Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins..................................................................................................................................................... 1
T1. Initierea in economix........................................................................................................................... 3
1. Geneza stiintei economice si etapele de dezvoltare..........................................................................3
2. Ob. de st. al economixului in viziunea diferitor doctrine....................................................................3
3. Metodele de cercetare ale stiintei economice, legile economice.......................................................4
4. Nivele de cercetare si functiile stiintei economice.............................................................................5
T2. Activitatea economica si agentii economici........................................................................................ 7
1. Premisele activitatii economice - bunurile economice.......................................................................7
2. Activitatea economica si rationalitatea activitatii (Sectoarele)........................................................10
3. Angentii economici: functii, sursa lor de venit.................................................................................11
T3. Formele de organizare a economiei si sistemele economice.............................................................13
1.Sistemul economic si clasificarea lui................................................................................................13
2. Economia naturala (traditionala, non-economica, arhaica)..............................................................14
3. Economia de schimb....................................................................................................................... 15
4. Economia mixta............................................................................................................................... 16
T4. Institutiile si rolul lor in economia de piata........................................................................................ 18
1. Esenta si rolul institutiilor in dezvoltarea economica.......................................................................18
2. Proprietatea: aparitia, esenta, aspectul economic, aspectul juridic.................................................18
3.
2. Politici antisomaj............................................................................................................................. 58
3. Cauzele si tipurile inflatiei.............................................................................................................. 59
4. Politica anti-inflationista.................................................................................................................. 60
Tema 11: Finanele publice i impozitele.................................................................................................61
1.
2.
3.
1.
2.
3.
4.
Odata cu aparitia statalitatii legile de gospodarie au devenit mai complexe astfel necesitatile in
reglarea activitatii economice au determinat un aspect statal. Deci termenul de economie politica a fost
propus abia in 1615 in epoca mercantelistilor de francezul Monte Cretien in tratatul despre economie
politica adaugind "politikos" - cetate/societate, stiinta astfel obtinind legi de gospodarire a unui stat,
prin aceasta determinind ca stiinta a evoluat de la o economie domestica individuala la o economie
sociala.
2. Ob. de st. al economixului in viziunea diferitor doctrine
Termenul de econnomie politica poate fi interpretat ca shtiinta despre : bogatie, productia si
repartitia bunurilor materiale, relatii de productie si legitstile de dezv a activitatii umane, gestiumea
economiei nationale -nationalism economic.
la intersectia sec 19-20 sa constituit o nous directie sqhtiintifica economix. notiunea de economix
pentru prima data a fost utilizata de fondatorul scolii de la cambridge alfred marchal. in 1970 in
lucrarea principiile economiei pol. astfel ob cercetarilor a devenit comportamentul economic rational al
individului, adica problemele ultilizarii eficiente a resurselor de productie limitate, cu scop de
satisfacere a nevoilor materiale ale omului. astfel problema alegerii rationate a resurselor in
determinarea nevoilor nelimitate a svenit prioritatea in studierea economiei politice. astfel si obiectul
teoriei economice poate fi determinat de o multitudine de abordari si definitii.
4. f. ideologica
In literatura occidentala contemporana functiile teoriei economice sunt divizate in: - pozitive, normative.
astfel, cheines delimiteaza ca stiinta pozitiva reprezinta totalitatea cunostintelor sistemice care
fixeaza ceea ce este in realitate, iar stiinta economica normativa, totalitatea cunostintelor care
demonstreaza ce trebuie sa fie, deci sistemuld e legi pentru atingerea scopurilor determinate.
1.
2.
3.
nevoile sociale (de grup), care reprezinta un ansamblu de nevoi a caror satisfactie este posibila
doar prin actiunea a diferitor grupuri sociale
2.
dupa gradul lor de complexitate :
nevoi de baza:
- inferioare si elementare
- superioare
Din punct de vedere a sociologului american Maslow exista urmatoarele tipuri de nevoi, in care sunt
evidentiate 5 grupuri de necesitati:
1.
2.
3.
4.
5.
fiziologice elementare
siguranta si securitatea
nevoile sociale
stima si statutul social
autorealizarea, creativitatea
nevoile sunt limitate dupa capacitate si volum: orice nevoie descreste in intensitate pe masura
ce ea este satisfacuta
orice nevoie se stinge momentan prin satisfactie, deci nevoile satisfacute se transforma in
obiceiuri, traditii si in interese economice.
Sporirea numarului nevoilor, cit si preocuparea permanenta a omului de a le satisface
reprezinta motivatia principala a oricarui progres economic. Astfel si s-a determinat si s-a
demonstrat legea cresterii si diversificarii nevoilor umane. In scopul satisfacerii nevoilor sale, individul
este obligat sa recurga la valorificare anumitor resurse, care si sunt numiteresurse economice.
Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor si premiselor folosite de catre om in
activitatea sa economica pentru a obtine bunuri de care are nevoie. Odata cu cresterea nevoilor, omul
7
este nevoit sa atraga in circuitul economic o cantitate din ce in ce mai mare de resurse. Resurselee
conomice folosite de catre om sunt extremd e variate, astfel clasificindu-se:
1. resursele primare:
resursele umane, omul fiind determinat prin felul sau: experienta, calificare, capacitatea sa
antreprenoriala.
abundent
deficitar
3. Dupa apartenenta:
proprii
atrase.
Insa trasatura principara a resurselor consta in caracterul lor limitat!
Caracterul limitat al resurselor, in raport cu nevoile mereu crescinde, devin problema principala a
activitatii economice, constituind astfel continutul urmatoareai legi: Legea raritatii rezurselor. Astfel
bunurile economice reprezinta un mujloc de satisfacere a nevoilor umane. Prin bun intelegem: un
obiect material sau un serviciu (nematerial) care prin proprietatile lui poate sa satisfaca o necesitate
umana sau o trebuinta.
Cunoastem:
bunuri libere, sunt acele bunuri ale carui cantitate, raportate la necesitatile oamenilor, apac ca
nelimitate.
bunuri economice, care la rindul lor, reprezinta unr ezultat al activitatii economice si sunt
limitate.
Bunurile economice determina si urmatoarele conditii:
1.
existenta unei nevoi care trebuie satisfcuta
2. proprietatile corporale (parametri functionali) si acorporale ale bunurilor (marca, serviciul)
3. disponibilitatea si accesibilitatea
4. raritatea relativa a bunurilor economice.
Conditiile mentionate determina utilitatea bunurilor economice.
Cunoastem urmatoarea tipologie a bunurilor economice:
1. Dupa materiale:
nemateriale (servicii)
1. Dupa origine:
naturale, rare
de echipament
1. in functie de substituire
substituibile
8
nesubstituibile
1. din punct de vedere. complementaritatii:
complementare
necomplementare
Astfel, diversitatea economica a bunurilor economice poate fi clasificata si din punct de vedere a
criteriilor (bunurilor):
1. dupa forma de mnifestare
bunuri materiale
finale (o incapere)
1. dupa destinatia finala:
satisfactori, -bunuri de consum personal, -bunuri de consum social: servicii de educatie, sanatate
bunuri publice
1. dupa durata folosintei:
de folosinta curnta
de o singura folosinta
de folosinta indelungata.
Astfel marfa reprezinta un bun economic, un produs al muncii omului,care satisface o anumita
cerinta, poate fi destinata schimbului prin intermediul actului de vinzare-cumparare.
Deci, un bun, pentru a fi marfa, trebuie sa aiba utilitate sociala si sa treaca de la producator la
consumator, prin intermediul schimbului.
Marfurile pot fi sistematizate in urmatoarele grupuri
marfuri corporale si incorporale rezultate din cercetarile stiintifice (cartile, programele pc)
productie ( Reprezinta combinarea si utilizarea resurselor materiale si umane in vederea
obtinerii de noi bunuri economice cu o utilitate sporita, deci productia reprezintaa ctivitatea oamenilor
de a transforma resursele naturale corespunzator necesitatilor lor cu scopul de creare a bunurilor si
serviciilor care vor satisface anumite categorii de nevoi. Astfel productia include :
bunuri( primara si productia secundara ( ex. productia industriala)
productia de
productia de servicii(tertiara)
circulatie ( sau schimbul, care cuprinde acele activitati ce asigura miscarea continua a bunurilor
economice, a banilor, precum si a capitalurilor intre vinzatori si cumparatori. Cea mai veche forma de
circulatie o constituie schimbul de marfuri, care initial a fost efectuata sub forma de troc. Odata cu
aparitia banurilor schimbul sa diversificat, vinzare (marfa-bani) cumparare(bani-marfa), astfel s-a
format sfara circulatiei marfurilor prin intermediul banilor. Ca o activitate specifica economiei de piata
care cuprinde: - activitatea de aprovizionare, - de transport, - de depozitatre, - de pastrare, - de comert
interior si exterior.
Circulatia banilor reprezinta si totalitatea operatiunilor de incasare si de plati determinate de fluxurile
de marfuri si servicii. Astfel, circulatia capitalului cuprinde: fluxul capitalului, de credite, de actiuni si de
alte hirtii de valoare.
repartitie. Reprezinta acea componenta a activitatiie conomice prin intermediul careia bunurile
materiale si serviciile sunt orientate spre destinatie si se asigura distribuirea si redistribuirea veniturilor.
ex: plata salariilro, a profitelor, a impozitelor, a taxelor.
consum. Reprezinta utilizarea efectiva a bunurilor economice de catre oameni, agenti, inclusiv
de catre stat in scopul satisfacerii necesitatilor. In acelasi timp, comsumul veridica utilitatea economica
a bunurilor, deci si cooncordanta dintre nevoi si preferintele oamenilor.
