persoana autorităților vamale se bazează bazează pe principiul principiul răspunderii
răspunderii obiective, obiective, și anume în prezența prezența legăturii legăturii cauzale cauzale
între decizia decizia greșită, acțiunea sau inacțiunea ilegală a organului vamal sau persoanei cu
funcții de răspundere din cadrul acesteia.
Cu toate acestea prezența vinovăției în acțiunile/inacțiunile angajatului vamal concret nu este
obligatorie. Actul ilicit sau inacțiunea unui anumit colaborat vamal concret poate fi comisă și din
nevinovăție (de exemplu, ca urmare a executării deciziei sau indicației directe a unei
subdiviziuni superioare, care s-a dovedit a fi ilegală și în rezultatul executării căreia s-a adus un
anumit prejudiciu).
În acest caz, autoritatea vamală va purta răspundere, iar colaboratorul vamal nu.
Totodată, colaboratorii vamali, dar şi alți angajaţi ai organului vamal, pentru decizii şi acţiuni
ilegale sau pentru inacţiune, pot fi sancţionaţi disciplinar, contravențional, penal sau li se aplică
alte sancţiuni în conformitate cu legislaţia (de ex. răspunderea materială).
 2. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvârșirea lor.
Prin noţiunea de contravenţie vamală înţelegem încălcarea reglementărilor vamale săvârşită
prin acţiune sau inacţiune prin acţiune sau inacţiune care atrage răspunderea care atrage
răspunderea stabilită în Codul contrave stabilită în Codul contravenţional şi/sau Codul nţional
şi/sau Codul vamal. Astfel, persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sunt pasibile
de răspundere contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al
Republicii Moldova, iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sunt pasibile de răspundere materială în
conformitate cu prevederile Codului vamal. Cazurile cu privire la încălcarea regulilor vamale cu
răspundere contravenţională sunt examinate în conformitate cu prevederile Codului
contravenţional, iar cele cu privire la contravenţiile vamale cu răspundere materială în
conformitate cu Codul vamal. Răspunderea pentru încălcarea reglementărilor vamale are
următoarele caracteristici: 1. Se aplică în cazul în care aceste încălcări după caracterul său nu
atrag răspunderea penală în conformitate cu legislaţia. 2. Persoana care a comis o încălcare a
regulilor vamale poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare aplicabilă la
momentul comiterii încălcării respective. 3. Persoanele străine răspund după aceleiaşi reguli şi
principii ca şi persoanele rezidente ale Republicii Moldova. 4. Atragerea persoanelor
persoanelor juridice juridice şi fizice care desfăşoară desfăşoară activităţi activităţi de
întreprinzător întreprinzător fără să formeze o persoană juridică, la răspundere pentru încălcarea
regulilor vamale nu eliberează de această răspundere persoanele cu funcţii de răspundere şi alţi
angajaţi ai acestora pentru încălcarea reglementărilor vamale pe care le-au comis. La fel,
atragerea la răspundere penală a persoanelor cu funcţi persoanelor cu funcţii de răspundere sau
a răspundere sau a altor angajaţi altor angajaţi ai agenţilor economici ai agenţilor economici
pentru comiterea pentru comiterea infracţiunilor vamale nu exclude răspunderea pentru
încălcarea regulilor vamale a persoanelor juridice sau persoanelor fizice care practică activitatea
de întreprinzător. atea de întreprinzător. 5. Aplicarea măsurilor de sancţionare pentru încălcarea
reglementărilor vamale nu cuteşte persoanele persoanele atrase la răspundere, răspundere, de
obligaţia obligaţia de a achita plăţile plăţile vamale şi efectuarea efectuarea altor formalităţi
vamale, pentru mărfurile sau tranzacţiile care constituie obiectul încălcării, când faptul dat este
stabilit de legislaţie. 6. Când o persoană comite două sau mai multe încălcări ale reglementărilor
vamale, pedeapsa este aplicată pentru fiecare încălcare separat, fără absorbţia sancțiunii celei mai
reduse de către sancţiunea cea mai aspră. Prescripţia înlătură răspunderea contravenţională şi
răspunderea materială. Termenul de prescripţie a răspunderii contravenţionale este de 3 luni, iar
pentru răspunderea materială de 1 an.
