Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
Bobescu Mihaela
CREDITUL EXTERN
Referat științific
Autorul: ___________________
(semnătura)
Chișinău – 2019
Cuprins
:
INTRODUCERE.........................................................................................................................................3
CAPITOLUL I: CARACTERISTICI GENERALE DESPRE CREDITUL EXTERN................................4
1.1 Conceptul, noțiunea creditului extern................................................................................................4
1.2. Scopuri și obiective..........................................................................................................................6
CAPITOLUL II: CONDIȚIILE DE ATRAGERE A ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE 2.1
Împrumutul propriu-zis cu elementele sale definitorii.............................................................................8
2.2. Selectarea sursei de creditare............................................................................................................8
2.3. Selectarea modalităţii de împrumutare.............................................................................................8
2.4 Decizia de îndreptare a resurselor atrase în dependenţă de scopul urmărit.......................................9
2.5. Operaţiuni de restructurare şi reeşalonare a datoriei de stat externe...............................................10
2.6. Gestionarea riscurilor aferente împrumuturilor...............................................................................10
III. PROCEDURILE................................................................................................................................11
3.1. Procedura de contractare a creditelor externe.................................................................................11
3.2. Procedura de debursare a creditelor exerne....................................................................................11
IV. ROLUL CREDITĂRII ÎN REPUBLICA MOLDOVA.......................................................................13
V. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE CREDITULUI EXTERN....................................................14
CONCLUZIE............................................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................16
2
INTRODUCERE
Participarea în proporţie ridicată a creditului la finanţarea economiei, implicaţiile acestuia
asupra creşterii economice şi asigurării echilibrului monetar explică interesul specialiştilor
pentru delimitarea conţinutului creditului şi definirii sale.
Totodată, având în vedere funcţia de supraveghere bancară exercitată de băncile centrale sau,
în cazul Republicii Moldova, de Banca Naţională a Moldovei, este important să identificăm în ce
măsură Banca Naţională dispune de un mecanism de asigurare a esenţei, conţinutului şi funcţiilor
creditului.
Drept obiect al împrumutului poate servi un anumit bun, care va fi restituit în forma sau în
valoarea sa. Creditul însă este un împrumut în monedă sau sub formă de mărfuri, valori
mobiliare etc.
Creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai complicate categorii valorice, formând obiectul
unor ample cercetări în literatura de specialitate, atât cu caracter juridico-financiar, cât şi
economico-financiar.
3
CAPITOLUL I: CARACTERISTICI GENERALE DESPRE CREDITUL EXTERN
Etimologic, creditul îşi are originea în cuvântul latin „creditum” care înseamnă „a crede” ,
„a se avea încredere.” Această origine a noţiunii de credit scoate în evidenţă un element
psihologic determinant, absolut necesar existenţei unei operaţiuni de împrumut şi anume
„încrederea” reciprocă a participanţilor la înfăptuirea unei astfel de operaţiuni.1
Astfel, profesorul “Sombat” definește creditul: ca fiind puterea de cumpărare fără a deține
numerar.
Profesorul Gide definește creditul ca schimbul unei bogății prezente, contra unei bogății
viitoare. La randul său, profesorul Slăvescu arată că este vorba de credit, ori de cate ori este
vorba de cedarea unei sume de bani efectuată la un moment dat din partea unui subiect
economic altuia, cu obligația ca cel din urmă să-l restituie mai tarziu la o anumită dată suma
primită plus o sumă de bani care se numește interes sau dobandă.
Creditul extern (internațional) este creditul acordat de către stat, bănci și alte persoane
juridice sau fizice unor țări, bănci sau persoane de instituțiile financiare international (F.M.I,
B.M. etc.)
Împrumuturile contractate de stat de pe piața externă fac parte din datoria publică
externă și reprezintă o obligație necondiționată și irevocabilă a statului de rambursare a
lor, de plată a dobînzilor și a altor costuri aferente.
În funcție de persoana creditorului și a debitorului, creditul extern poate fi:
1
Realizarea esenţei, conţinutului şi funcţiilor creditului de către Banca Centrală, Administrarea Publică, nr. 4, 2014,
Andrei GUŞTIUC, doctor în drept, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică Cristina TÎŞCUL,
doctorandă, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
4
Din punct de vedere economic, creditele extern ar trebui să fie ddestinate, în primul
rand, dezvoltărilor economice dotate în resurse interne (agricultură, turism, industria
alimentară, industria ușoară), acelor domenii în care există o îndelungată tradiție istorică
și care dispun de forță de muncă necesară (industria mică, artizanală, ceramic etc.),
dezvoltării sferei serviciilor (comerț, învățămant, ocrotirea sănătății, sector financiar
bancar) cat și infuzia tehnologiilor de varf, cu impact asupra dezvoltării viitoare, pe de o
parte și efectuarea unor “operații chirurgicale” în ceea ce privește ramurile tradiționale,
mari consumatoare de materii prime și energie pe de altă parte.