Consumul poate fi: -consum intermediar (materie prima, materialele, utilajele, deci pentru
producerea altor bunuri); - consum final, care se imparte in ' personal si ' social care determina
utilitatea bunului de consum si prin care se asigura existenta satisfacerii a unor cerinte ale societatii.
Ansamblul elementelor de care depinde activitatea economica, cuprinde toate componentele si formele
sociale ale activitatii de productie si anume: - mijloacele de productie; - forta de munca ( potentialul
fizic si intelectual al omului); - tehnologiile; - formele de organizare de productie; - inovatiile tehnicostiintifice; - abilitatile (capacitatea de a organiza, de a conduce o afacere, deci este priceperea
intreprinzatorului).
statutul juridic.
Un agent economic reprezinta o unitate institutionala, daca dispune de autonomie, de optiune si de
decizie in exercitarea functiilormsale, si anume:
de a produce
de a finanta
de a asigura
gospodariile familiale sau menajele cuprin un ansamblu de persoane care infaptuiesc activitati
legate de viata familiala, se refera da productie, consum si gestiunea patrimoniului familiei. Veniturile
menajelor provin din remunerarea muncii (salariile), din titluri de proprietate si din transferurile
efectuate de celelalte sectoare.
inst de credit shi de asigurari - includ unitatile publice, private si mixte... Veniturile sint:
dobinzile, etc.
Administratiile care cuprind institutiile cus cop nelucrativ care furnizeaza diferite servicii sau
prestatii si se grupeaza in: - administratii publice si - private. Administratiile publice urmareasc
redistribuirea veniturilor, deci si al avutiei pe baza serviciilor non marfale prestate, care la rindul sau
include: administratiile locale si centrale, deci si toate institutiile publice. Veniturile acestui sector provin
din varsamintele efectuate de catre agentii economici din alte sectoare primite direct sau indirect.
Administratiile private se refera la organizatii private, ca ex. asociatii, fundatii. Veniturile lor deriva din
contributii voluntare, cotizatii.
Agentii economici externi, cuprind toti subiectii nerezidenti pe teritoriul economiei nationale care
desfasoara o activitate in interiorul acestuia.
11
- economie de piata
- economie centralizat-planificata
- economie mixta.
2. Economia naturala (traditionala, non-economica, arhaica)
reprezinta acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care nevoile de consum
sunt satisfacute din rezultatele proprii activitati, deci fara a se apela la schimb.
In conditiile acestei forme de productie sociala, fiecare gospodarie individuala executa toate
activitatile de munca: de la obtinerea diferitor materii prime pina la pregatirea lor in forma finita.
In economia naturala productia coincide cu consumul.
Aceasta forma a proprietatii sociale a predominat in societatea primitiva, preponderent in sclavagism
si feudalism, cind fiecare gospodarie producea produse pentru a-si satisface necesitatile. A dominat in
conditiile unui nivel scazut de dezvoltare economica,
La baza ei sta un numar limitate de cerinte, preponderen biologice (hrana, domiciliu, imbracaminte).
Trasaturile de baza:
- pamintul reprezinta principalul factor de productie, deci agricultura, mestesugaritul casei sta la baza
economiei naturale
- in economia naturala producatorul are mijloacele de productie necesare pentru producerea bunurile,
cu toate ca ele sunt arhaice
- produsul creat trebuie sa satisfaca cerintele producatorului si consumul din interiorul gospodariei
- in economia naturala relatiile de productie se manifesta ca relatii dintre oameni, dar nu ca relatii ce ar
reiesi din produsul muncii lor
- economia naturala e intemeiata pe tehnica de rutina, ceea ce face sa predomine munca fizica
- munca in economia naturala are un caracter social, cuprins in limitele inguste ale unitatilor de
productie; forta de munca este lipsita de mobilitate, deoarece juridic depinde de o anumita unitate de
productie
- raspunsurile la intrebarile Ce Cum Pentru cine? in economia naturala sunt determinate de traditii
transmise din generatii in generatii si determina comportamentul producatorului
- in economia naturala persista diviziunea simpla a muncii
- eficienta economica este foarte redusa
- prezenta economiei decentralizata.
In multe din tarile cu economiile slab dezvoltate si astazi, in mare masura, economia nationala are
un caracter de economie naturala.
Odata cu masura dezvoltarii diviziunii sociale a muncii, economia naturala a fost delimitata de
economia de producere a marfii, astfel premisele economiei de schimb sunt:
- dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, s-a dezvoltat odata cu aparitia specializarii agentilor economici
- diversificarea si modificarea nevoilor si mijloacelor de satisfacee a lor
- libertatea economica a producatorilor, bazata pe proprietatea privata
- aparitia monedei ca un instrument de intermediere a schimburilor economice.
3. Economia de schimb
determina acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici
produc bunuri cus copul vinzarii, obtinind in schimbul lor alte bunuri necesare pentru satisfacerea
necesitatilor.
13
14
15
16
3.
4.
statul
religia
proprietatea
1.
2.
dreptul de a poseda
dreptul de a folosi
3.
dreptul de a administra
18
privata
publica
mixta
privata
publica
mixta
individuala
individual-asociativa
privata de familie
privat-asociativa
proprietatea statului
privat-publica nationala
privat-publica international
In economia de piata, locul central ii apartine proprietatii private. Astfel, reprezentitnd in aproximativ 7085% din PIB al tarilor dezvoltate, care este creat de proprietate privata.
Proprietatea publica e prezenta in toate sistemele economice in proportie de 10-90%.
Formele de instrainare a proprietatii sunt:
1. vinzarea-cumpararea bunurilor pe baza contra echivalentului
2. donatia, mostenirile
3.
4.
cumpararea de catre stat a actiunilor unor companii sau participarea statului in calitate de
antreprenor
Proprietatea de stat include:
1. infrastructura de productie: drumurile, caile ferate, conductele de apa, sistemul energetic etc.
2. o parte din infrastructura sociala: scoli, spitale
3.
4.
5.
6.
Proprietatea privata reprezinta baza existentei economiei de piata sia partine subiectelor economice.
Proprietatea privata include:
case de locuit
pamint privativat
institutii private
hirtii de valoare
obiecte de uz casnic
Proprietatea mixta reprezinta o forma de proprietate care se fondeaza prin comasarea capitatului
autohton al statului sau al intreprinderilor cu capital strain, deseori cu scopul: - reutilizarea tehnicii sau a
economiei nationale.
4. Rolul statului in economia contemporana
Timp de mai mult de doua secole, una din problemele cele mai importante ale teoriei economice a fost si
ramine problema rolului statului. Chiar si in prezent, cind economiile in andamblu au un caracter mixt, unde
implicarea statului in viata economica se intelege de la sine, de la sistem la sistem, prin confruntarea pro si
contra a implicarii statului ramine actuala shi pentru Republica Moldova.
Factorii principali de interventie a statului sunt:
1. insuficienta dezvoltarii initiativei private in unele domenii de interes social, de ex: prin programe
agricole guvernamentale, programe energetice...
2. asigurarea echilibrului si a stabilitatii economice: ocupare deplina in cimpul muncii
3. cresterea complexitatii vietii economice, solutionarea unor probleme care apar in situatii dificile, crize,
razboaie
4. satisfacerea nevoilor colective ale societatii prin asumarea de catre stat a unor responsabilitati, de ex:
programa de asistenta medicala si sociala
5. ameliorarea conditiilor generale de existenta si de dezvoltare a natiunii, producera bunurilor de
calitate conform cerintelor consumatorilor
6.
7.
8.
9.
dorinta, tendinta de a se extinde in amplificarea si dezvoltarea atit la nivel national cit si international.
forma de organizare
potentialul economic
numarul populatiei
4.
5.
indexarea veniturilor
6.
7.
8.
9.
protectia economiei si pietii nationale de concurenta straina (in RM, mai ales in sectorul agrar)
4.
5.
6.
un echilibru exterior
7.
protectia mediului
8.
Concluzie: Stiinta economica, pornind de la premisa ca drepturile de proprietate sunt strict determinate
de legislatie, care la rindul sau determina si formele de proprietate, se reduce doar la dreptul sau modul de
realizare a dreptului. Astfel, conform practicii mondiale, numai un sistem economic in care se imbina eficient
si echilibrat tipul proprietatii cu mecanismul de coordonare macroeconomica ofera libertate economica in
activitate, pastreaza motivatia activitatii cu resoectarea atit a intereselor publice cit si a celor private.
Astfel, motivatia activitatii economice nu poate fi redusa doar la constientizarea nevoilor sau la formularea
intereselor, deoarece posibilitatile de realizare a scopurilor depind de o multitudine de factori de ordin social,
cultural, politic.
Ca loc i mod de efectuare a relaiilor de schimb piaa a evoluat prin urmtoarele forme: iarmaroc, trg,
licitaie, aucion, loc specializat de comer, bursa.
Pna la apariia bursei, piaa avea un caracter spontan deoarece informaie despre mrfuri, preuri,
condiii de schimb erau determinate doar n procesul de negociere.
Ca mecanism de legtur n economia de pia, piaa reprezint un ansamblu, un sistem de raporturi
ntre prile ce negociaz. Deci centre de luare a deciziilor prilor care determin satisfacerea intereselor att
proprii ct i sociale.
n economia contemporan deosebim 3 tipuri de piee, ce pot fi identificate prin o structur variat:
1. Piaa bunurilor (piaa real), deoarece se comercializeaz mrfuri, produse i se poate diviza conform
specializrii acestora.