 Termenul de prescripţie curge de la data săvârșirii contravenţiei. În cazul contravenţiei
continue şi contravenţiei prelungite, termenul de prescripţie curge de la data săvârșirii ultimei
acţiuni sau inacţiuni. În aceste sens, se consideră contravenţie continuă fapta care se
caracterizează prin săvârșirea neîntreruptă, timp nedeterminat, a activităţii contravenţionale. În
cazul contravenţiei continue nu există pluralitate de contravenţii. Contravenţia continuă se
consumă în momentul încetării acţiunii sau inacţiunii contravenţionale sau al survenirii unor
evenimente care împiedică această activitate.
Se consideră contravenţie prelungită fapta săvârșită cu o unică intenţie, caracterizată prin
două sau mai multe acţiuni acţiuni şi/sau inacţiuni inacţiuni contravenţionale contravenţionale
identice identice comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o contravenţie. Cât priveşte
priveşte componenţa componenţa încălcării încălcării reglementărilor reglementărilor vamale
aceasta aceasta este o construcţie construcţie logică, logică, care reflectă caracteristicile esenţiale
ale anumitor acte antisociale în domeniul activităţii vamale. Totalitatea semnelor componenţei
încălcării regulilor vamale constituie o condiţie necesară şi suficientă pentru a califica anumite
acţiuni ca încălcări ai reglementărilor vamale. Componenţa de încălcare a reglementărilor vamale
ca orice alte tipuri de încălcări care următoarele semne caracteristice: obiectul încălcării
reglementărilor vamale, latura obiectivă, latura subiectivă şi subiectul încălcării. La sancţionarea
încălcărilor reglementărilor vamale urmează a fi luate în considerare nivelul şi caracterul de
participare al fiecărei persoane la comiterea încălcării respective. Persoanele fizice sunt pasibile
de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi 16 ani.
Contravenţiile vamale cu răspundere contravenţională. Conform Codului contravenţional,
Serviciul Vamal examinează contravenţiile prevăzute la art.79 alin.(3), art.265, 287, 2871, 2872,
2873 189 2873. Articolul 79 alin.(3) se referă la încălcarea legislaţiei privind donarea de sânge şi
anume scoaterea ilicită din ţară a sângelui donat, a derivatelor de sânge şi a preparatelor din el.
Articolul 265 sancţionează achiziţionarea, păstrarea, transportul spre comercializare,
comercializarea mărfurilor, produselor ori a materiei prime fără dovada originii şi a provenienţei
lor, dacă dispunerea de o asemenea dovadă este lor, dacă dispunerea de o asemenea dovadă este
obligatorie conform legii. gatorie conform legii. Articolul 287 ţine nemijlocit de încălcările
regulilor vamale şi menţionează 16 tipuri de astfel de încălcări. La rândul său, articol 2871
sancţionează împiedicarea activităţii în cadrul auditului postvămuire, postvămuire, care se
exprimă exprimă prin lipsa sau neasigurarea neasigurarea integrităţii integrităţii documentelor
documentelor aferente aferente tranzacţiilor economice externe, precum şi ţinerea neconformă a
evidenţei contabile a acestora, neasigurarea accesului în sediu, încăperi de producţie, depozite şi
în alte încăperi, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente necesare
organului vamal asupra problemelor problemelor care apar în timpul controlului, controlului,
neasigurarea neasigurarea condiţiilor condiţiilor corespunzătoare corespunzătoare pentru
efectuarea auditului postvămuire, neacordarea unui spaţiu de lucru în birou, precum şi
neasigurarea asistenţei necesare, neasigurarea integrităţii sigiliilor aplicate de către colaboratorii
vamali în cadrul efectuării auditului postvămuire.
