Istoria activității vamale în Republica Moldova începe după proclamarea independenței, la 27

august 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Președintelui nr.189 din 03 septembrie

1991, referitor la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul țarii, fiind primele
structuri de stat create după declararea independenței. Legile care reglementează relațiile sociale
în domeniul vamal, în sensul trecerii frontierei țării de către persoanele fizice sau juridice,
mărfurile transportate de agenții economici, obiectele, bunurile sau valorile este legislația vamală
și penală în vigoare; alte culegeri de legi care stabilesc raporturile privind activitatea și politica
vamală; hotărârile guvernului Republicii Moldova, documentele emise de ministere sau
departamente și alte acte normative și adoptate în domeniu. Actualul Cod vamal, în conformitate
cu ultimele modificări și completări, publicat la 01.01.2007 în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova [1], modificat prin LP 307 din 26.12.2012, Monitorul Oficial 26/04.02.2013 [2],
reglementează fiecare dintre infracțiuni într-un singur articol – contrabanda. La adoptarea legii
privind Codul vamal al Republicii Moldova, legiuitorul a definit noţiunea de „contrabandă”, care
este recunoscută numai ca infracţiune, şi este sancţionată, de regulă, în mod penal, şi a inclus-o
într-o normă de drept separată în art. 224 al Codului vamal. Astfel, contrabanda urmează a fi
considerată trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludându-se controlului vamal sau
tăinuindu-le de el, săvârşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un
grup de persoane care s-au organizat pentru activitatea de contrabandă, fie de o persoană cu
funcţie de răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de
documente vamale şi de alte documente, fie însoţită de nedeclararea sau de declararea lor
neautentică în documentele vamale sau în alte documente, de substanţe narcotice, psihotrope, cu
efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de
dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeava
lisă şi a cartuşelor, de valori culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor
culturale din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie [3]. Depistarea infracțiunilor cade
în sarcina organelor vamale. În acest sens, legiuitorul indică la art.11 lit. (c) Cod vamal, că
organul vamal are un rol important, contribuind în limitele competenței sale la asigurarea
securității economice a statului și astfel luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor
vamale și legislației fiscale, care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, iar
conform aceluiași articol, lit. (h), curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanțelor
narcotice, a armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică și arheologică,
obiectelor de proprietate intelectuală, speciilor de animale și plante pe cale de dispariție, a altor
mărfuri. În Codul penal, legiuitorul a creat un cadru amplu infracțiunii în cap. II al părții
generale, art. 14-34, incluzând dispozițiile generale privind infracțiunea (art.14-24; 28-31),
etapele activității infracționale (art. 25-27), pluralitatea de infracțiuni (art. 32-34). Totodată,
Codul penal recunoaşte şi califică acţiunea de contrabandă conform unei norme de drept penal
separată – art. 248 al Codului penal, inclusă în partea specială, capitolul X, ,,Infracțiuni
economice”, într-o variantă-tip, trei variante speciale și o variantă agravantă. Atunci când este
depistată de către funcționarii vamali o trecere ilegală din categoria celor enumerate de legiuitor
la art. 248 Cod penal, fapta este declarată ca infracțiune, calificându-se în conformitate cu
legislația penală prevăzută de Codul penal al statului, dar totodată acea infracțiune trebuie să
întrunească și celelalte trăsături esențiale: să prezinte pericol social și să fie săvârșită cu
vinovăție. În art. 248 a Cod penal, alin. (1)-(4), se constată că sunt incluse în categoria
contrabandei: trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor și altor valori în proporții
mari, a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi
explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă a armamentului, a
dispozitivelor explozive, a muniţiilor, a valorilor culturale, eludându-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie. Într-un alineat separat, alin.(5), se
precizează că acțiunile prevăzute în această normă de drept penal săvârșite de două sau mai
multe persoane; de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu; în
proporții deosebit de mari, sunt incriminate mai aspru în raport cu cele stabilite la alin. (1)-(4).