2. Piaa financiar (fictiv) - reprezint o form de pia determin inversul pieii reale, aici se
comercializeaz banii, creditele, hrtiile de valoare, titlurile de proprietate, operaiunile referitoare la circuitul
capitalurilor capitale i a titlurilor de proprietate
3. Piaa resurselor - care determin includerea n circuitul economic a resurselor primare ex. fora de
munc i resurselor naturale. Fora de munc se comercializeaz pe piaa muncii, prin contractele de
angajare. Astfel piaa muncii are un anumit specific, deoarece exercit o multitudine de funcii pe lng
comercializarea forei de munc: nregistrarea somerilor, acumularea informaiilor despre posibilatea de
angajare, organizarea reciclrilor, recalificrilor.
Cea mai efecient e bursa unde se acumuleaz info despre toate aspectele ce ar putea intre att vnztorul
ct i cumprtorul.
Tipuri de cerere :
Negativ - cnd pe pia nu se ntreab sau sunt ocolite. Chiar dac necesitatea persist ns piaa nu e
satisfcut ex: asistena medical
Lipsa total de cerere, exist atunci cnd consumtorul nu are interes pentru anumit marf sau sunt
indifereni
Cerere camuflat, atunci cnd consumtorii au dorina de a procura o marf ce lipsete de pe pia.
Cererea n scdere, cnd se reduce interesul consumtorului pentru un anumit fel de marf
Cerere de uniform, care exprim oscilaiile sezoniere
Cerere de deplin valoare, cnd circulaia comerciala este satisfcut la maximum, aici e determinat
principiul calitii
Cerere exagerat, atunci cnd produsele sunt n cantiti suficiente i nu se satisfac cerinele pieii
Cerere neraional, atunci cnd mrfurile influeneaz sntatea
4. Numrul de consumatori
5. Venitul consumatorilor
Diverse modaliti de utilitate a marfei difer i dup reacia cererii la schimbul preului. Exist situaii
cnd scderea preului d o cretere proporional a cererii sau cnd la aceeai scdere a preului, cererea
sporete mai lent sau situaii de sporire mai mare a cererii de cr scderea preului. Acest determinri a
cererii la modificare a preului reprezin elasticitatea cererii , astfel coeficientul de elasticitate e
determinat ca raport ntre procentul de modificare a cererii i preului. n majoritatea cazurilor majorarea
preului cu un procent va duce la micorarea cererii cu peste un procent. Aceast cerere reprezint o cerere
flexibil, iar atunci cnd majorarea procentului cu un procent nu modific cererea se consider c cererea
lipsete. Deco coeficientul elasticitii cererii indic cu cte procente se modific volumul cererii n rezultatul
schimbrii preului cu un procent. La mrfurile de prim necesitate cererea e neelastic , deoarece chiar i la
o modificare a preului , cererea rmne la fel.
Toate aceste corelaiei au o importan deosebit pentru a ntelege cum e influenat oferta de diveri
factori i cum acioneaz mecanismul pieii.
Ideal acest echilibru va fi in situatia cind volumul si structura cererei la un anumi pret echilibrat si cu
un anumit nivel al venitului,adica echilibru de piata inseamna ca toate marfurile pe care le ofera vinzatorii
vor fi cumparate si invers toate marfurile pe care lear dori sa le cumpere cumparatorii sunt oferite ,prin
urmare echilibru petei se determina atunci cind nici cumparatorii nu au motive sa si modifice cantiitatea
cererii sau a ofertei, deci pe piata se va determina un echilibru cind va fi determinata o egalitate al
cantitatilor iar actiunea pretului nu va influienta modificarea cantitatii.
In realitate acest echilibru este foarte deficitar de al determina.
In unele cazuri se poate determina atunci se stabileste partial pe anumite gr de produse si in diverse
intervaluri de timp.
Cind cantitatea cerererei depaseste cantitatea ofertei atunci se determina un deficit, care la rindul sau
este o cerere exagerata , iar atunci cind pretul curent de pe piata depaseste se va determina un surplus.
deci cu cit pretul bunurilor este mai mare cu atit antreprenorul primeste o recompensa mai mare pt
activitatea sa ,are un profit mai mare
>functia de informare - pentru participanti in activitatea economica,astfel prin intrermediul se inform
prin marimea si dinamica despre activitatea cea mai profitaabila,depre abundenta.
>functia-ei vor beneficia doar de domeniile unde preturile si cererea este cea mai mare .
tot o data veniturile statul trebuie sa intervina.
>functia de distribuire - care poate fi determinata
in aceste cazuri se determina ca preturile ca limita minimala in determinarea costurilor .
pretul de monopol.
Preturile de piata se stabilesc in conditiile unei concurente perfecte,fara o influienta din partea statului
sau al altor factori de constringere cum ar fi de ex monopolul
nu poate influienta in mod unilateral moddul acesteia,deoarece se formeaza ca conjunctura dintre cerere .
astfel pretul de piata este si numit pret de echilibru,care reprezinta cea mai justa apreciere a valorii
produsului,deoarece valoarea coincide cu valoareaa lui rrea.pretl de piata reprezinta dintre consumator
insa consumatorul procura marfa din considerentele utiilitatii,si satisfacerea unei nevoi
trebuie sa treaca prin anumitet etape de timp si daca intensitateea satisfacerii nevoii cu timpul apoi si
utilitatea acestui buna va scadea
pt a exprima aceasta situatie se utilizeaza notiunea de utilitatea marginala.prretul de piata este compus
din cheltuieliile medii care rezulta din concurenta de piata..
PRETURILE MIXTE- caracteristic econom contemporane sunt formate sub influienta tuturor fact:intern sau
extern
>pe linga preturi adm si pretul liber cunoastem urm tipologie a preturilorr :
-preturi unice al carui nivel este fix
-preturi al carei limita de variatie este stabilita
-preturi p baza unei reglementari dar a carui nivel nu este stabilit
din punct de vedere al naturii produsului sau a obiect pietiii deosebim:
a- preturile bunurilor
bc-preturile titlurilor de valoare
pe pietele externe elementul de referinta este pretul international,deci preturile practicate pe piata
mondiala pot fi preturi:
-preturi rezultate din acorduri
la rindul sau preturile negociate rezulta din tratativele dintre parteneri
in diferite forme si anumite conditii de piata
cele mai intilnite preturi negociate sunt:
1)pret de bursa
2)pretul de licitatie
3)pretul de tranzactie
lupta de concurenta este diversa in functie de numerosi factori ,este prezenta in diferite tipuri si ku
utilizarea diferitelor inst si meetode
astfel concurenta poate fi delimitata dupa diferite criterii:
-dupa subiectii participanti la schimb
dintre consumatori
dintre prod si consumatori
>dupa mijloace :concurenta dee pret si non pret(acceenttul se pune pe kalitate,asortiment al bunurilor
serviiciilor)
sisteme de reduceri
>dupa domeniul de activitate:
concurenta interamurala
conc intraramurala
>dupa metodele luptei de concurenta:
conc loiala
conc neloiala(spionaj economic,falsificarea banilo,bunurilor,escrocheriile)
-de control
-de repartitie
Concurenta reprezinta si determinantul principal in dezv societatii contemporane astfel prin intermeediul
conc are loc directionarea activ subiectilor econom in interesele intregii societatii
in dependenta de gradul de libertate de conditiile se deosebesk si diferite tipuri de concurenti,cu cit este
mai mika influienta asupra situatiei de piata cu atit piata este mai kompeetitiva deci si preturile de piata mai
echitabile,astfel tipul pietelor concurentiale este conditionat de o multitudine de factori si anume:
>numarul firmelor si puterea econom
>nr kumparatorilor participanti la schimb
>tipul si gr de diferentiere a produsului
>nivelul barierelor de intraare si esire din ramura
>gr de transparenta
deci informarea agenntilor desrpre\
>metodele luptei de concurenta
in teoria economica sunt cunoscute situatii de concurenta perfecta,libera,netaasbsoluta si concurennta
imperfecta,monopol si oligopol ce se deosebesc esential intre ele.
concurenta perfecta poate fi perrceputa doar atunci numai cu cnditia cind o multitudine de producatori
,kumparatori se konfrunta ku consumatori
nimni din participanti nu pot lua
fiecare are alternative in alegerea sa ,astfel vinzatorii dac din anumite considerente cu afacerea cu un
client
aceiasi situatie se utilizeaza si pt cumparatorr in realitate situatia poate fi dificila deoarece se utilizeaza
iferite solutii,deoarece au si diferite sanse dupa posibilitatee si capacitate si in activitatea sa.
modelul ideal de caracterist si trasatturi al concurentei sunt:
>omoginitatea produsului
>fluiditatea petei
>multilitatea
modellul concurentei-desi pare un model ideal in activit economica ramine a fi un model teoretic,de aceia
in viata reala domina concurenta imperfecta si cele mai raspindite situatii de concurenta
:
monopolul
concurenta monopolistica
conscurenta oligopolistica.
Activitatea economic impune nevoia de a munci, care la rndul su i determin cererea de munc, astfel
cererea reprezint nevoia ntreprinztorului de resurse umane care particip la producerea bunurilor i
serviciilor.
Oferta de for de munc reprezint resursele de munc, deci potenialul de munc care l determin
pe cel care se angajeaz de a primi o surs de venit- salariul.