În articolul 2872 este stabilită răspunderea pentru nerespectarea de către plătitorul vamal a
obligaţiei de a prezenta spre sechestrare toate bunurile, inclusiv cele date unor altei persoane la
păstrare păstrare sau în folosinţă, folosinţă, refuzul refuzul prezentării prezentării documentelor
documentelor confirmative confirmative ale dreptului dreptului de proprietate proprietate
asupra bunurilor; bunurilor; împiedicarea împiedicarea accesului accesului colaboratorului
colaboratorului vamal în sediul sau încăperile plătitorului vamal pentru executarea silită a
obligaţiei vamale, neasigurarea integrităţii bunurilor bunurilor sechestrate, sechestrate,
înstrăinarea, înstrăinarea, substituirea, substituirea, tăinuirea, tăinuirea, deteriorarea, deteriorarea,
descompletarea descompletarea sau folosirea lor. Articolul 2873 , se referă la încălcarea regulilor
privind vinieta, și presupune următoarele acțiuni ilegale: aflarea pe teritoriul Republicii Moldova
a vehiculului neînmatriculat în Republicii Moldova a vehiculului neînmatriculat în Republica
publica Moldova, clasificat la poziţia tarifară 8703, şi a remorcii ataşate la acesta, clasificată la
poziţia tarifară 8716, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mică de 7
zile; aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a vehiculului neînmatriculat în Republica Moldova,
clasificat la poziţia tarifară 8703, şi a remorcii ataşate la acesta, clasificată la poziţia tarifară
8716, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mare de 7 zile.
Contravenţiile vamale cu răspundere materială. Pornind de la titlul art. 231 Cod vamal –
Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială – urmează de menţionat că, în aceste
cazuri, este vorba de contravenţii vamale care prevăd sancţiuni materiale, care se exprimă prin
încasarea amenzii (art. 232 Cod vamal), calculate în procente din valoarea mărf urilor ce
constituie obiect al contravenţiei.
Astfel, în Codul Vamal sunt prevăzute 24 de contravenții vamale, pentru care este prevăzută
răspunderea materială.
 3. Contestarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală.
Orice persoană are dreptul să atace actele administrative, acţiunile sau inacţiunile organelor
vamale şi ale colaboratorilor vamali dacă consideră că sunt lezate drepturile sau interesele sale
legitime. La fel, persoana poate ataca decizia organului vamal asupra cazului de contravenție
vamală. Totodată, în dependență de faptul dacă persoana este sancționată conform Codului
vamal (răspunderea materială) sau Codului contravențional (răspunderea contravențională),
diferă și procedura de contestare a deciziei organului vamal asupra cazului de contravenție
vamală. Conform legislației vamale decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate
fi atacată de persoana fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau
reprezentantul lor în decursul a 10 zile calendaristice de la data comunicării deciziei. Contestaţia
împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune cu răspundere materială se
depune iniţial la Serviciul Vamal. Dacă, din motive întemeiate, contestaţia nu a fost depusă în
termenul indicat, Serviciul Vamal este în drept, la demersul persoanei vizate în decizie, precum
şi al avocatului sau al reprezentantului ei, să o repună în termen. În acest caz, la demersul de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea depunerii contestaţiei în
termen.
După examinarea plângerii persoanei vizate în plângerii persoanei vizate în decizie, a avocatulu
decizie, a avocatului sau a reprezentantului ei, i sau a reprezentantului ei, precum precum şi la
recursul recursul procurorului procurorului sau ca o măsură de control control asupra respectării
respectării legalităţii legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau al cercetării cazurilor
de contravenţie vamală, Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de
contravenţie vamală şi emite una din următoarele hotărâri: a) decizia nu se modifică,
iar plângerea sa plângerea sau recursul nu sunt u recursul nu sunt satisfăcute; b) decizia decizia
este anulată, anulată, iar dosarul dosarul remis pentru o nouă cercetare cercetare sau în procedură
suplimentară; c) decizia este anulată, iar dosarul clasat; d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie
vamală este modificată fără a fi agravată; e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru
contravenţie vamală este anulată şi este emisă decizia de clasarea dosarului, fie se decide
pornirea urmăririi penale în cazul infracţiunii de contrabandă sau altei infracţiuni, a căror
urmărire penală ţine de competenţa organului vamal.
