Privind interpretarea unor prevederi din Codul de procedură penală care reglementează procedura de

examinare a recursului în anulare împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie În scopul asigurării
aplicării corecte şi uniforme a normelor procesual-penale privind interpretarea unor prevederi din Codul
de procedură penală care reglementează procedura de examinare a recursului în anulare, Curtea
Supremă de Justiţie consideră oportun de a explica următoarele. Instanţa de recurs în anulare, în
conformitate cu prevederile art. 456 alin. (2) Cod de procedură penală examinează admisibilitatea în
principiu a recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie,
în complet format din 5 judecători, fără citarea părţilor, în camera de consiliu. Potrivit prevederilor art.
456 alin. (1) Cod de procedură penală, procedura de admisibilitate a recursului în anulare se efectuează
în corespundere cu prevederile art. 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.
Sintagma „care se aplică în mod corespunzător” urmează a fi interpretată în raport cu prevederile art.
456 Cod de procedură penală. Aşa dar, analizînd prevederile aliniatelor (4) şi (5) art. 432 Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie constată că, recursul în anulare admis în
principiu se judecă, fără citarea părţilor, în camera de consiliu de către Plenul Colegiului penal al Curţii
Supreme de Justiţie. Dacă instanţa de recurs în anulare, examinînd admisibilitatea în principiu, consideră
cauza de interes deosebit pentru jurisprudenţă, Colegiul penal lărgit (completul format din 5 judecători)
este în drept, conducîndu-se de prevederile art. 432 alin. (5) Cod de procedură penală, să dispună cu
majoritatea de voturi, judecarea recursului în anulare în şedinţă publică, cu comunicarea părţilor la
proces despre aceasta. În cazul dat, judecarea recursului în anulare va avea loc în conformitate cu
prevederile art. 457 alin. (2) Cod de procedură penală. Cu referire la prevederile art. 432 alin. (5) Cod de
procedură penală, Colegiul penal subliniază faptul că, prin jurisprudenţă se înţelege ansamblul de
hotărîri pronunţate de instanţele de judecată, care formează practica judiciară. 2 Din cele expuse supra,
Colegiul penal menţionează că instanţa de recurs în anulare decide asupra admisibilităţii în principiu a
recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie în complet
format din 5 judecători, iar în cazul trimiterii recursului pentru judecare, recursul în anulare se judecă de
către Plenul Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, format din toţi judecătorii Colegiului penal al
Curţii Supreme de Justiţie. Prin urmare, admisibilitatea recursului în anulare împotriva deciziei Colegiului
penal al Curţii Supreme de Justiţie se decide în numele Plenului Colegiului penal al Curţii Supreme de
Justiţie, de către un complet format din 5 judecători. În acest sens, Colegiul penal reţine ca relevant
faptul că prevederile art. 33 alin. (3) Cod de procedură penală, care stipulează cazurile de
incompatibilitate a judecătorului, nu se extind asupra membrilor Plenului Colegiului penal al Curţii
Supreme de Justiţie, precum şi asupra judecătorilor care, în numele Plenului Colegiului penal, decid
asupra admisibilităţii recursului în anulare împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie. Colegiul penal al
Curţii Supreme de Justiţie