Pe piaa muncii asupra cererii acioneaz urmtorii factori:
1. cererea pentru bunurile produse cu ajutorul factorului munc
2. nivelul salariului, deci i a productivitii marginale
3. structura produciei
4. formele i regimul ocuprii forei de munc,
Deci, fiecare lucrtor/ angajat n parte rezolv problema ofertei individuale de munc, de aceea, pornind
de la alegerea dintre creterea venitului pentru majorarea bunstrii i a timpului liber necesar pentru
satisfacerea altor necesiti i se determin curba ofertei individuale de munc (de desenat curba), astfel
determin nr orelor de munc. Deci efectul devenit n cazul majorrii venitului pn la un anumit nivel
suficient, individual, se determin i de lucrul suplimentar n favoarea mririi timpului pentru alte activiti,
ca de ex., pentru odihn, pe cnd efectul de substituire n cazul venitului individului, dac va fi redus, atunci
individul va substitui timpul liber cu munca. Ca de ex, mai multe ore, concomitent angajat n mai multe
servicii (efectul venitullui).
n condiiile economiie de pia, cererea i oferta muncii depinde de preul ei. Deci, teoria economic
conrtemporan determin salariul ca pre al muncii., adic preul pltit pentru utilizarea unei uniuti de
munc n decursul unei perioade de timp, fie zi, or, sptmn, lun, amd.
Deci, n literatura econ, salariul poate fi tratat din 2 pdv:
1. ca principalul venit factorial creat prin munc
2. ca salariul tarifar, Preul serviciului determinat pentru o unitate de timp
n practic se utilizeaz diverse sisteme de salarizare, care includ o multitudine de factori c e influeneaz
asupra randamentului muncii:
strategia
devotamentul angajatului n activitatea sa
creativitatea
Capitalul reprezint totalitatea mijloacelor de producie i este definit capital tehnic,c are la rndul su
poate fi fizic i real
n raport cu factorii de producie (natura i munca), capitalul tehnic este un factor derivat.
Capitalul tehnic reprezint ansamblul bunurilor reproductibile capabile s determine efivciena muncii i s
aduc un venit i la rmndul su, se mparte n:
a) capital fix- care particip la m multe cicluri de producie, pstrndu-i forma natural i transferndu-i
valoarea asupra produsului nou creat treptat, pe msura uzurii. De ex., cldirea universitar, instalaiile, etc.
n procesul utilizrii, capitalul fix e supus uzurii, care la rndul su poate fi fizic sau moral.
Uzura fizic semnific pierderea treptat a proprietii tehnice de exploatare, atunci apare necesitatea de
substituire. n acest caz, uzura moral reprezint elaborarea de noi tehnologii mai eficiente dect cele n
funcie,c are poate fi determinat de gradul 1- atunci cnd snt utilizate aceleai tipuri de tehnologii ns la
costuri mult mai mici; i de gr. 2 - atunci cnd sunt utilizate tehnologii mai performante, ns la preuri mult
mai mari.
Deci calculul uzurii se efectueaz n felul urmtor: suma total a valorii, deci preul fiecrui din elementele
utilizate se mparte la timpul de exploatare.
Astfel, se determin suma i valoarea anual a uzurii, care i reprezint amortizarea.
b) capitalul circulant- se consum ntr-un singur ciclu de producie, dar i transmite valoarea totalmente n
valoarea produsului nou creat. De ex., semifabricatele, energia electric etc.
Pentru creterea capitalului ca factor de producie este necesar de investiii, care reprezint totalitatea
cheltuielilor fcute de ntreprinderi pentru dezvolt cvapacitii de producie.
Piaa de capital/de investiii deservete procesele investiionale i anume n sfera de producie, n
antrenarea cererii i ofertei de mijloace investiionale,
rolul acestei pieii const n concentrarea resurselor bneti n sferele de producie de perspectiv.
Deci piaa de capital este reprezentat i prin forma capitalului de mprumut. De ex., creditele pe termen
mediu, lung i scurt, pe ct i a pieei valorilor mobiliare- aciuni, obligaiuni etc.
Principalii subieci pe piaa investiional sunt : firmele, menajul statul, bncile, companiile de asigurri,
cetenii strini, creditorii strini.
Cererea pu investiii este determinat de ctre ntreprinderi, care au nevoie de a investi, pe cnd oferta
mijloacelor de mprumut vine din partea menajelor.
Prin intermediul instituiilor financiare- bnci, fonduri de investiii, companii de asigurri- economiile se
transform n investiii de capital.
Dobnda i reprezint venitul pe care-l nsuete proprietarul capitalului bnesc ca recompens pentru
suma de bani mprumutat. Ea reaprezint preul capitalului. ns, trebuie s lum n consideraie c
noiunea de dobnd nu determin doar capitalul bnesc.!!! Astfel, dobnda reprezint un venit care-i revine
proprietarului oricrui capital care este antrenat n activitatea economic indiferent dac acesta este
mprumutat sau aparine ntreprinztoprului respectiv.
Venitul respectibv poate fi exprimat n mrime absolut (masa dobnzii) i mrime relativ (rata dobnzii),
care la rndul su i determin gradul de rentabilitate a capitalului mprumutat. Deci, rata dobnzii reprezint
un raport procentual ntre masa dobnzii i capiutalul utilizat. (transcrie formula). Rata dobnzii depinde de
cererea i oferta de capital mprumutat, de rata inflaiei, de rata profitului, de perioada de timp pentru care
se mprumut banii dar i de mrimea riscului. Astfel se deosebete rat nominal i rat real. Rata real
poate fi determinat prin recalcularea ratei nominale n determinarea nivelului inflaiei. Rata nominal
reprezint un raport ntre masa dobnzii i capitalul utilizat, exprimate n preutrile curente.
Piaa funciar reprezint un mecanism social care deservete tranzaciile cumprare-vnzare, arend,
etc., cu resurse funciare.
Specificul acestei piei const n oferta perfect inelastic (graficul!!) care rmne neschimbat chiar i la
creterea substanial a preului pmntuui, Oferta limitatp la nivel macro i micro care determin i
aspectul cantitativ, dar i parametrii calitativi prin nivelul fertilitii, prin poziia ampasrii geografice.
Terenrile agricole se deosebesc dup fertilitate economic i natural, ct i dup poziia fam de cile de
comunicaie, pieele de desfacere,.
deoarece oferta de pmnt e limitat, un rol important n formarea preului e determinat de cerere,c are
crete permanent odat cu nr populaiie, majorarea nevoilor, dezvolt activit economice.
Datorit diversitii de utilizare a pmntului: de ex., pu activit agricol, pu construcii, se deosebesc i 2
componente ale cererii:
1. cerere agricol pu pmnt (D agr)- este inelastic, deoarece cererea pu produsele agricole deasemena
are un principiu inelastic
2. cererea nonagricol (D non)- depinde de poziia terenului, care cteodat este indiferent i fa de
nivelul calitii/fertilitii
Cererea agregat determin sumarea cererii agricole i a c nonagricole, deci renta funciar reprezint un
venit care este nsuit de proprietarul de pmnt pentru darea n folosinb temporar pe care o pltete
arendaul. Se cunosc urmtoarele forme de rent:
1. renta absolut- vbenitul nsuit de proprietarii funciari de pe toate terenurile, indiferent de fertiligtate
i poziia lor, adic venitul proprietarulyi pentru utilizarea terenului agricol care-i aparine. Mrimea ei este
determinat de nivelul cererii,
2. rent difereniat- reprezint venitul obinut din diferena de fertilitate sau de pe urma poziiei fa d
epiei de aprovizionare, de desfacere. Ea poate fi rent diofereniat de gr 1 (de fertilitate)- determinat de
poziia georgrafic a terenului fa de piaa de desfacere; si de gr 2- repretint un venit net suplimentar,
obinut din fertilitate artificial - n urma investiiiloor de capital
3. rent de monopol- reprezint un venit net suplimentar care este obinut de posesorii unor terenuri care
au caliti unice care permit obinerea unor bunuri cu caliti deosebite. De ex., vinurile din Frana
Teoretic, preul pmntului se definete ca rent i se determin ca un raport ntre mrimea rentei anuale
i rata anual a dobnzii bancare nmulit cu 100%. Preul pmntului astfel reprezint suma de bani care fiind
depius la banc anbual ar aduce un venit egal cu renta nsuit de pe ternul de pmnt. n practic ns,
preul pmntului este influenat i de urmt factori:
1.mrimea i evoluia rentei
2.rata dobnzii bancare
3.cererea i oferta de pmnt
4.nivelul inflaiei
5.nivelul activit economice
6.dinamica proceselor demografice
7.venitul populaiei.
Plan
1.
2.
3.
4.
n condiiile contemporane, companiile mari se calific ca corporaii fie naionale sau transnaionale.
Structura companiilor din antreprenoriatul mare poate fi determinat prin metoda de concentrare, care
poate fi:
1. prin absorbie- de explicat
2. prin fuziune- de explicat
n afar de aceste tipuri sunt cunoscute i ntrepreinderi mari mixte, care pot fi n determinarea sa n
diverse domenii i pot include capitaluri din producie, servicii, comer, finane, nvmnt, cercetri
tiinifice, ocrotirea sntii amd.
Aceast form corportiv (mixt) a ntreprinderilor, are att avantaje ct i dezavantaje.
Avantajele corporaiilor sunt condiionate de superioritatea tehnic, deci i riscul economic este m mic n
realizarea intereseloe. Dezavantajele constau n cota nalt a impozitelor pe corporaii, ct i pltit de
acionari din dividende.
Formele de organizare a ntreprinderilor sunt variate n dependen i de multitudinea d e factori, i anume
: legislativi, de credibilitatea ntre parteneri, de repartiia responsabilitpilor, de disponibilitatea de resurse,
de accesibilitatea la ele, de dimensiunile pieii, structura conjuncturii de pia.
ns, toate formele i aspectele organizatorice, ct i modul de activitate ine de cadrul legislativ. deoarece
profitabilitatea trebuie s se supun regulilor determinate de legislaie.