În cazurile menționate supra Serviciul Vamal emite o decizie, despre care este informat în
scris procurorul care a înaintat recursul, precum şi reclamantul, iar despre decizia emisă cu
privire privire la controlul controlul asupra respectării respectării legalităţii legalităţii în cadrul
efectuării efectuării actelor actelor de procedură procedură sau cercetării cazurilor de
contravenţie vamală se informează persoana vizată în decizia asupra cazului de contravenţie
vamală. Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind aplicarea de
sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sunt: a) procedura sau cercetarea
unilaterală sau incompletă a cazului; b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie,
circumstanţelor cazului; c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale, încălcarea legislaţiei cu
privire la procedura contravenţională prin emiterea deciziei de către un colaborator vamal
neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în pofida voinţei contravenientului, participării la
cercetarea cazului a avocatului sau a reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de
violare a drepturilor legale ale participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la
cercetarea lui, dacă această violare a împiedicat examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat
sau ar fi putut influenţa emiterea unei decizii juste; d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea
sau aplicarea incorectă a sancţiunilor prevăzute de legislație. Plângerea împotriva deciziei
organului vamal în cazul de contravenţie vamală se examinează în termen de o lună de la data
parvenirii ei la Serviciul Vamal.
Termenul de examinare a plângerii poate fi prelungit prelungit cu titlu de excepţie excepţie
de către conducerea conducerea Serviciului Serviciului Vamal, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt
despre care este încunoştinţat reclamantul. Ce ține de recursul procurorului, acesta este examinat
în termen de 10 zile de la data parvenirii lui la Serviciu parvenirii lui la Serviciul Vamal. l
Vamal. Depunerea plângerii sau declararea recursului suspendă executarea deciziei organului
vamal în cazul de contravenţie vamală. Totodată, Serviciul Vamal poate suspenda
examinarea plângerii dacă: a) materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a
fost atacată, au fost solicitate de organul de urmărire penală în legătură cu pornirea procedurii
penale sau cu efectuarea urmăririi penale; b) materialele materialele cazului cazului de
contravenţie contravenţie vamală sunt examinate de procuror în ordine de supraveghere. În
cazul dat angajatul Serviciului Vamal care examinează plângerea emite plângerea emite o
decizie decizie privind privind suspendarea examinării, despre care fapt este informat
reclamantul. Legislația vamală prevede că contestaţia împotriva deciziei organului vamal privind
aplicarea de sancţiune cu răspundere contravenţională se depune în conformitate cu prevederile
Codului contravenţional. Astfel, conform articolului 448 al Codului contravențional în decursul a
15 zile de la data aducerii la cunoştinţă a faptului încheierii procesului-verbal cu privire la
contravenţie, contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul sunt în drept să-l
contesteze în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea din care face
parte agentul constatator. Contestaţia împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie se
depune la autoritatea din care face parte agentul constatator.
 În cel mult 3 zile de la data depunerii contestaţiei, agentul constatator expediază în instanţă
contestaţia şi dosarul cauzei contravenţionale. În cazul omiterii termenului de 15 zile menționat
mai sus, din motive întemeiate, persoana faţă de care a fost pronunţată hotărârea poate fi repusă
în termen, la poate fi repusă în termen, la cerere, de către aut cerere, de către autoritatea
(persoana cu oritatea (persoana cu funcţie de răspundere) împuternicită să examineze contestaţia.
Contestaţia depusă conform procedurii menționate suspendă executarea sancţiunii
contravenţionale aplicate.
 4. Răspunderea pentru infracţiunile din domeniul vamal
Infracţiunile vamale sunt acţiuni social periculoase, comise cu vinovăţie în sfera activităţii
economice, la introducerea şi scoaterea pe/de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
mărfurilor, bunurilor şi altor valori. Infracţiunile date sunt grupate într -o anumită grupă
distinctă, deoarece se realizează în sfera activităţii vamale. Astfel, infracţiunile comise în
domeniul vamal reprezintă una dintre cele mai grave forme de atentare la securitatea economică
a unui stat.
