"Aducerea silita" rerezinta o masura procesula de constrangere cuprinsa in capitolul III,

Titlul V Cod de procedura penala al R Moldova, denumit „alte masuri procesuale de

constrangere”.
In literatura de specialitate „alte masuri procesuale de constrangere” sunt considerate
actiunile prevazute de legislatia procesual — penala aplicate, dupa caz si conform
competentei, de catre ofiterul de urmarire penala, procuror, judecatorul de instructie
sau instanta de judecata in privinta banuitului, inculpatului, partii vatamate, martorului
sau altor participanti la proces, atat de unele singure, cat si suplimentar la masurile
preventive, in scopul asigurarii ordinii stabilite de Codul de procedura penala.
Potrivit art. 197 al. (1) C.P.P. al R.M., in scopul asigurarii ordinii stabilite de prezentul
Cod, procurorul, judecatorul de instructie sau instanta, conform competentei, sunt in
drept, sa aplice fata de banuit, invinuit, inculpat si alte masuri procesuale de
constrangere cum ar fi:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silita;
3) suspendarea provizorie din functie;
4) masuri de asigurare in vederea repararii prejudiciului cauzat de infractiune;
5) masuri asiguratorii in vederea garantarii executarii pedepsei, amenzii;
6) amenda judiciara.
Aceste masuri procesuale de constrangere se aplica, de asemenea, in scopul asigurarii
ordinii stabilite de legislatia procesuala privind desfasurarea urmaririi penale, judecarea
cauzei si executarea sentintei.
Aducerea silita poate fi examinata atat sub aspect contraventional cat si penal.
In aspect contraventional distingem ”Aducerea faptuitorului unei fapte ilegale la
organele de drept”. In activitatea cotidiana a organelor de justitie in domeniul
combaterii contraventionalitatii exista necesitatea ca unele actiuni procesuale sa fie
efectuate in incinta autoritatii respective. In acest scop legislatorul prevede aplicarea
unei asa masuri de curmare precum „ aducerea la organul de drept", care este extrem de
necesara, indeosebi atunci cand stoparea actiunii ilicite concrete si prevenirea
consecintelor ei social-periculoase nu sunt posibile prin alte mijloace.
Reiesind din caracterul comportarii persoanei pasibile de a fi supuse aducerii, reactia ei
la cerinta legitima a reprezentantului organului de drept, savantul Victor Gutuleac
mentioneaza existenta a doua forme de aducere si anume:
- aducerea obisnuita (cand persoana supusa aducerii se subordoneaza cerintelor
reprezentantului organului de drept si nu este necesara aplicarea fortei);
- aducerea silita (prin mandate de aducere, inclusiv cu aplicarea fortei fizice sau a
mijloacelor speciale)
Analizand legislatia in vigoare, evidentiem urmatoarele temeiuri juridice ale
aducerii la organele de drept:
- comiterea contraventiei la care intocmirea procesului-verbal este obligatorie si acest
proces-verbal nu poate fi intocmit la fata locului;
- eschivarea de la ispasirea pedepsei penale, a arestului contraventional, trimiterea in
institutiile de reabilitare sociala si alte asezaminte speciale de tratament obligatoriu al
alcoolicilor cronici, narcomanilor, toxicomanilor;
- vagabondajul;
- tentativa de sinucidere;
- asemanarea persoanei retinute cu o descriere a portretului verbal al pesoanei banuite
de comiterea infractiunii;
- confirmarea documentala din partea institutiilor medicale a faptului ca persoana data
este bolnava psihic si ca aflarea ei in locurile publice prezinta pericol;
- eschivarea de la tratament a celor bolnavi de boli venerice sau eschivarea de la
examinarea SIDA.
Sub aspect penal, potrivit art. 199 alin. (1) C.P.P. al R.M., aducerea silita consta
inaducerea fortata a persoanei la organul de urmarire penala sau la instanta in cazul in
care aceasta, fiind citata in modul stabilit de lege, nu s-a prezentat fara motive
intemeiate si nu a informat organul care a citat-o despre imposibilitatea prezentarii sale,
iar prezenta ei este necesara.
Caracterul de constrangere al acestei masuri procesuale se manifesta prin faptul
ca persoana este adusa contrar vointei sale in fata organului care
desfasoara procesul penal, iar daca acesta opune resistenta poate fi aplicata forta
fizica, mijloacele speciale sau,dupa caz, si arma.
Conform art. 199 alin. 2) din acelasi Cod, poate fi supusa aducerii silite numai
persoana participanta la proces, pentru care este obligatorie citarea organului de
urmarire penala sau a instantei si care:
- se eschiveaza de la primirea citatiei;
- se ascunde de organul de urmarire penala sau de instanta;
- nu are loc permanent de trai.
Aceasta masura poate fi aplicata doar dupa pornirea procesului penal. Categoriile de
persoane ce pot fi aduse silit sunt: a) banuitul, invinuitul, inculpatul; b) partea
vatamata; c) martorul; d) alte persoane participante la proces (specialist, expert,
inerpret...).
Aducerea silita se aplica numai dupa citarea prealabila, cu exceptia cazurilor prevazute
de art. 199 alin. (2) p. 2) si 3) din C.P.P. al R.M., si anume:
- se ascunde de organul de urmarire penala sau de instanta;
- nu are loc permanent de trai. .
Constituie motive intemeiate circumstantele care impiedica prezentarea la proces, adica,
boala, decesul rudelor apropiate, calamitatile naturale, primirea citatiei cu intarziere,
starea de razboi.
Potrivit art. 199 alin. (3) CPP, aducerea silita se executa de catre organul de politie si se
efectueaza in baza unei ordonante de aducere, eliberata de organul de urmarire penala
sau a incheierii instantei de judecata.
Persoana nu poate fi supusa aducerii silite in timpul noptii, cu exceptia cazurilor
care nu sufera amanare. Nu pot fi supuse aducerii silite minorii, in varsta de 14
ani, femeile gravide, persoanele bolnave, a caror stare este confirmata prin
certificat medical. Nerespectand cerintele legale, organele de politie ar putea comite
incalcari grave ale drepturilor si libertatilor omului.