Pentru a avea un succes ntr-o afacere economic, este necesar a respecta anumite condiii:
1. reclama inteniilor
2. pe msura sporului volumului produciei, ct i a vnzrilor, s se realizeze i efectul produciei, ceea ce
se manifest prin: reducerea cheltuielilor fixe iniiale la unitatea de produs
3. integrarea pe vertical-includerea proceselor continue la cele iniiale
4. integrarea pe orizontal- cnd ntreprnderea i extinde activitatea pe baz de noi investiii sau
cumprarea ntreprinderilor concureniale
5. lrgirea nomenclaturii de produse, care pot determina diminuarea cheltuielilor, de ex., pinea(p de baz)
i chiflele (adiionale)
6. sporirea vnzrilor pe conturi altor ativiti paralele cu cea de baz
7. creterea pe contul economisirii cheltuielilor- atragerea de noi angajai mai calificai
8. utilizarea tehnologiilor m avansate
9. ntrirea poziiei pe contul calitii prin recunoaterea produsului ca produs marc.
esena conducerii, adic determinarea eficienei activitii prin modul n care sunt elaborate i aplicate
deciziile. Astfel, decizia reprezint un act n care se include po aciune, care la rndul su determin
mijlaocele, cile de atingere a obiectivului,c are rezult dintr-un proces de discuii contradictorii sau chiar
cazuri de inbcertitudini. Deci, alegerea uneia din aceste decizii i reprezint o multitudine de soluii posibile.
Deci, soluia contientizat sau aleas din m multe posibile cu scopul de a atinge si a ajunge la rezultatul
ateptat, presupune adoptarea pe baz de informaie pentru a nltura riscul i starea de incertitudine. Din
cele relatate, deonstrm c existp 3 principii de baz:
1. alegerea pe baz de inbformaii suficiente i sigure;
2. procesul raional
3. procesul de realizare,c are avnd la baza sa unul sau m m ulte obiective rezult doar din eficiena
economic sau social.
Dac totui ai decis s deschidei o afacere de la zero, atunci este necesar nregistrarea ntreprinderii i
nceperea activitii.
Etapele de baz snt:
1. nregistrarea ntreprinderii la Camera de nregistrri de Stat, unde nregistrarea se efectueaz cu
respectarea Legii 1265 din 2000 cu privire la nregitrarea de stat a ntreprinderilor i a organizaiilor, a altor
acte normative care reglementeaz statutul juridic ale subiecilor supuse nregistrrii. Secia oganizaiei
neguvernamentale i partidele politice snt nregistrate la Ministerul Justiiei, care la rndul su nregistreaz:
asociaiile obteti, fundaiile, organizaiile i partidele politice, patronatele, sindicatele.
2. deschiderea contului bancar.
3. punerea la evidena fiscal la Inspectoratul Fiscal de Stat
4. nregistrarea n calitate de pltior al cotei asigurrii sociale la oficiul teritorial al Casei Naionale de
Asigurri SOciale (amenzi de la 15 mii de lei n sus)
5. nregistarea n calitate de pltitor al primelor de asigurare obligatorie de asisten medical la agenia
teritoriala Companiei naionale de asigurri n medicin
Obinerea licenei pentru activitatea ce poate fi practicat n baz de licen sau obinerea autorizaiei
pentri activitatea care funcioneaz pe principiukl unitilor comerciale i de prestare a serviciilor sociale.
Pe lng formalitile susmenionate, n calitate de antreprenor trebuie realizate i o multitudine de
activiti legate de realizarea afacereii:
1. alegerea amplasrii afacerii: ncperile pot fi construite, procurate sau nchiriate
2. pregtire spaiilor- procurarea sau nchirierea echipamentuluim, instalarea acetuia
3. stabilirea relaiilor cu furniorii
4. selectarea personalului
5. promovarea afacerii
Dup determinarea statutului juridic al desfurrii afacerii este necesar de a stabili i disponibilitatea de
resurse. n primul rnd, este nedcesar de a lua n calcul cheltuielile suportate pentru formalituile legale
necesare pentru nregistrarea afaceriuii, si anume: taxa pu nregistrare, taza pu perfecionarea documentelor,
taxa pe punblivcarea denumiri in buletinul oficial al camerii inregistrrii de stat
2. cheltuieli pentru confectionarea stampilei
3. deschiderea contului bancar
4. licenierea activitii sau obinerea autoprizaiilor necesare
O cot considerabil n cheltuielile de ibiiere reprezint cheltuielile atribuite alegerii amplasrii, formarea
stocurilor de materie prim necesar pu desfiurarea activit pentru primele cteva luni, promovarea
afacerii, remunerfarea muncii. n fiecare iniiere de afacere pot aprea i cheltuieli neprevzute, ce pot
aprea la etapa iniialp.
n relaiile cu banca esgte f important :
-de citit atent contractul de mprumut si n special cpondiiile imprumutului
-s nelegei toate detaliile planului de rambursare a creditului, inclusiv care este dobnda i cum se
calculeaz i care este plata din credit ce trebuie rambursat pn la o anumit dat
-s apreciai din timp riscurile i s avei pregtite cteva variante de rezerv pu situaiile de risc
- s gndii atent atoate aspectele planului de afaceri, n special partea de venituri anticipate.care v va
permite s demonstrai cp suntei n stare s rambursai la timp creditul bancar.
ntocmnirea planului de afaceri , la fel ca i elaborarea de cercfetri n cadrul unei piei sau evaluarea
unor idei de afaceri este op activitate pe care foarte m uli doresc s-o ignore,dar ea repreazint unh
ndrumtor, o cluz pentru afacerea DVS. evident., acest plan trebuie s fie ntocmit pentru a v ajuta s
privii afacerea n perspectiv, s alocai i redistribuii resursele necesare, s v concentrai asupra
elementelor-cheie i s v pregtii pentru eventuale probleme i oportuniti,.
Pu elaborarea unui plan de afaceri e necesar de adetermina urmt etape:
1. identificarea obiectivelor
2. elaborarea structurii
3., nregistrarea lui sub form scris
4. n permanen revizuirea lui conform condiiilor
5. actualizarea.
Deci, costul de producie (preul de cost) - este un ansamblu de cheltuieli ce trebuie suportate pentru
a crea un bun sau a presta un serviciu.
n structura costului de producie pot fi incluse:
- costul de materiale - materia prim, energia, apa, combustibilul etc.;
- costul privind remunerarea muncii - costurile p/u remunerarea personalului, cheltuielile suportate de
ntreprinderi pentru asigurrile sociale;
- costul pentru procurarea utilajului - apare sub forma uzurii capitalului fix;
- costuri sau cheltuieli generale - plile pentru chirie, plile pentru dobnzi, iluminarea, nclzirea;
- costuri sau cheltuieli comerciale - cheltuielile pentru ambalaj, pentru publicitate, pentru realizarea,
pentru transport.
Astfel, costurile de producie pot fi grupate dup natura lor din 3 pdv. :
- cheltuieli materiale - materia prim, semifabricatele, combustibilul, energia, amortizarea capitalului
fix;
- cheltuieli de munc (cheltuieli salariale)- salariul, cotizaiile pentru asigurrile sociale suportate de
ntreprinderi - contribuii la fondul social, i contribuiile la fondul de omaj;
- cheltuieli generale (eterogene) - plile pu chirie, dobnzile, impozitele pe cldiri, diverse taxe,
cheltuielile pentru administraie.
Costul, fiind un indicator determinat n activitatea antreprenorului, poate ndeplini i urmtoarele funcii
:
- de msurare a cheltuielilor necesare pentru obinerea unui bun oarecare.
n acest caz,
antrepreorul, n scopul de a reduce costurile, poate substitui unii factori de producie (un factor cu alt factor).
Substituirea factorilor poate fi determinat i atunci cnd preul unui factor este n cretere.
- costul reprezint un indicator principal pentru stabilirea preului la toate bunurile oferite
pentru vnzare.
Astfel, prin cost se stabilete limita de jos acceptabilp n cazul negocierii preului de vnzare;
- funcia de control/de reglare a activitii economice.
Prin aceast funcie, mrimea costului permite a determina ct de eficient sunt utilizate resursele
economice;
- determinarea nivelului eficienei economice a ntreprinztorului.
Prin aceast funcie preul este cunoscut n dependen de mrimea profitului, fiindc depinde de
mrimea costului. Deci, acest fapt i ncurajeaz pe antreprenori s utilizeze realizrile progresului tehnic, s
combine i s substituie factorii de producie n aa mod ca s determine o eficien maximal, s
modernizeze formele de organizare a activitatii economice, s diminueze costurile de producie etc.
- consturi directe - cheltuieli p/u materie prim, materiale semifabricate, resursele energetice etc.,
- i consturi indirecte - plata p/u arend, salariile personalului administrativ, rata dobnzilor pentru
creditele mprumutate etc.;
B) costuri implicite - nu presupun pli ctre teri, dar se efectueaz pe seama resurselor proprii ale
ntreprinderii, de ex. ncperi, activele nemateriale, abilitaile antreprenoriale, riscul. Aceste costuri rezult
din funcia antreprenorului, din modul de alegere a ntreprinztorului, de aceea i reprezint costul de
oportunitate, care determin utilizarea alternativelor, ca ex. i a disponibilitilor bneti.
Deci, n ansamblul lor, costurile explicite i implicite reprezint costul economic.
Costul economic n realitate coicide cu costul de producie,
-> deci reprezint un concept mult mai divers ca costul contabil,
-> deoarece, pe lng costul explicit, el mai cuprinde si cheltuielile factorilor de producie proprii,
-> deci costurile implicite, dar care nu sunt reflectate n evidena contabil, cum ar fi pmntul, cldirile ce
aparin ntreprinderii date, consumul de munc al proprietarului, dobnzile ce sunt utilizate p/u sumele
mprumutate.