Din punct de vedere social creditele extern ar trebui, în primul rand, să amane
costul tranziției pentru o perioadă viitoare, în care va fi mai ușor de suportat achitarea
lor. Ele trebuie să contribuie atat la dezvoltarea economiei, cat și la menționarea sau la
limitarea diminuării nivelului de viață și așa destul de redus și, în același timp, să permit
populației să accepte sacrificiile inerente perioadei de tranziție.
Utilizarea creditelor externe pentru îmbunătățirea calității vieții, reprezintă un scop
pe termen lung care, deși nu poate fi dus la îndeplinirea într-o primă etapă a urgențelor
specific perioadei de tranziție, nu trebuie totuși pierdut din vedere. Mijlocul principal
însă de realizare al acestuia îl constituie acum, în principal resursele interne. De
asemenea, pe termen lung creditele externe sunt necesare în special pentru realizarea
oboectivelor majore de restructurări economice și sunt acordate condiționat de aceasta
de către intituțiile și organismele international de specialitate.2
2
https://ru.scribd.com/document/347694518/Lucru-Individual-Creditul-extern
5
Obiective:
Obiectivele sociale:
Acestea ţin de asigurarea stabilităţii sociale şi finanţarea oportună a proiectelor
sociale.
De aceea cea mai raţională ar fi utilizarea în acest scop a resurselor externe cu
titlu gratuit, cu statut de donaţie, pentru a evita îndatorarea excesivă.
Obiective ce țin de asigurarea securității economice a statului:
6
CAPITOLUL II: CONDIȚIILE DE ATRAGERE A ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE
2.1 Împrumutul propriu-zis cu elementele sale definitorii
7
2.3. Selectarea modalităţii de împrumutare
8
2.5 Operaţiuni de restructurare şi reeşalonare a datoriei de stat
externe
9
III. PROCEDURILE
10
speciale responsabile de implementarea acestor proiecte şi programe, în conformitate cu
planurile de procurări şi cele de finanţare în cadrul proiectelor investiţionale.
Retragerea mijloacelor din împrumuturile de stat externe se efectuează de către
persoanele responsabile pentru implementarea proiectelor şi programelor, autorizate în
acest scop de către Ministerul Finanţelor. Mijloacele băneşti aferente vor fi păstrate în
conturi purtătoare de dobîndă în favoarea proiectului/programului și această dobîndă va
fi transferată ulterior la bugetul de stat. Totodată, Ministerul Finanţelor gestionează
mijloacele retrase din împrumuturile de stat externe.3
3
HOTĂRÎRE Nr. 1136 din 18.10.2007 cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI
din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat
şi recreditarea de stat
11
V. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE CREDITULUI EXTERN
Avantaje:
Dezavantaje:
1. o datorie externă importantă atrage după sine alocarea pentru plata serviciului
acesteia a unei importante părți a intrărilor în valută convertibilă cu vederi asupra
scăderii nivelului de investiții;
2. acumularea unui însemnat debit, al datoriei externe este în sine un proces dureros
pentru țările cu export necompetitive și reprezintă o ipotecă asupra generațiilor
viitoare;
12
CONCLUZIE
Dar, pe cât de util şi avantajos este creditul, pe atât de primejdios devine el atunci
când nu este utilizat în conformitate cu principiile sale şi cu cerinţele echilibrului
economico-financiar. Un pericol, în acest sens, prezintă aşa-numita supracreditare, care
conduce la mari dezechilibre economice, financiare şi monetare, generând, atunci când
ia proporţii, inflaţia. De asemenea, subcreditarea, utilizarea creditului în scopul finanţării
unor activităţi economice insuficient fundamentate, poate provoca dezechilibrul
structural în economia naţională, disproporţii în ramurile şi sectoarele sale de activitate.
Consider că creditarea externă are atat un impact pozitiv cat și negative pentru
economia națională. Pe de o parte pozitiv, pentru că în prim plan Republica Moldova
apelează la creditele externe în scopul echilibrării balanței de plăți, care se include în
politica promovată de Banca Națională a Moldovei, și pe de altă parte, negative, întrucat
nu o putem considera una efectivă, doarece aplicând-o la moment are efecte favorabile,
dar odată cu scurgerea timpului efectele produse se transformă într-o problemă
economică, pentru că duce în continuare la creșterea datoriei externe.
13
BIBLIOGRAFIE
14