UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ

STUDIU DE CAZ

LUAREA, SUSTRAGEREA, TĂINUIREA, DEGRADAREA SAU

DISTRUGEREA DOCUMENTELOR, IMPRIMATELOR,
ȘTAMPILELOR SAU SIGIILOR (art. 360 CP RM): ASPECTE
TEORETICE ȘI PRACTICE

Dr., conf.univ. Vitalie Stati

Bobescu Mihaela

Grupa 1805, anul III

Data remiterii: 14.09.2020

 CUPRINS
Introducere în temă.............................................................................................................................3
Analiza unei spețe din practica judiciară...........................................................................................7
Concluzie..............................................................................................................................................8
Bibliografie...........................................................................................................................................9

2
 Introducere în temă

În prezenta lucrare voi aborda faptele care sunt de natură să aducă atingere statului,
atributelor fundamentale care îi sunt specifice, condiţiilor necesare îndeplinirii funcţiilor lui,
precum și cele care aduc atingere autorităţii publice. Vorbesc acum despre acele fapte care
prezintă un pericol social sporit.

Legea penală incriminează art. 360 din Codul Penal al Republicii Moldova “Luarea,
sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor, imprimatelor, ștampilelor
sau sigiliilor care aparțin unor întreprinderi, instituţii, organizaţii, dacă această faptă a fost
săvârșită din interes material sau din alte motive josnice, precum și luarea, sustragerea,
tăinuirea, degradarea, distrugerea sau păstrarea buletinelor de identitate sau a altor documente
importante ale persoanelor fizice, cu intenţia de a limita libertatea persoanei, inclusiv
libertatea de circulație, sau de a o lipsi de aceasta persoanei”.1

Deducem, că sub aceeași denumire întâlnim 2 variante-tip de infracțiuni, ce le-ar desparte

este faptul că, în primul rând, persistă interesul material de a lua, sustrage, ascunde, distruge
etc. documente, imprimate, ștampile ș.a., nu exclud faptul de a obține un venit în urma tuturor
acestor acțiuni, iar în al doilea rând, alt motiv pe lângă cel material este săvârșirea tuturor
acestor acțiuni doar cu intenția de a limita libertatea persoanei, de a o lipsi de acte ce țin de
identitatea personală, de a-i produce un discomfort, pentru că toți știm bine cât de importante
sunt toate actele de indentitate, fără ele noi nu suntem o personalitate. Actele personale, chiar
și acel buletin de identitate, ele toate constituie mijloace de informare, ele sunt prezente în
toate sferele vieții sociale, ele sunt personale, intime și nu în ultimul rând necesare.

Consider important de menționat, ca la momentul săvârșirii infracțiunii, documentele,

ștampilele etc. să aparțină instituțiilor, organizațiilor, adică să aibă statut de persoană juridică,
statut de întreprindere, dar dacă să spunem că acțiunile de luare, distrugere, tăinure etc. au
avut loc asupra documentelor, ștampilelor ș.a. a unei persoane fizice, atunci nu va avea loc
calificarea în baza art. 360, alin (1) CP RM, ci se va aplica răspunderea în baza alin. (2), art.
360 CP RM. Astfel, victima în cadrul infracțiunii menționate în alin. (1), art. 360 CP RM
poate fi o organizație, interprindere, instituție, iar în cadrul alin. (2) – persoana fizică.

1
Codul penal al Republicii Moldova, nr.985/2002, adoptat de Parlament la 18 aprilie 2002, publicat în MO
nr.128-129 din 13 septembrie 2002, intrat în vigoare la 12 iunie 2003, republicat în MO nr.72-74 din 14 aprilie
2009

3
 Obiect nemijlocit al infracţiunii date este ordinea stabilită în vederea gestionării
documentaţiei oficiale. Relațiile sociale cu privire la legala circulație a documentației oficiale
în infracțiunea dată în alin. (1), art. 360 CP RM au rolul de obiect juridic special, căci ele
depind de activitatea normală a organelor de drept, care au menirea de a asigura pe deplin
respectarea ordinii în ceea ce ține de documente oficiale, iar în cazul infracțiunii descrise în
alin. (2), art. 360 CP RM obiectul juridic special îl formează relațiile sociale cu privire la
circulația legală a documentelor importante ale persoanelor fizice.