Cu alte cuvinte, costul economic este mai mare dect costul contabil, deoarece include nsumarea att a
costului implicit, ct i a costului explicit.
n funcie de localizarea cheltuielilor, exist urmtoarele tipuri de costuri :
a. costuri de sectie - cheltuielile de utilaje p/u materia prim, ap, energie, salariile muncitorilor;
b. costul de uzin (de producie) - include att costurile de secie, ct i cheltuielile generale ale
ntrepriderii;
c. costul complet (comercial) - costul de uzin plus cheltuielile de desfacere (ambalarea, depozitarea,
cercetarea pieii, vnzrile)
In sens larg, profitul reprezint - un ctig dintr-o afacere sau un rezultat al unei activiti economice i
se formeaz din diferena dintre venituri i cheltuielile unei uniti economice.
Masa profitului=venit-cheltuieli
Profitul se obine numia n urma unei afeceri economice. In economia de pia, profitul reprezint
desfurarea oricrei activiti economice.
Functiile profitului :
- este elementul/motorul oricrei activitati economice, el determin ntreprinztorii s produc
bunuri ce sunt necesare societii, adic de care societ are nevoie. Astfel, profitul determin orientarea
generala activitatii economice, respectiv se produc numai bunuri ce aduc profit.
- este sursa principal de autofinanare a ntreprinderilor - de lrgire, de modernizare, de reutilare
a procesului de producie.
- este un instrument de control al activitatii economice.
- este un indicator sintetic deoarece aceast funcie este ndeplinit prin rata profitului
- sursa de venit p/u bugetul de stat.
Cresterea economica se exprima prin producerea cantitatii de bunuri a PIB pe cap de locuitor este in
descrestere
Cresterea economica 0 in care productia de bunuri in care PIB nu se modifica.
In viata reala se mai inalneste si cresterea economica nominala ce exista atunci cand sporeste doar
marimea valorica a PIB fara o crestere a PIB a expresiei fizice. Aceasta forma de crestere economica se
datoreaza doar modificarii preturilor.
Pentru masurarea cresterii economice sunt utilizati un sir de indicatori
PIB si PNB. Atat la nivelul economiei nationale cat si pe cap de locuitor. Astfel de masurare se face pron
compararea acestora, fie la inceputul si sfarsitul unui an sau compararea anului curent cu cel precedent.
Rata cresterii economice determina situatia cand va depasi rata cresterii populatiei, care la randul sau va
deminstra fenomenul cresterii dentrai a populatiei si a veniturilor pe cap de locuitor, deci prin masurare se
determina rata cresterii economice.
Rata cresterii economice in orice sistem economic determina nivelul de dezvoltare economica.
Cresterea economica rezulta si dintr-un sir de factori, nu numai economici, dar si tehnici, stiintifici,
organizationali, politici, culturali...
Fiind foarte numerosi acesti factori pot fi grupati si in anumite categorii
. directi
. indirecti
sau
.interni
.externi
sau.
primari
.derivati
sau
. materiali
. nemateriali
Ca factori directi, pot fi forta de munca, capitalul tehnic, progresul tehnologic, resursele naturale, resursele
informationale
Factorii indirrecti sunt determinati de rata economilor, investitiilor, de chimbarile economice si sunt
determinate de relatiile intre tari
In concluzie factori cresterii economice pot fi determinati si in urmatoarele categorii
.factorii de baza, pamantul, munca, abilitatile
. factori sociali si institutionali: spiritul de intreprinzator, sistemul de intreprinderi, de securitate, consumul
social, interesul grupurilor politice
. factori materiali: capitalul, forta de munca
. factori nemateriali: reformele religioase, mediul social, politic, legislativ
O importanta deosebita pentru tarile in curs de dezvoltare factorii cresteii economici mai sunt determinate
de factorul de timp: pe termen lung si scurt
Majoritatea determinarilor mondiale au demonstrat ca factorii cresterii economici sunt:
. factorii clasici: munca, capitalul
. neofactorii de productie: progresul tehnic, inovatiile
3. Ciclitatea dezvoltarii economice, criza economica
Procesele economice prin activitatea sa nu decurg uniform, dar sunt supuse anumitor fluctuatii sau
oscilatii ciclice. Aceste fluctuatii ciclice sunt caracteristice pentru toate domeniile vietii economice.
Ciclul economic reprezinta o forma de desfasurare a activitatii economice cand economia trece orin mai
multe faze, dar revine la faza initiala.
Recunoscand caracterul obiectiv al ciclurilor economice majoritatea savantilor economisti demonstreaza
ca acest fenomen are la baza atat factori interni cat si externi de influemta asupra caracterului ciclic, a
duratei luo, a specificului de manifestare a diferitelor lui faze.
Astfel, Scumpeter,a demonstrat ca aceatsa conceptie se bazeaza pe ideea ca oscilatiilor economice se
manifesta pe 3 niveluri:
. cicluri mici
. cicluri decenale
. cicluri mari
Scumpeter determina ca in sistemul economic are o legatura interdependenta o imbinare a acestor 3
tipuri. Astfel ca factori externi care provoaca fluctuatiile, pot fi determinati prin situatiile obiective si
subiective:
. razboaiele, revolutiile, cataclismele
. descoperirea zacamintelor naturale
. exploatarea de noi terenuri, care determina procesul de migratie in masa
. sunt succesele in tehnologii, inventii
Acesti factori externi pot provoca atat inviorarea cat si declinul activitatii economice.
Ca factori interni ce determina ciclul economic sunt
. uzura capitalului fix, care influenteaza procesul economic
. consumul personal, cresterea sau descresterea influenteaza volumul productiei
. largirea sau utilizarea investitiilor in modernizarea productiei prin crearea noilor locuri de munca
. politica economica a statului
Oscilatiile nu pot fi lamurite numai prin cazurile externe sau interne, deoarece efectele asupra economiei
ationale determina imbinarea factorilor atat obiectivi cat si subiectivi., interni sau externi. Astfel din punct de
vedere a duratei ciclurile economice, cat si efectele sale pot fi determinate de cicluri mici, medii, mari.
Ciclurile economice determina si 4 faze.
. criza
. depresiunea
. inviorarea
. avantul
Cea mai pronuntata faza a ciclului este criza, deoarece reprezinta o ruptura profunda a echilibrului dintre
productie si consum cu consecinte negative: somajul in masa, destabilizarea preturilor, dereglarea cursului
valutar, diminuarea creditelor, falimentari in masa.
Faza depresiunii care urmeaza dupa criza poate avea o durata mare in timp. Nivelul productiei se mentine
mai jos in comoaratie cu starea pana la criza. Se mentine un nivel inalt al somajului. Preturile inceteaza in
cadere. Scade rata dobanzilor. Se stabilesc stocurile de marguri
Inviorarea se incepe odata cu cresterea modesta a nivelului productiei, anumite scaderi a somajului,
treptat incep a creste preturile si nivelul dobanzilor. Pe piata margurilor creste cererea utilajelor noi.
Avantul reprezinta nivelul productiei intrece cel atins in ciclul precedent. Cresc rapid preturile, somajul
scade, insa pana la nivelul minim, deoarece urmeaza un spor posibil substantial al salariilor. Creste cererea la
produsele ramurilor care determina nivelul tehnologiilor inalte, care provoaca sporul cresterii a materiei
prime, care la randul sau va duce la noi disproportii, care poate crea din nou criza.
2.
Politici antisomaj
3.
4.
Politica anti-inflationista
acunoaste alte zone geografice , pentru asi majora califativul , deci somajul frictiona exista si atunci , in
conditiile utilizarii depline a fortei de munca. De aceea el reprezint o stare benevola.
2. Somajul structural(tehnologic): are loc in cazul cind cererea si oferta fortei de munca nu coincid.
Deoarece raportul lor este diferit, si anume in diferite ramuri, sectoare ale economiei. Somajul structural
determina si modificare astructurii economice ca rezultat a modificarii tehnologice.
3. Somajul ciclic (conjunctural) : este generat de consecintele si oscilatiile activitatii economice. Astefel
de ex in perioada declinului economic este o cerere redusa a fortei de munca in toate ramurile, in timpul
inviorarii somajul scade , deoarece creste cererea. O variata a somajului ciclic reprezinta si oscilatia
sezoniera, a nivelului ocupariui in unele ramuri. Ca de ex in RM : in agricultura sau constructie.
In aprecierea starii de somaj se aplica si cele generate de anumite situatii specifice , astfel cunaostem
Somaj partial: nedeplin, pentru femei paote fi considerat de ex concediile de materniatate fara
termen.
Somaj la negru : exista atunci cind cei inregistrati ca someri exercita ocupatii ocazionale : ca de ex
comert , servicii
Somaj total : cind locul de munca este pierdut definitiv si se cere o noua pregatire profesionala.
Chiar si nivelul natural al somajului , de unii specialisti este considerat negativ, chiar si din punct de
vedere social, deoarece el determina unele tendinte de parazitism social, -- indemnizatii de somer.
Teoria economica mondiala a demonstrat ca deseori este mai eficient de suportat consecintele de pe urma
somajului , decit de a delimita tendintele progeresului tehnologic. In RM problema somajului este foarte
acuta.
2. Politici antisomaj
Piata muncii in conditiile contemporane paote fi reglata:
De catre stat
De catre sindicate
De catre antreprenoriat
Reglarea prevede influenta asupra cerereii cit si asupra ofertei fortei de munca. Obiective ale reglarii pot fi
1.
Salariile
2.
3.
Durata concediilor
4.
5.