Art. 248 Cod penal este structurat în alineate care delimitează pedepsele ce le vor suporta în
urma încălcării legii atât persoana fizică, cât și cea juridică și completează în enunțul normei
expresia ,,în proporții mari” sau ,,în proporții deosebit de mari”, facilitând astfel încadrarea
infracțiunilor de contrabandă care vor suporta rigorile legii penale de cele care vor suporta
răspunderea contravențională, funcție de demarcația valorică. Aceste delimitări nu se regăsesc în
normele Codului vamal care incriminează infracțiunile de contrabandă, astfel în această situație,
ajungem la concluzia că normele care se referă la aceste fapte sunt general-valabile atât pentru
persoanele fizice, cât și juridice, iar legea competentă să pedepsească infractorii este numai
Codul penal.Fapta de eschivare de la achitarea plăților vamale este incriminată în art. 249 Cod
penal, într-o variantă tip, incriminată la alin. (1) – eschivarea de la achitarea plăților vamale în
proporții mari; și în două forme agravante, prima incriminată la lit. b) alin. (2) – atunci când
fapta este comisă de două sau mai multe persoane, iar cea de-a doua prevăzută la alin. (3) – se
exprimă în eschivarea de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit de mari. Deşi cele
două infracţiuni sunt incluse în acelaşi capitol al Codului penal „Infracţiuni economice”,
distincţia începe chiar cu obiectul lor nemijlocit. Astfel, în calitate de obiect nemijlocit al
contrabandei este stabilit modul de transfer al mărfurilor sau al altor bunuri peste frontiera
vamală a statului, circuitul acestora în vederea atingerii scopurilor politicii vamale a statului. Or,
eschivarea de la achitarea plăţilor vamale se consumă din moment ce acestea urmau să fie plătite,
adică conform art.124 Cod vamal, acestea trebuie plătite până la depunerea declaraţiei vamale.
La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în
prealabil. Totuşi, deși prezintă anumite tangențe, pentru că în fond eschivarea achitării plăților
vamale reprezintă tot o infracțiune, se pune întrebarea dacă este corectă interpretarea acestei
fapte cu normele conținute în legislația vamală. În concluzie, se poate susţine că pentru a
contracara acţiunile infracționale şi tentativele elementelor criminale, statul are nevoie de o bază
legislativă coerentă, impunându-se racordarea acesteia la standardele europene, deoarece în
Republica Moldova legislația vamală este una tipică statelor în perioadă de tranziţie.
nfracţiunile comise în domeniul vamal reprezintă una dintre cele mai grave forme de atentare la
securitatea economică a unui stat. Regimul juridic de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală,
mecanismul de formare a bugetului de stat, protecţia pieţii interne şi consumatorului, lupta contra
mărfurilor contrafăcute, combaterea trafi cului ilicit de droguri, de arme, protecţia patrimoniului natural
şi cultural constituie domenii prioritare ale activităţii organelor vamale ale oricărui stat dezvoltat. În
prezent, fenomenul infracţionalităţii în domeniul vamal se afl ă într-o permanentă creştere, avînd un
impact negativ asupra tuturor segmentelor de activitate ale statului. Din considerentele date, obiectivul
primordial impus spre realizare în sarcina organelor vamale ale Republicii Moldova este efi cientizarea
activităţii în vederea contracarării infracţiunilor şi fraudelor vamale. În ultimii ani Serviciului vamal al
Republicii Moldova îi revine rolul de cel mai important organ statal în realizarea veniturilor bugetare.
Necătînd la faptul dat, activitatea în regim normal al organului vamal este expusă riscului şi pericolului
activităţii criminale ai subiecţilor activităţii economice externe exprimate prin eschivarea de la plata
drepturilor de import/export, efectuarea operaţiunilor ilegale de import/export, scoaterea ilegală din
ţară a resurselor valutare etc. De cele mai multe ori aceasta se manifestă prin comiterea infracţiunilor de
contrabandă şi eschivare de la achitarea plăţilor vamale. Infracţiunile vamale au un impact negativ
asupra raporturilor juridice vamale, deoarece comiterea acestora în plan general afectează în modul cel
mai direct relaţiile sociale ce ţin de protecţia regimului vamal, de realizarea politicii vamale statale,
asigurarea securităţii economice a statului, afectând în consecinţă relaţiile sociale ce ţin de dezvoltarea
normală statului nostru, provocându-i mari pagube fi nanciare. Prin comiterea infracţiunilor vamale se
ameninţă sau se lezează efectiv valori sociale de maximă importanţă pentru securitatea economică şi în
mod respectiv, pentru interesele legitime şi legale ale cetăţenilor Republicii Moldova. Un mijloc de
apărare a valorilor date este incriminarea şi sancţionarea faptelor ce prezintă un pericol real pentru
relaţiile sociale stabilite în domeniul activităţii vamale. Astfel, incriminarea contrabandei şi eschivării de
la achitarea plăţilor vamale, se prezintă ca un imperativ necesar, care constituie în acelaşi timp o
garanţie a ordinii şi disciplinei în sfera raporturilor juridice vamale, dar şi un mijloc de protecţie a
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. La moment, în legislaţia Republicii Moldova la
categoria infracţiuni vamale sunt atribuite infracţiunea de contrabandă, articolul 248 Cod penal (Legea
nr. 985-XV din 18.04.2002) şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale – articolul 249 Cod penal,
ambele infracţiuni fi ind incluse în capitolul X al Codului penal – infracţiuni economice. Prin activitate de
contrabandă înţelegem fi e fapta infracţională, încriminată de către legea penală, fi e încălcarea
administrativă, în dependenţă de pericolul social pe care le prezintă acţiunile respective. Codul vamal al
Republicii Moldova (Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000) defi neşte în articolul 224 „contrabanda” ca fi
ind: „Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludându-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el,
săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fi e în mod repetat, fi e de un grup de persoane care s-au
organizat pentru activitate de contrabandă, fi e de o persoană cu funcţie de răspundere care face uz de
situaţia de serviciu, fi e prin folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte documente, fi e
însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale sau în alte documente,
o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de arme de foc şi
de muniţii, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale,
precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care
returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu legislaţia”.