Mai sus observăm că sunt enumerate, să le zicem așa, niște simboluri: documente, imprimate,
ștampile, sigilii, prin ele se înțelege că reprezintă ceva valoros, cum ar fi pentru o
întreprindere, o instituție etc. Prin asta deducem că acestea constituie obiectul material:
entitatea materială a documentelor, imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor sau a unui buletin
de identitate, unui livret militar, unei diplome de absolvire, certificat de naștere etc., toate
fiind necesare pentru perfectarea documentelor oficiale. După cum am mai menționat, fiecare
dintre ele are o semnificație importantă:

1. ștampila constituie o inscripţie, emblemă sau semn convenţional aplicat pe un

document pentru a-i da valabilitate sau pentru a-i indica sau certifica provenienţa.
2. sigiliul este un obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o monogramă, o
emblemă etc., care se aplică pe un act oficial, ca dovadă a autenticităţii lui.
3. imprimată este formularul-tip folosit la întreprinderi sau instituţii pentru întocmirea
actelor, documentelor oficiale.2

Dacă să vorbim scurt despre actele de tip personal, atunci certificatele de naștere, buletinele
de identitate, livretele militare, diplomele de absolvire, toate sunt un scurt comunicat (sau
raport, anunț, notă oficială) care conțin informații de actualitate și de interes public, date
personale care atestă existența persoanei fizice în cauză, care confirmă toate studiile obținute
și însuși existența persoanei în viața socială.

Este firesc deja faptul, că victima interpretată în infracțiunea de luare, sustragere, tăinuire,
degradare sau distrugere a documentelor, imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor care aparțin
unor întreprinderi, instituţii, organizaţii sunt însuși întreprinderile, instituțiile, organizațiile,
iar în cazul luării, sustragerii, tăinuirii, degradării, distrugerii sau păstrării buletinelor de
identitate sau a altor documente importante ale persoanelor fizice, victima este persoana
fizică.

2
Comentariu la Codul penal al Republicii Moldova, p. 216

4
 Latura obiectivă a infracţiunii se caracterizează prin acţiunile de luare, sustragere,
tăinuire, degradare sau distrugere a obiectelor indicate în dispoziţia articolului.

În cele de sus am interpretat fiecare element în cazul infracțiunii prevăzute în art. 360 CP
RM, iar în cele ce urmează, v-oi caracteriza deja amănunt fiecare acțiune:

 prin acţiunea de luare se înţelege ridicarea, fără drept, scoaterea sau retragerea
documentelor, imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor, actelor de tip personal din
posesia întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de tipul de
proprietate sau forma juridică de organizare/din posesia persoanei fizice;

 acţiunea de sustragere constă în luarea ilegală, prin orice mijloace, precum şi

intrarea în posesia obiectelor prevăzute de alin.(1),(2), art.360 CP RM;

 tăinuirea constituie acţiunea de ascundere, schimbarea locului documentelor sau a

celorlalte obiecte, astfel ca deţinătorul să nu se poată folosi de ele;

 prin degradare sau distrugere se înțelege aducerea obiectelor indicate într-o stare
de necorespundere totală sau parţială pentru folosirea lor.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute atât la alin. (1), cât și la alin. (2), art. 360 CP RM
se caracterizează prin intenție directă și indirectă. În alin. (1) motivele sunt interesul material,
adică intenția infractorului de a obține un câștig material, sau de a scăpa de probleme
financiare și motive josnice, prin acestea se înțeleg: gelozia, răzbunarea, ura ( rasială,
națională etc. ). În alin. (2), art 360 CP RM motivul infracțiunii la fel se rezumă la interesul
material al infractorului, acesta își execută acțiunile ilegale cu scopul de a primi la final o
remunerație materială, dar la fel persistă motivele de gelogie, ură etc. Să nu uităm că aceste
motive negative au un scop, scopul lor este satisfacția făptuitorului când acesta o lipsește pe
persoana fizică de libertatea sa, inclusiv libertatea de circulație, o limitează.