Astfel politicele antisomaj difera de la un stat la altul , in dependenta de situatia geografica, nivelul
constiintei populatiei , modul de viata , regimul politic. Insa principalele principii de solutionare a problemei
somajului sint aceleasi. Ca de ex antreprenoriatul influenteaza prin mecanismul pietii, adic aprin preturi , prin
profituri, prin concurenta; sindicatele in reglarea pietii muncii determina urmatoarele:
1. Pot limita oferta muncii prin cererea introducerii restrictiilor in calea emigrarii , sau prin contributii la
adoptarea legilor despre durata saptaminii de lucru, marirea termenului de instruirea profesionala
2.
3. Influenta asupra tarifelor vamale , care ar proteja de ex anumite ramuri nationale cum ar fi
agricultura in RM , care ar determina cerearea fortei de munca
4.
Pentru tarile suprapopulate se aplica practica contractelor interstatale de utilizarea fortei de munca
Active: ca de ex determina stimularea cresterii cererii de forta de munca : crearea de noi locuri de
munca, organizarea de lucrari publice , cresterea transparentei pietii muncii
Pasive : pot fi determinate acordarea de beneficii persoanelor care se afla in stare involuntare de
somaj, de facilitati unor categorii de pesoane, limitarea duratei zilei de munca. In majoritatea sist economice
sunt utilizate si diferite programe sociale de sta ca de ex indemnizatiile de somaj, plata pensiilor care
determina ocrotirea unor categorii a populatiei. Insa posibilitatea formarii programelor sociale depinde de
profitul crreat , de impozitele percepute in activitatea de productiei
Dezechilibre intre cheltuieli si venituri guvernametale, care se manifesta prin deficitul bugetar
2. Cind politica investitionala se bazeaza doar pe cresterea masei monetare, ca sursa investitionala ; de
ex fosta URSS , investitii militare ce este un sector neproductiv
3. Cresterea nivelului general al pretului determinat de structura pietii , cind preturile nu sunt
determinate de conjunctura de piata ci sint dictate de unele scopuri monopolisitice sau oligopolistice
Inflatia la inceput a aparut in situatii exceptionale (razboi , calamitati) , cind se aplica emisii masive de
masa monetara, ca de ex banii de hirtie pentru a acoperi cheltuielile aparute. In prezent inflatia determina
un fenomen cronic de aceea mentinerea echilibrului in cadurl sistemului economic este foarte dificil. Inflatia
contemporana poate fi determinata de 3 forme
1. Inflatie moderata , ea reprezinta 10-15% a cresterii pretului anual. Preturile cresc incet, valoarea
bunurilor se pastreaza de aceea acest tip se considera benefic pentru activitatea economica deoarece
impune a cheltui capitaluri banesti , a promova o politica mai eficienta , a stabili preturile in determinarea
schimbarii cererei si ofertei , lipseste riscul de a incheia contracte la preturi nominale si deseori se consuma
economiile.
2. Inflatia galopanta : incepe de la 20% dar paote ajunge pina la 200% anual , majoritatea contractelor
de afaceri se coreleaza odata cu schibarea preturilor sau conform determinarilor valorii valutelor straine.
Banii incep sa se materializeze rapid , sistemul bancar in aceasta situatie aloca creditele, nu sint oferite la
obinzi obisnuite , dar conforme modificarilor valutare. Respectiv creste cererea fata de valuta straina.
3. Hiperinflatia : cind masa monetara si preturile creste catastrofal. De la 2000% in sus. Agentii
economici majoritatea falimenteaza , se pierde increderea totalmente in valuta nationala, creste viteza
circulatiei monetare care se egaleaza cu cresterea masei monetare, preturile cresc vertiginos , in proportii
mari . De aceea metodele stabilizare oisnuiute nu sunt eficiente, de aceea se aplica reforme monetare
radicale, ca de ex devalorizarea monetara ce reprezinta schimbarea valutei depreciate :
Exista inafara de aceste determinari a inflatieii, care sint definite ca forme deschise si inflatie deprimata
care nu rezulta din sporirea pretului. Se manifesta prin aparitia deficitelor de marfuri. In acest caz sporesc
afacerile speculative, de aceea preturile sporesc neoficial si odata cu lichidarea deficitului aceasta priblema
dispare
4. Politica anti-inflationista
Politica de stat de reglare a preturilor poate frina inflatia , insa inflatia paote sa creasca si in cazul daca
sporesc preturile la factorii de productie. Astel prin retinerea volumului de productie statul nu paote retine si
nivelul inflatiei, deoarece preturile pot creste si mai mulkt ca in periapoada precendeta, astfel corelatia intre
nivelul preturilor si nivelul productiei este contrainversat, intre preturi isi inflatie exista deosebiri.
Asadar daca cererea creste depasind oferta , apare un surplus de bani , ce duce la cresterea pretului ,
insa somajul nu exista, deoarece capacitatea de productei se utilizeaz ala maximum pentru a aacoper
cererea crescind. Deci productia daca va determina o crestere va genera cresterea preturilor la materia
prima. Care la rindul sau va tdetermina la rindul sau o crestere a pretului. Deci politica economica nu paote
determina ca un mecanism determina in solutionare problemei inflatieii doar reglarea pretului de consum. De
aceea si se utilizeaza o multitudine de politici statale. In elaborarea politiicii economioce antiinflationiste sint
2 alternative
In cazul politiici radicale statul poate actiona si prin manevrarea cheltuililor guvernamentale , cu
impozitele, pentru a influenta cererea crescinda, scade cerereare dar si ritmul inflatiei insa se limiteaza si
cresterea productiei, care la rindul sau determina declinul care si va genera cresterea somajului , politica de
adoptare a inflatiei prin politica de reglementare se exercita de catre BNM prin manevrarea cu masa
monetara si prin nivelul dobinzii la credite. Statul trebuie sa aplice actiuni deflationiste pentru limitarea
cererii crescinde deoarece stimularea cererii cit si mentinerea artficiala a ocuparuii fortei de munca duce la
pierderea controlului asupra inflatiei , de regula politica economica eficienta reprezinta o imbinare a
amecanismelor unde nu se pune accentul pe principiul monetarist sau fiscal si TE determina o varianta
antiinflationista curba luui Philips . s-a determinat ca cresterea a inlatiei peste 2,5-3% va urma o incetinire
brusca a sporirii preturilor. Astfel se paote scadea nivelul somajului pe contul sporiiri ritmului infletieii,
deoarece scaderea somajului este urmata de sporirerea preturilor , deci si a salariilor care va genera inflatia.
Exista si diferite modificari a acestei teorii intordusa de alti economisiti dar care in ansamblu sint utilizate
pentru elaborarea politiicilor economice , care este posibil o anumita ocupare a populatiei Si o anumita
stabizlizare a pretului.
Bugetul de stat este una dintre cele mai eficiente prghii de coordonare a economiei, de aceea i poate fi
determinat ca un plan de administrare, ca un instrument de prognizare a dezvoltrii economie i este un mod
de asigurare a stabilitii economice.
Deviza/devizul de venituri reprezint/include impozitele i ncasrile diverse, care la rndul su determinp
90-98 % din toate veniturile bugetare. De ex., impozitul pe venit al ntreprinderilor i al populaiei, impozitul
pe circulaia mrfurilor, toate taxele i ncasrile, impozitele financiare, accizele, confiscri, penaliti, i alte
surse de venituri.
Divizul de cheltuieli, dup structura sa, depinde de sarcinile economice, politice i sociale. Ca de ex., pot fi
enumerate: investiiile de stat n economia naional, subvenionarea antreprenoriatului, formarea
programelor sociale, ntreinerea adminsitraiei de stat, cheltuielile de aprare, finanarea de ocrotire a ordinii
publice i juridice, toate cheltuielile legate de angajamentele internaionale.
n RM, primul buget independent a fost ntocmit n 1991.
n perioada de tranziie, bugetele locale, n mare msur, sunt componente ale bugetului de stat, astfel
constituirea unui stat de drept, bazat pe o larg autonomie, implic ca bugetele administraiei publice locale
s fie independente.
Diferena dintre veniturile i cheltuielile statului constituie soldul bugetar. DIn punct de vedere al soldului
bugetar, n procesul executrii bugetului sunt cunoscute 3 situaii diferite:
1. buget echilibrat- cheltuielile i veniturile sunt egale. Soldul bugetar este egal cu zero;
2. buget excedentar- veniturile snt mai mari dect cheltuielile. Soldul este pozitiv;
3. buget deficitar- veniturile sunt mai mici dect cheltuielile. Soldul bugetului este negativ.
Deficitul bugetar este o stare a bugetului de stat, cnd cheltuielile depesc veniturile.
Defcitul bugetar are urmri negative asupra dezvoltrii economice. Pentru a diminua acest deficit sau a-l
elimina cu totul, n practica mondial sunt utilizate urmtoarele metode:
1. recurgerea la mprumuturi, ele pot fi interne;
2. folosirea veniturilor provenite din privatizare;
3. emisia de ctre Banca central a unei cantiti suplimentare de bani;
4. utilizarea mprumuturilor externe.
n RM, n ultimile decenii, deficitul bugetar a fost finanat din sursele provenite din privatizare, precum i
din mijloacele atrase din vnzarea hrtiilor de valoare. Deoarece procesul de privatizare nu a luat sfrit,
aceast metod ar fi o ans i pentru viitor.
Atunci cnd deficitul bugetar nregistreaz dimensiuni nsemnate, are loc o cretere a datoriei publice.
