Aactivități a fost de a identifica, de a analiza existența/lipsa și de a evalua consecvența actelor legislative

și normative naționale privind determinarea cuantumului cheltuielilor de judecată și metodologia de

calculare și aplicare a acestora. Totodată, urmare a comparării practicii naționale cu practicile altor state
să fie înaintate recomandări relevante în vederea îmbunătățirii situației naționale în acest domeniu.
Contextul de activitate din ultima perioadă demonstrează că resursele financiare atribuite instanțelor
judecătorești din Republica Moldova sunt insuficiente, și/sau cheltuite ineficient, întrucât jusițiabilii
făcând uz de dreptul la o justiție accesibilă, beneficiază, iar uneori chiar abuzează de disponibilitatea
sistemului judecătoresc, care devine tot mai costisitor. Astfel, se evidențiază că valoarea taxei de stat nu
recuperează totalmente cheltuielile de procedură judiciară, care se măresc tot mai mult pe an ce trece.
➢ NECESITATEA STUDIULUI Studiul reprezintă realizarea acțiunii 1.1.2.p.1 din Planul de acțiuni pentru
implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, al căror termen s-a
extins pentru anul 2017 „Efectuarea unui studiu al legislației în vigoare care reglementează cuantumul și
modul de calculare a cheltuielilor de judecată, precum și al practicilor de aplicare a acestora”. Studiul a
fost elaborat urmare a analizei activității practice și a datelor statistice pentru anul 2015 - 2017 privind
activitatea judecătorească oferit de către Agenția de Adminstrare a instanțelor judecătorești, precum și
instanțele de judecată. Necesitatea de elaborare a studiului rezidă în imperativitatea asigurării
performanței și independenței sistemului judecătoresc, prin prisma accesului liber la o justiție calitativă
a justițiabililor. ➢ ADNOTARE Activitatea de înfăptuire a justiției reprezintă o consecutivitate complexă
de acțiuni, care sunt realizate de către autoritățile și persoanele în mod special împuternicite în acest
sens, în vederea apărării și garantării ordinii și statului de drept. Înfăptuirea justiției reprezintă un
domeniu polivalent, dat fiind multitudinea participanților, dar și a raporturilor juridice care apar în acest
proces. Marea majoritate a activităților desfășurate în cadrul unui proces judiciar sunt puse pe seama
instituțiilor care reprezintă statul (Ministerul afacerilor interne, Ministerul justiției, organele
procuraturii, instanțele judecătorești, autoritățile publice, dar totodată în acest proces sunt implicate și
alte organizații și persoanele ce defășoară anumite activități specializate în domeniul juridic (executori
judiciari, avocați, experți, interpreți/traducători etc). Astfel, polaritatea acestora condiționează
asigurarea desfășurării unei activități potrivite, cu asigurarea consecvențeiși a profesionalismului, darși a
stabilității financiare. În acest context, a fost evaluată complexitatea raporturilor juridice, precum și
aspectul de reglementare și atribuire a cheltuielilor procedurale atât în Republica Moldova, dar și în alte
țări, a căror practică reprezintă reper pentru reformare. S-a stabilit că preponderent, pot fi identificate,
evaluate și solicitate spre recuperare cheltuielile pentru procedurile civile, comerciale și penale.
Aspectul penal și contravențional implică elemente diferite de cel civil și comercial, care diferențiază
esențial modalitatea de apreciere și de solicitare a resurelor financiare cheltuite în vederea desfășurării
procedurilor procesuale, mai ales că în procesele date nu se încadrează doar în instanța de judecată,
dar, deobicei sunt inițiate de alte autorități, care de asemenea presupun numeroase acțiuni și consum
de resurse, ce pot fi solicitate a fi recuperate de la cei implicați în acțiuni. Pagina 3 din 62 Activitatea de
înfăptuire a justiției, conform teoriei generale a dreptului, poate fi diferențiată în câteva tipuri,
identificate atât de procedura de realizare, cât și de dreptul material a căror norme guvernează
raporturile juridice. Un alt criteriu diferențiator al procedurilor de apărare a drepturilor și intereselor
private și ale statului este faza în care se desfășoară procedura de examinare, dat fiind că procesul de
soluționare a cazuelor constă din câteva etape:  etapa extrajudiciară (medierea, conform Legii „Cu
privire la mediere” nr.137 din 03.07.2015, sau etapa de investigare și urmărire penală);  etapa judiciară
(etapa scrisă, etapa cercetării probelor, etapa dezbaterilor, etapa deliberării și pronunțării hotărârii
judecătorești);  etapa executării hotărârilor judecătorești. Toate etapele enunțate mai sus sunt
caracterizate de diferite cheltuieli procedurale, pentru care sunt prestabilite taxe ce se achită de către
părți înainte sau după finalizarea acțiunilolr procedurale. Însă, se precizează că pentru acțiunile din
etapa judiciară, legislația nu reglementează în mod exhaustiv și complex toate tipurile de cheltuieli ce ar
putea surveni și care ar trebui să fie achitate de către părți pentru a putea asigura buna desfășurare a
actului justiției. Astfel, în acest studiu, s-a analizat doar segmentul ce se referă la cheltuielile de judecată
relevante etapei de examinare a cauzelor în instanța de judecată, în toate fazele de examinare – etapa
instaței de fond, etapa de apel și de recurs. Totodată, după cum s-a menționat anterior, activitatea de
înfăptuire a justiției este diferențiată și de normele procedurale, astfel fiind cauze civile, penale sau
administrative. Cauzele penale și administrative sunt realizate în vederea apărării ordinii de drept, a
persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, pentru a preveni infracţiunile, precum şi de a educa
cetăţenii în spiritul respectării legilor. În acest sens, rolul de bază în activitatea de supraveghere și de
desfășurare a cauzelor penale și administrative revine anume statului, prin reprezentanții săi, astfel
asumându-și costurile și rezultatele acțiunilor sale. Acuzatorii de stat și organele de urmărie penală,
potrivit actelor normative în vigoare, odată cu condamnarea persoanelor sau aplicarea altor soluţii de
nereabilitare, pot solicita încasarea din contul persoanei vinovate a sumelor cheltuite de către instituţiile
de drept (expertize judiciare, traduceri, extrădări etc.) la efectuarea anchetei, ceea ce se realizează, însă
dat fiind ambiguitatea normelor juridice, procesul de recuperare a cheltuielilor este destul de anevoios.
Or, în instanțele de judecată se desfășoară proceduri de examinare a tuturor cauzelor. Unele proceduri
judiciare anticipează etapa instanțelor de judecată. Analiza sumativă a acestora este imposibilă, dat fiind
necesitatea unui studiu amplu, complex, detaliat și comprehensiv care să cuprindă și etapele de
urmărire penală și pregătire a dosarelor de către Procuratura, pentru a determina, într-o imagine
completă, care sunt cheltuielile statului pentru efectuarea justiției. În acest context, analiza a fost
realizată doar în limitele stabilite pentru examinarea judiciară a cauzelor civile și penale