Cine este victima am identificat, dar cine poate fi tras răspundere pentru săvârșirea
infracțiunilor specificate atât în alin. (1), cât și în alin. (2), art. 360 CP RM?
Deci, subiectul infracțiunii specificate în ambele alineate poate fi persoana fizică

5
responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. Însă există o
excepție, în cazul în care o persoană cu funcție de răspundere a ridicat ilegal, a luat sau a
predat un buletin de identitate drept garanție, nu v-a fi aplicat nici unul din alineatele art. 360
CP RM, ci va fi tras la răspundere conform art. 341 din Codul Contravențional, care prevede
“ Ridicarea ilegală de către o persoană cu funcţie de răspundere a buletinului de identitate,
luarea sau predarea acestuia drept garanție se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de
unităţi convenţionale se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale.”3

Nu trebuie de confundat faptul, că ambele infracțiuni menționate în alineatele art. 360 CP

RM, sunt, după diferite cazuri, infracțiuni formale sau materiale.

Să începem cu alin. (1), unde este specificat luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau
distrugerea documentelor, imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor care aparțin unor
întreprinderi, instituţii, organizaţii, dacă această faptă a fost săvârșită din interes material sau
din alte motive josnice. Ar constitui o infracțiune formală și s-ar considera consumată din
momentul când toate acele documente, sigilii, ștampile etc. doar ar trece în posesia
făptuitorului, adică acesta nu întreprinde careva acțiuni cu ele, mai ușor să zicem, nu le
atinge. Alt caz ar fi dacă acesta din urmă ar obține careva beneficii în urma folosiirii lor, ar
dispune de ele, s-ar folosi pe deplin, în așa caz putem spune că constituie infracțiune
materială și e una consumată.

La fel și cu alin. (2), care ne relatează despre luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea,
distrugerea sau păstrarea buletinelor de identitate sau a altor documente importante ale
persoanelor fizice, cu intenţia de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație,
sau de a o lipsi de aceasta persoanei. Este considerată infracțiune formală consumată din
momentul în care actele cu date personale ale persoanelor fizice intră în posesia infractorului,
fără a intreprinde vreo acțiune cu ele și se va considera materială consumată atunci când
făptuitorul obține posibilități reale pe baza acestor acte de identitate. 4

Analiza unei spețe din practica judiciară

3
Codul contravențional al Republicii Moldova, nr.218/2008, adoptat de Parlament la 24 octombrie 2008,
publicat în MO nr.3-6 din 16 ianuarie 2009, intrat în vigoare la 31 mai 2009
4
Tratat de Drept Penal, Partea specială. Vitalie Stati, Sergiu Brânză, vol.II, Chișinău 2015, pag. 1118, 1120-1121

6
Ca să înțelegem mai bine despre gravitatea sau consecințele care pot apărea în urma
consumării unei astfel de infracțiuni, mai jos v-oi analiza o speță din practica judiciară, un
caz la care se atașează perfect tema abordată de mine și anume art. 360 CP RM.

E a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art. 360 alin.(2) Cod penal, la 1 an
închisoare. S-a constatat că inculpatul, în perioada anului 2011, în urma unui conflict, din
motive josnice, a luat, tăinuit şi a păstrat, buletinul de identitate, cartea de muncă pe numele
lui A, certificatul de deces a mamei ultimei, certificatul de naştere pe numele lui P,
documente importante pentru ei, cu intenţia de a limita libertatea persoanei şi libertatea
circulaţiei.5

Deci, mai sus observăm tragerea la răspundere a unui individ în baza alin. (2), art. 360 CP
RM, acesta a fost acuzat de “tăinuire și păstrare a unui buletin de identitate, carte de muncă,
certificat de naștere etc.”, toate aparținând unei persoane fizice, ceea ce ne face trimitere la
alin. (2), art. 360 CP RM. A săvârșit inculpatul acțiunile sale din motive josnice, acestea pot
fi ură, gelozie, invidie, iar intenția acțiunilor sale se înțelege ca cea de a limita libertatea
victimei şi libertatea circulaţiei a ei. Menționez, în dosar nu este prevăzut și indicat faptul că
făptuitorul cumva s-ar fi folosit de aceste acte personale cu scopul de a obține un venit sau de
a scăpa de probleme financiare, reiese că acțiunile lui constituie o infracțiune formală
consumată.