Datoria public reprezint totalitatea mprumuturilor interne sau externe contractate de ctre stat, cu
scopul acoperirii deficitului bugetar. Datoria public nu figureaz n bugetul de stat. n buget este nscris, la
capitolul cheltuieli, doar dobnzile, uneori i penalitile, care n anul respectiv urmeaz a fi pltite fie
creditorului intern sau extern, deoarece datoria public poate fi acoperit, n ultim instan, prin venituri
acumulate sub form de impozite. n majoritatea estimrilor avem urmtoarea afirmare: datoria fcut de
ctre stat astzi, reprezint impozite care vor fi colectate mine.
n lumea contemporan, datoria public atinge proporii impuntoare.
Despre dimensiunile datoriei publice ntr-o ar sau alt se poate judeca mrimea acesteaia n raport cu
PIB.
Astfel, la nceputul sec. XIX, datoria public n SUA, Germania, Frana, n raport cy PIB reprezenta cca 60
%. De ex., n Japonia i Italia mai mult de 100 %.
2. Impozitele i sistemul fiscal
Indiferent de regimul economic, de nivelul de dezvoltare, de fazele ciclice sau conjuncturale, n orice ar
se practic o anumit politic fiscal. Prelevrile obligatorii globale sunt formate din ansamblul impozitelor i
cotizaiilor sociale efective.
Prin fiscalitate se nelege sistemul de stabilire i de percepere a impozitelor.
SIistemul fiscal determin cantitatea de bani prelevai ( a lua op parte dintr-un tot ntreg), sursele i
modalitile acestor prelevri, precum i determinarea provenienei acestor resurse.
Impozitul este o prelevare obligatorie, efectuat de administraiile publice n vederea susinerii cheltuielilor
publice i n vederea reglementrii economice, care la rndul su determin att funcia financiar, ct i
funcia politic.
GTaxele i drepturile reprezintp preuri fixate pentru serviciile publice specifice folosite cu termen de
impozit.
Existp diferite clasificri ale impozitelor. CEa mai general este delimitarea lor n directe i indirecte.
Impozitele directe sunt suportate direct de contribuabil, care au vebituri. Aceste impoxite nu influeneaz
nemijlocit nivelul preului. Deci, obiectul impunerii sunt veniturile i averile agenilor economici. Ca impozite
directe pot fi: impozitul pe salariu, impozitele pe veniturile persoanelor fizice, impozitul pe profut, de
dividende, impoziele pe motenire, pe avere. De asemenea, din categoria impozitelor directe fac parte i aanumitele impozite reale, ca de ex., impozitul pe pmnt, pe hrtiile de valoare.
Cele mai cunoscute impozite dorecte n RM sunt:
/impozitul pe venit
/impozitul privat
/taxele percepute n fondul rutier
/impozitele pe bunurile impobiliare
/impozitele pentru folosirea bunurilor ,materiale
/toate taxele locatale
Impozitele indirecte sunt impoxitele aplicate adupra m,rfurilor i serviciilor i inclue ulterior n poreurile
resoective. Aceste impozite sunt pltite de ctre consumatori, dei prin intermediul vnztorylui.
Froreme concrete ale impozitelor indirecte sunt:
-impozitul pe valoarea adugat
-taxele vamale
-accize
TOate aceste forme de impozit indirect exist li n RM. Accizele pot fi administrate doar anumitor mprfuri,
cum ar fi: beenzina, zahrul etc.
Taxele vamale se mpart:
din pdv a scopului urmrit:
1.fiscale
2. prefereniale
3. de antidoping
din pdv a originii sale:
1. taxe de exort
2. de import
3. tranzit.
Astfel, impozitele indirecte, deoarece nu in de nivekul venitukui, este iclus n preul bunului materiuak sau
a serviciului prestat.
Cunoateam i o alt clasificare a impozitelor:
i asupra producei
i asupra veniturilor
Din pdv a majoritii clasificrii impozitelor, cunoatem urmt tipuri de imnpozite:
1. naon ale
2. locale
1. reale
2. personele
1. prodgresive
2. regresive
Influena impozitelor asupra actvitii economice este foarte dificil. Astfel, fiecare sistem ecopnomic tinde
i cautp s determine o politcp fiscal conform condiiilor sistemuli economiue dat i etapelor de dezvolatare
a acestuia,.
Deci, politica fiscal reprezint un ansablu de mpsuri, de aciuni practive, bazarte pe o anumit concepie
economivcp, care la rndulspu determin categoriile de impozite folosite, locul lor n ansamblul veniturilor
bugetare.
Politica fiscala reprezintp i un model de folosire aprgjhiikor de stimulare a cactivitpii econ omice, sau
de devoltare, de soliionaer a oproblemelor sociale li politice din cadrultuk acstyu sustem.
EXISTP mai mult4e principii de politic fiscal, care la rndul su deternin acea parte echitabil de venit
pe care oamenii o utilizeazp n scopuri ibndividuale, adic de consum, i acea parte necesar pentru
nevoile publice.
Astfel cunoateam: principiul proporionalitii- nivelul inpuneriiu trebuie s fie sgtabiloit proporional
bunurilor i serviciilor oferite de ctre stat (de ctre instituiile publice)
proncipiul diferenierii- nivelul impunerii depin de de nivelul veniturilr, de bunstarea econ omicp
Astfel, mecanismele impunerii depin d de situaia economicp din ar, de starea geo-politic, de modul d
evia.
Bancile institutiile de credit sunt in pozitie nu doar de creditor,dar si de debitor,astfel toti deponentii
bancilor ,crediteaza institutiile respective cu diferite sume,pentru care primesc dobanzi.Bancile care acorda
credite de asemenea incaseaza o dobanda de la creditorii lor,astfel diferenta dintre dobanzile incasate ale
bancii si cele platite de catre banci,formeaza profitul brut,si dupa ce din profitul brut se scad cheltuielile de
intretinere,impozitele pe profit,atunci obtinem profit net.
Bancile pot fi determinate si din punct de vedere a tipurilor de banci si tipurilor de activitate:
1.Banca centrala-emisia banilor,acordarea creditelor statului si pastratrea patrimoniului statului,reglementrea
circulatiei banilor,concentrarea rezervelir banesti ale bancilor comerciale si acordarea creditelor
acestora,pastreaza rezerele de aur,mentine legaturi cu alte banci central sau organizatii financiare
international.
2.Banci comerciale-acordarea creditelor persoanelor fizice sau juridice,deservirea conturilor curente ale
intreprinderilor,pastrarea bunurilor banesti ale populatiei ,vanzarea hartiilor de valoare,operatiuni comerciale.
Sunt determinate si urmatoarele tipuri ale bancilor comerciale:
B.investitionale-realizeaza operatiuni intermediare,ca ex:vanzarea hartiilor de valoare:
B.inovationale-creditarea institutiilor stiintifice:
3.Banci de econimii-mobilizarea mijloacelor banesti disponibile ale populatiei,pastrarea si utiizarea
lor,acordarea creditelor,vanzarea-cumpararea valutei,vanzarea hartiilor de valoare,incasarea platilor pentru
diferite servicii.
4.Banci de comert exterior-operatiuni legate de exportul si importul marfurilor,valutei sau a altor operatiuni
financiare.
5.Banci cu specializare international-pentru reconstructive di dezvoltare.
Trezoraria-reprezinta statul in calitatea lui de debitor si creditor cu dreptul la colectarea taxelor si impozitelor
de la contribuabili si asumarea platilor in contul chelctuielilor administratiei publice.
2. Creditul. Esenta si clasificare
Prin credit se subintelege relatiile economice care apar in legatura cu acordarea unui imprumut,fie in
forma monetara sau naturala cu conditia rambursarii scadentei si de regula cu plata.Multitudinea relatiilor de
credit presupune si existent anumitor caracteristici ale creditului care sunt urmatoarele:
1.subiectii relatiilor de credit
2.promisiunile de rambursare
3.dobanda
4.tranzactia de credit
5.termenul de rambursare
6.transferabilitatea
Plata pentru credit este definite ca o dobanda creditara,astfel marimea acestei plati se numeste rata.
Rambursabilitatea,restituire,scandenta reprezinta termenul de plata.La procesul de creditare participa
creditori si debitori ca subiecti ai raportului de credit,astfel creditorul este subiectul care acorda creditul,astfel
drept surse pentru acordarea creditului,pot fi mijloacele proprii cat si mijloacele imprumutate de la alti
creditori.Debitorul este subiectul caruia I se acorda creditul si care se angajeaza sa-l ramburseze dupa un
anumit termen in conditiile specificate in acordul de credit si obligatoriu platind dobanda.Persoanele
participante la relatii de credit sunt pers.fizice,pers.juridice,statul.Conditiile de rambursare a creditului
presupune si anumite riscuri,si anume de nerambursare sau imobilizare si necesita inregistrarea unei
garantii.Garantiile pot fi personale,reale.
Garantia personala poate fi simpla si solidara,care este determinate prin angajamentul luat de o terta
persoana de a plati,in cazul in care debitorul este incapabil de a efectua aeasta plata.
Garantia reala presupune garantia unui imprumut prin anumite bunuri reale,se cunosc mai multe tipuri de
manifestare a garantiei reale:dreptul de retinere,in cazul cand creditorul are posibilitatea sa retina un bun
corporal ,proprietate a debitorului atat timp cat acesta nu si-a onorat obligatiunile.
Gajarea reprezinta actul prin care debitorul remite un bun in garantia gajului.
Ipoteca reprezinta actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra imobilului,fara
deposedare,astfel ipoteca poate fi:legala,convenita sau juridica.
Termenul de rambursare poate fi foarte variat de la 24 ore pana la 100 ani.Astfel creditelor pe termen scurt le
este caracteristic rambursarea totala la scadenta ,pe cand celor pe termen lung rambursarea esalonata.
Dobanda poate fi fixa,variabila
Dobanda fixa este dobanda acceptata de ambele parti pentru intregul imprumut si pentru toata durata
creditului.