Regimul juridic de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, mecanismul de formare a
bugetului de stat, protecţia pieţii interne şi consumatorului, lupta contra mărfurilor contrafăcute,
combaterea traficului ilicit de droguri, de arme, protecţia patrimoniului natural şi cultural
constituie domenii prioritare ale activităţii organelor vamale ale oricărui stat dezvoltat. Prin
comiterea infracţiunilor vamale se ameninţă sau se lezează efectiv valori sociale de maximă
importanţă pentru securitatea economică şi în mod respectiv, pentru interesele legitime şi legale
ale cetăţenilor Republicii Moldova. Un mijloc de apărare a valorilor date este incriminarea şi
sancţionarea faptelor respective. Articolul 268 Cod de procedură penală prevede că: „Organul de
urmărire penală al Serviciului Vamal efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor
prevăzute de art. 248 şi 249 din Codul penal”. Astfel, la moment, în legislaţia Republicii
Moldova la categoria infracţiuni vamale sunt atribuite infracţiunea de contrabandă, articolul 248
Cod penal şi eschivarea de la achitarea plăţilor plăţilor vamale – articolul 249 Cod penal,
ambele infracţiuni fiind incluse în capitolul X al Codului penal – infracţiuni economice.
Astfel, articolul 248 Cod penal, în primul alineat stabilește calificativele pentru infracțiunea
de contrabandă, și anume: „Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el,
prin ascundere în prin ascundere în locuri spec locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei.” Alineatul (2) al articolului dat stabilește răspunderea pentru pentru
comiterea comiterea contrabande contrabandei cu substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte
puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a
produselor cu destinaţie dublă. Alineatul (3) incriminează contrabanda cu armament, dispozitive
explozive, muniţii, iar alineatul (4) sancționează contrabanda cu valori culturale. Alineatul (5) al
articolului 248 prevede răspunderea pentru contrabanda comisă de două sau mai multe persoane;
de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu; în proporţii proporţii
deosebit deosebit de mari (în cazul când valoarea valoarea mărfurilor mărfurilor și bunurilor
bunurilor trecute trecute prin contrabandă peste frontiera vamală este mai mare de 100.000 lei).
Ce ține de articolul 249 Cod penal, prevede eschivarea de la achitarea plăţilor vamale fără a
detaliza semnele calificative ale infracțiunii date. De cele mai multe ori, infracțiunea de
eschivare de la achitarea plăților vamale este comisă prin următoarele modalități: - neachitarea
drepturilor de import/export în măsură deplină; - neachitarea drepturilor de import/export în t
neachitarea drepturilor de import/export în termenele stabilite; le stabilite; - diminuarea valorii în
vamă a mărfurilor în documentele de însoţire; - declararea în documentele vamale a datelor
neautentice privind regimul şi destinaţia vamală aplicabil mărfurilor transportate; - declararea
datelor neautentice privind ţara de origine a mărfii, care permit micşorarea mărimii drepturilor
mărimii drepturilor de import de import sau eliberarea în sau eliberarea în întregime de la
întregime de la achitarea acestora; achitarea acestora; - prezentarea organelor vamale a
documentelor, cu date neautentice, care acordă dreptul la restituirea drepturilor de import; -
prezentare organului prezentare organului vamal a vamal a documentelor false documentelor
false privind garanţia emisă privind garanţia emisă de banca de banca agreată agreată de organul
vamal; - alte acţiuni îndreptate la ducerea în eroare a organului vamal privind baza de calcul,
calculul drepturilor de import, înlesnirilor şi facilităţilor privind plata drepturilor de import.
Suma plăţilor vamale achitate sau care urmează a fi achitate are un rol determinant în stabilirea
semnelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 249 Cod penal.
Astfel conform legislaţiei penale, art. 126 Cod penal, pentru atragerea la răspundere penală a
persoanele care au comis infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale este necesar ca
suma drepturilor de im port să fie mai mare de 50.000 lei. În cazul infracţiunii infracţiunii de
contrabandă contrabandă este necesar necesar ca valoarea mărfurilor să fie mai mare de 50.000
lei. Cât priveşte le priveşte legislaţia penală, gislaţia penală, aceasta aceasta se află într flă într -
o strânsă legătură cu legislaţia vamală în ce priveşte priveşte încriminarea încriminarea
infracţiunilor infracţiunilor vamale. vamale.