În cele ce urmează, în urma mai multor recursuri ordinare declarate de avocatul inculpatului
împreună cu acesta, în final, cauza va fi rejudecată în aceeaşi instanţă de apel, doar că în alt
complet de judecată, din motiv că au apărut niște circumstanțe care contravin Codului de
Procedură Penală, un judecător a participat la judecarea cauzei în instanța de apel, participând
anterior la judecarea cauzei în altă instanţă de apel, judecătorul însă nu poate participa la
judecarea cauzei şi urmează a fi recuzat sau este obligat să facă declaraţie de abţinere de la
judecarea cauzei, dacă el a luat în această cauză hotărâri anterioare judecăţii în care şi-a expus
opinia asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului. Astfel, rezultă că prevederile cu privire
la compunerea completului de judecată au fost încălcate de către instanţa de apel, iar cum
orice persoană are dreptul la examinarea şi soluţionarea cauzei sale de către o instanţă legal
constituită, va avea loc rejudecarea.

Eu, însă, nu sunt de acord cu decizia data, sau mai bine spus, nu aș vedea rostul, pentru că
sunt total de acord cu decizia primei instanţe, care corect a reţinut probe ce confirmă
5
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=12076&fbclid=IwAR28il5ZOY-
eUGnqJMgD1TGAffVhpIOzVyYcgfIWRgguULYgVigWEqnfeoY

7
vinovăţia inculpatului: declaraţiile părţii vătămate, a martorilor, precum şi probele materiale -
procesele-verbale de ridicare și examinare a actelor de identitate pe numele victimei, recipisa
eliberată de către victimă, prin care se dovedeşte faptul că anume inculapatul nostru a sustras
şi tăinuit actele de identitate şi alte acte importante ale victimei şi fiului acesteia, ultimii fiind
limitați în propriile libertăţi, inclusiv private de dreptul la circulaţia liberă.

Sunt de părere că persistă destule probe, se întrunesc toate semnele pentru a fi tras infractorul
la răspundere în baza alin. (2), art. 360 și de a-și ispăși pedeapsa pentru fapta comisă.

Concluzie

Statul, ca o organizare politică a societăţii, are scopul principal de apărare a interesului

general. Infracţiunile contra autorităţilor publice şi a securităţii de stat constituie grupul de
infracţiuni socialmente periculoase, săvârşite cu intenţie sau din imprudenţă, care lezează – în
mod exclusiv sau în principal – relaţiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităţilor
publice şi securitatea de stat. Alin. (1) și (2) al art. 360 CP RM, fac parte din aceste
infracțiuni, iar făptuitorii mereu v-or dori să pună în pericol relațiile sociale, doar pentru a-și
satisface interesele materiale sau alte interese josnice, sau de a limita libertatea persoanei,
inclusiv libertatea de circulaţie, sau de a o lipsi de aceasta dorind săvârșirea acestor acţiuni.6

Nu am careva recomandări pentru îmbunătățirea anume acestui articol, legiutorul deja a făcut
tot necesarul pentru a fi luate toate măsurile în caz de comiterea unei astfel de infracțiuni și ce
presupune însăși tragerea la răspundere în baza art. 360.

Bibliografie

6
Drept Penal. Partea Specială, Sergiu Brânză, Vitalie Stati, Xenofon Ulianovschi,Vladimir Grosu, Ion Țurcanu,
vol. II, ed. a II-a, Chișinău 2005, pag. 725

8
1. Codul penal al Republicii Moldova, nr.985/2002, adoptat de Parlament la 18 aprilie
2002, publicat în MO nr.128-129 din 13 septembrie 2002, intrat în vigoare la 12 iunie
2003, republicat în MO nr.72-74 din 14 aprilie 2009;
2. Codul contravențional al Republicii Moldova, nr.218/2008, adoptat de Parlament la
24 octombrie 2008, publicat în MO nr.3-6 din 16 ianuarie 2009, intrat în vigoare la 31
mai 2009;
3. Drept Penal. Partea Specială, Sergiu Brânză, Vitalie Stati, Xenofon
Ulianovschi,Vladimir Grosu, Ion Țurcanu, vol. II, ed. a II-a, Chișinău 2005;
4. Comentariu la Codul Penal al Republicii Moldova < https://cj.md/codul-penal-al-
republicii-moldova-partea-speciala-comentariu/>;
5. Tratat de Drept Penal, Partea specială. Vitalie Stati, Sergiu Brânză, vol.II, Chișinău
2015
6. Dosarul nr. 2034/2018
<http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?
id=12076&fbclid=IwAR28il5ZOY-
eUGnqJMgD1TGAffVhpIOzVyYcgfIWRgguULYgVigWEqnfeoY>;