Legislaţia penală se afl ă într-o strînsă legătură cu legislaţia vamală în ce priveşte încriminarea
infracţiunilor vamale. Schimbările intervenite în legislaţia vamală infl uenţează direct legea penală în
măsura în care, stabileşte temeiul răspunderii pentru infracţiunile comise în domeniul vamal. Faptul dat
se datorează caracterului de blanchetă al dispoziţiilor infracţiunilor respective. Redarea elementelor
componenţelor date de infracţiuni, semnelor individuale, corelează cu prevederile legislaţiei vamale, iar
prezenţa temeiurilor pentru atragere la răspundere penală, sunt în dependenţă directă de aşa criterii ca
obiectul infracţiunii, locul săvîrşirii, metoda de comitere, caracteristicile cărora sunt redate anume în
legislaţia vamală. Încriminarea infracţiunilor vamale în legislaţia Moldovei Tema numărului Ianuş Erhan,
şeful Secţiei urmărire penală I 14 15 CONTRABAND Drept factori care determină incriminarea şi
sancţionarea penală a infracţiunilor vamale, putem menţiona: - contrabanda şi eschivarea de la
achitarea plăţilor vamale dăunează intereselor economice ale statului; - contrabanda şi eschivarea de la
achitarea plăţilor vamale atentează la securitatea economică a statului, îndeosebi activitatea economică
externă a acestuia, deoarece ca rezultat nu are loc încasarea mijloacelor băneşti necesari în Bugetul de
Stat pentru mărfurile introduse şi scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; - este expus
pericolului viaţa şi sănătatea cetăţenilor, manifestat prin introducerea ilegală în ţară a substanţelor
narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, a armamentului,
a dispozitivelor explozive şi muniţiilor; - cresc veniturile ilegale ale persoanelor care practică activitatea
de contrabandă, fapt care favorizează activitatea ilegală a acestora în continuare; - contrabanda cu
valori valutare poate fi folosită, de către organizaţiile criminale internaţionale în vederea procurării
ilegale a armelor, substanţelor narcotice, a armelor de distrugere în masă, precum şi la fi nanţarea
actelor de terorism etc. Creşterea în ultimii ani a fl uxului de mărfuri, obiecte, precum şi alte valori peste
frontiera statului nostru, a trafi cului de persoane, a condiţionat într-o mare măsură majorarea cazurilor
de comitere a infracţiunilor vamale. O analiză deplină a infracţiunii de contrabandă şi eschivare de la
achitarea plăţilor vamale n-ar fi fost posibilă fără elucidarea cauzelor şi factorilor care le determină.