Schimbările intervenite intervenite în legislaţia legislaţia vamală influenţează direct legea
penală în măsura în care aceasta stabileşte temeiul răspunderii pentru infracţiunile comise în
domeniul vamal. Faptul dat se datorează caracterului de blanchetă al dispoziţiilor infracţiunilor
respective. Redarea elementelor semnelor componenţelor date de infracţiuni, corelează cu
prevederile legislaţiei vamale, iar prezenţa temeiurilor pentru atragere la răspundere penală, sunt
în dependenţă directă de aşa criterii ca obiectul infracţiunii, locul săvârşirii, metoda de comitere,
caracteristicile cărora sunt redate anume în legislaţia vamală. Drept factori care determină
sancţionarea penală a infracţiunilor vamale, putem menţiona: - contrabanda şi eschivarea de la
achitarea plăţilor vamale dăunează grav intereselor economice ale statului; - atentează la
securitatea economică a statului, îndeosebi activitatea economică externă a acestuia, deoarece ca
rezultat nu are loc încasarea mijloacelor băneşti necesari în Bugetul de Stat; - este expus
pericolului viaţa şi sănătatea cetăţenilor, manifestat prin introducerea ilegală în ţară a
substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi
explozive, a armamentului, a dispozitivelor explozive şi muniţiilor ; - cresc veniturile ilegale ale
persoanelor care practică activitatea de contrabandă, fapt care favorizează activitatea ilegală a
acestora în continuare; - contrabanda cu valori valutare poate fi folosită, de către organizaţiile
criminale internaţionale în vederea procurării ilegale a armelor, substanţelor narcotice, a armelor
de distrugere în masă, precum şi la finanţarea actelor de terorism etc.
 CONCLUZIE

Subiect al infracţiunilor prevăzute de art. 248 şi 249 CP poate fi orice persoană fizică 195
responsabilă în vârstă de 16 ani precum şi persoana juridică. Ce tine de persoana juridică, cu
excepţia autorităţilor publice, aceasta este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută
de legea penală dacă există una din următoarele condiţii: a) persoana juridică este vinovată de
neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc
îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi; b) persoana persoana juridică
juridică este vinovată vinovată de efectuarea efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor
de constituire sau scopurilor declarate; c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de
daune în proporţii considerabile persoanei, persoanei, societăţii societăţii sau statului statului a
fost săvârșită săvârșită în interesul acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată,
aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei
juridice respective. Persoanele juridice, cu excepţia autorităţilor publice, răspund penal pentru
infracţiunile pentru săvârșirea cărora este prevăzută sancţiune pentru persoanele juridice din
Codul penal.
Totodată, răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice
pentru infracţiunea săvârșită. Urmărirea penală în cazul tragerii la răspundere penală a persoanei
juridice se efectuează cu participarea reprez participarea reprezentantului legal entantului legal
al acesteia. al acesteia. Reprezentantul legal Reprezentantul legal sau, după caz sau, după caz,
reprezentantul , reprezentantul desemnat al persoanei juridice o reprezintă pe aceasta la
efectuarea acţiunilor procesuale
 Bibliografie recomandată:
Acte normative:
1. Codul Vamal, Legea Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediţie specială Moldova, ediţie specială din 01.01.2007; din 01.01.2007;
2. Codul Contravențional, Legea Nr. 218 din 24.10.2008, În: Monitorul Ofici , În: Monitorul
Oficial al Republicii al al Republicii Moldova Nr. 3-6 din Moldova Nr. 3-6 din 16.01.2009, în
vigoare din 31.0 16.01.2009, în vigoare din 31.05.2009; 5.2009;
3. Codul Penal, Legea Nr.985 din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
Nr. 72-74 din 14 Nr. 72-74 din 14.04.2009. .04.2009.
Literatura generală și de specială
4. Адриашин Х.А., Свинухов В.Г., Балакин В.В. Таможенное право. Учебник. Москва:
Магистр ИНФРА-М, 2010.
5. Анохина О.Г. Комментарий к Таможенному кодексу Таможенного союза. Москва:
196 изд. Проспект, изд. Проспект, 2011. 448 с.
6. Горбухов В.А. Таможенное право России. Учебное пособие. Москва: Омега-Л, 2012