Astfel, printre factorii principali, care favorizează activitatea criminală în domeniul vamal putem
menţiona: - diferenţa dintre preţul mărfi i de piaţa internă faţă de preţul pe piaţa internaţională; -
existenţa interdicţiilor sau limitări cu privire la importul sau exportul unor categorii de mărfuri; -
aplicarea măsurilor netarifare în vederea limitării importului-exportului pentru unele categorii de
mărfuri; - existenţa unor măsuri de protecţie a economiei naţionale prin instituirea taxelor vamale
(măsuri tarifare); - intensifi carea trafi cului de mărfuri şi călători; - vecinătatea cu statele Uniunii
Europene; - accesul uşor al diferitor mărfuri şi obiecte interzise; - cheltuielile minime în organizarea
activităţii date în comparaţia cu profi turile mari obţinute ca rezultat al activităţii de contrabandă. Lupta
cu infracţiunile vamale este una dintre cele mai actuale probleme ale comunităţii internaţionale. Dacă să
ne referim la încriminarea infracţiunilor vamale în alte state putem menţiona, că reglementările date şi-
au găsit refl ectare fi e în Codul penal, fi e în Codul vamal (legislaţia vamală) al statului respectiv. De
exemplu, în legislaţia Federaţiei Ruse, la categoria de infracţiuni vamale sunt atribuite cinci componenţe
de infracţiuni, care în afară de infracţiunile de contrabandă şi eschivare de la achitarea plăţilor vamale,
mai incriminează şi exportul ilegal sau transmiterea ilegală a materiei prime, materialelor, utilajului,
tehnologiilor, informaţiei tehnico-ştiinţifi ce, îndeplinirea ilegală a lucrărilor, care pot fi folosite pentru
crearea armelor de distrugere în masă, a armamentului şi tehnicii militare; nerepatrierea de peste
hotare a mijloacelor valutare. Codul vămilor din Franţa cuprinde la capitolul VI din titlul XII „Dispoziţii
represive”, reglementări cu privire la contrabandă şi la alte infracţiuni vamale. Astfel potrivit Codului
vamal francez: „contrabanda este un delict vamal considerat a fi un import sau export efectuat în afara
birourilor vamale, ca şi orice violare a dispoziţiilor legale sau reglementare referitoare la deţinerea şi
transportul mărfurilor în interiorul spaţiului vamal”. În legislaţia vamală franceză există 5 clase de
contravenţii vamale şi 3 clase de delicte vamale. În dreptul penal italian contrabanda este încriminată în
Textul Unic al Legilor Vamale, astfel articolul 282 prevede că: „contrabanda este un delict care constă în
sustragerea mărfurilor introduse sau scoase din ţară, de la plata taxelor vamale şi de la efectuarea
controlului vamal”. Legea vamală a Regatului Unit al Marii Britanii nr. 55/1987 în capitolul XIV stabileşte
prevederi referitoare la faptele care constituie infracţiuni în domeniul vamal. Totodată, urmează de
menţionat că, legea vamală britanică nu foloseşte noţiunea de contrabandă, însă din conţinutul
dispoziţiilor articolelor este evidentă similitudine a între noţiunea de contrabandă dată de legislaţiile
menţionate mai sus şi infracţiunile vamale din legea britanică. Legea vamală germană nr. 631.0, la
articolul 73 enumeră drept infracţiuni vamale: „trecerea ilegală a frontierei, încălcarea prevederilor
vamale şi înşelăciunea vamală”. Ca şi în dreptul englez, nu întîlnim denumirea expresă de
„contrabandă”. Contrabanda poate fi privită sub două aspecte şi anume cel naţional şi cel internaţional.
Astfel, în primul caz acţiunile de contrabandă prezintă pericol numai pentru un singur stat, iar în cel de al
doilea caz sunt prejudiciate interesele a două sau mai multe state. Este important de menţionat faptul
că, în ultima perioadă se observă o tendinţă de internaţionalizare din ce în ce mai mare a contrabandei,
exprimată prin iniţierea şi desfăşurarea activităţii structurilor criminale nu numai în ţară, dar şi în afara
hotarelor Republicii Moldova, afectînd atît regimul vamal din Republica Moldova, cît şi a statelor
limitrofe.

BAND Referindu-ne la încriminarea infracţiunilor vamale, din punct de vedere juridic pe plan
internaţional, nu este o convenţie universală în care să fi e dată noţiunea „contrabandei” , însă există un
număr mare de acorduri regionale şi bilaterale care consfi nţesc necesitate luptei cu contrabanda, fi ind
stipulate formele şi direcţiile de luptă cu fenomenul dat. Drept exemplu, poate fi adus Acordul între
Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă
reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal, semnat la
Bucureşti la 24 aprilie 2000, care defi neşte infracţiunile sau contravenţiile vamale ca: „orice încălcări sau
tentative de încălcare a legislaţiei vamale”. În scopul combaterii contrabandei transnaţionale organele
vamale ale Republicii Moldova au stabilit şi dezvoltă relaţii de colaborare atît cu organele vamale ale
statelor vecine, cît şi cu diferite organisme internaţionale. Ce ţine de practica comunitară în domeniul
respectiv, observăm că, atît instituţiile comunitare, cît şi statale membre acordă o mare importanţă
protecţiei intereselor economice şi fi nanciare ale Comunităţii, precum şi luptei împotriva crimei
organizate transnaţionale care prejudiciază bugetul Comunităţii, manifestate prin comiterea fraudelor şi
infracţiunilor vamale. Întru depistarea şi prevenire fraudelor cu caracter evaziv, Comisia Europeană a înfi
inţat în cadrul propriei instituţii prin Decizia nr. 1999/352 din 28 aprilie 1999, Ofi ciul European de Luptă
Antifraudă (OLAF). Ofi ciul a primit responsabilitatea de a conduce investigaţiile anti-fraudă, benefi ciind
de un statut special. Analizînd tendinţele comiterii şi depistării infracţiunilor vamale, precum şi
mecanismele de contracarare a infracţiunilor date, care sunt puse în aplicare în cadrul Serviciului vamal
al RM putem menţiona, că în marea majoritate infracţiunile vamale sunt comise de către agenţii
economici participanţi ai activităţii economice externe. Astfel se observă descreşterea numărului de
infracţiuni vamale comise de către persoane fi zice, treptat mărindu-se numărul infracţiunilor vamale
comise de către persoane juridice. Odată cu dezvoltarea în ultimii ani a activităţii comerciale, pe lîngă
infracţiunile clasice de contrabandă (contrabanda cu mărfuri interzise: droguri şi arme, contrabanda cu
mărfuri de risc sporit, mărfuri supuse accizelor, mărfuri strategice), au apărut noi forme de contrabandă,
precum ar fi scoaterea ilegală din ţară a valorilor valutare, efectuarea unor tranzacţii fi ctive de mărfuri,
care pot fi însoţite de spălarea banilor, folosirea regimurilor vamale facilitare în vederea sustragerii de la
îndeplinirea obligaţiei vamale respective. Acţiunile pe care Serviciul vamal le întreprinde la moment în
vederea contracarării schemelor criminale în domeniul contrabandei şi eschivării de la achitarea plăţilor
vamale sunt următoarele: - identifi carea mediilor de afaceri cu risc sporit din punct de vedere al
infracţiunilor vamale; - identifi carea operaţiunilor comerciale cu mărfuri şi produse de risc sporit
(mărfurile supuse accizelor, produse alimentare, tehnică de calcul etc.); - analiza şi preîntîmpinarea
derulării tranzacţiilor dubioase; - observarea unor evoluţii ale pieţii interne şi internaţionale care pot
favoriza comiterea infracţiunilor vamale (preţuri exagerate la unele categorii de mărfuri, rulajul
tranzacţiilor efectuate fi e de un agent economic anumit, fi e pentru anumite grupuri de mărfuri, profi
turi ilegale, investiţii nerezonabile, falimente fi ctive etc.); - schimbul operativ de informaţii privind
operaţiunile de import/export între serviciile vamale; - schimbul de experienţă în domeniul combaterii şi
documentării infracţiunilor şi fraudelor vamale. Implimentarea şi punerea în practică a principiilor noi de
control vamal îndreptate la contracararea şi depistarea fraudelor vamale (aparate cu raze renghen
performante, construcţia terminalelor vamale, crearea şi dezvoltarea serviciul chinologic etc.) vor duce
la creştere depistării fraudelor vamale şi a infracţiunilor vamale. De asemenea, la moment sunt create şi
implimentate mecanisme de conlucrare efi cientă între subdiviziunile abilitate cu funcţii de depistare şi
contracarare a fraudelor vamale în cadrul Serviciului vamal (managmentul riscurilor, auditul post-
vămuire, echipele mobile, subdiviziunile investigaţii operative), care la fel vor duce la mărirea numărului
de fraude şi infracţiuni vamale constatate. În concluzie, putem menţiona, că merită a fi apreciat rolul pe
care îl are Serviciul vamal a Moldovei în domeniul combaterii şi prevenirii infracţiunilor şi fraudelor
vamale, fi ind vădite eforturile îndreptate în direcţia respectivă prin dezvoltarea şi consolidarea
capacităţilor subdiviziunilor operative, de urmărire penală şi a celor de constatare a activităţii ilegale
menţionate.