Contactul indirect

Bazele legislației
Pe tema: Categoriile de infracțiuni

Introducere
Legile, numai prin conţinutul și sancţiunile pe care le prevăd, reprezintă mult prea puţin pentru a
contracara fenomenul infracţional. Organizarea unui aparat de poliţie și judecătoresc de mare
eficienţă, bine pregătit profesional și dotat potrivit ultimelor realizări în domeniul luptei
antiinfracţionale, consti- tuie, de asemenea, doar o soluţie parţială.

Combaterea și diminuarea criminalităţii pot fi realizate doar în condiţiile în care sunt întreprinse
cumulativ iniţiative legislative și măsuri de ordin soci- al, economic, juridic care să permită
contracararea cauzelor și condiţiilor care determină sau favorizează infracţionalitatea și să
asigure intervenţia operativă a organelor specializate, cu atribuţii antiinfracţionale.

În lupta împotriva criminalităţii un loc aparte îl ocupă normele juridice penale, care, în totalitatea
lor, formează o ramură distinctă în cadrul sistemu- lui de drept, și anume dreptul penal.

Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără valorile sociale împotriva faptelor
periculoase.Denumirea de “drept penal” este folosită în două accepţiuni: a) de ramură specifică
a dreptului, care reunește sistemul normelor juridice penale, și b) de știinţă, de ramură distinctă
a știinţelor juridice care studiază aceste norme.

Infracțiuni contra vieții, libertății și sănătății persoanei.

Infracţiunile contra vieţii și sănătăţii persoanei reprezintă grupul de in- fracţiuni prevăzute în
Capitolul II al Părţii speciale a Codului penal al Repu- blicii Moldova. Acestea sunt fapte
prejudiciabile, săvârșite cu intenţie sau din imprudenţă, care vatămă sau pun în pericol – în
mod exclusiv sau în princi- pal – relaţiile sociale privitoare la viaţa sau sănătatea persoanei.

Așa cum rezultă din definiţie, obiectul juridic generic al infracţiunilor din grupul specificat îl
formează relaţiile sociale privitoare la viaţa sau sănă- tatea persoanei.

Viaţa și sănătatea constituie valorile sociale care desemnează atributele principale ale
persoanei. Viaţa persoanei reprezintă existenţa socială a aces- teia, adică realizarea posibilităţii
de a participa la relaţiile sociale, de a-și exer- cita drepturile și interesele și de a-și executa
obligaţiile.

Cât privește tipologia infracţiunilor contra vieţii și sănătăţii persoanei, aceasta poate fi
prezentată astfel:

1) infracţiuni contra vieţii persoanei (art. 145-150 din CP al RM);

2) infracţiuni contra sănătăţii persoanei (art. 151-153, 156, 157 din CP al

RM);

3) infracţiuni care pun în pericol viaţa și sănătatea persoanei (art. 154, 155,

158-163 din CP al RM).

Deosebirea principală dintre infracţiunile care fac parte din primele două

categorii, pe de o parte, și infracţiunile din cea de-a treia categorie, pe de altă parte, constă în
aceea că, în primul caz, obiectului infracţiunii – relaţiilor socia- le cu privire la viaţa sau,
respectiv, sănătatea persoanei – i se aduce o vătămare, pe când în cel de-al doilea caz, el este
pus doar în pericolul de a fi vătămat.

Infracţiunile contra libertăţii, cinstei și demnităţii persoanei reprezintă grupul de infracţiuni

prevăzute în Capitolul III al Părţii speciale a Codului penal al Republicii Moldova, fiind fapte
prejudiciabile, săvârșite cu intenţie, care vatămă – în mod exclusiv sau în principal – relaţiile
sociale cu privire la libertatea persoanei.

Răpirea unei persoane

2
Această infracţiune contra libertăţii persoanei prezintă un pericol social vădit, deoarece victima
este extrasă, fără a-și fi exprimat acordul, din micro- mediul său social, fiind lipsită un anumit
timp de putinţa de a lua parte la viaţa socială, adică de a se manifesta, potrivit situaţiei sale, în
procesul de realizare a valorilor materiale și spirituale și de a participa la circulaţia lor.

Traficul de fiinţe umane

Anual, milioane de oameni din întreaga lume devin victime ale traficului de fiinţe umane.
Majoritatea o constituie femeile, deși nu este exclus să fie tra- ficaţi și bărbaţii. În Republica
Moldova, în ultimii ani s-au făcut pași concreţi în vederea prevenirii, combaterii și sancţionării
traficului de fiinţe umane.

Privaţiunea ilegală de libertate

Cu excepţia limitărilor prevăzute explicit sau implicit de normele juridice, care stabilesc fie
activităţile interzise, fie, dimpotrivă, activităţile a căror în- deplinire este impusă de lege,
persoana fizică trebuie să aibă garantată posibi- litatea de a se deplasa și de a activa în
conformitate cu interesele sale, și legea nimănui nu-i permite s-o lipsească de această libertate

Sclavia și condiţiile similare sclaviei

Sclavia constituie, în esenţă, negaţia stării de libertate. Sclavul, conside- rat un simplu obiect al
dreptului de proprietate, se află în dispoziţia altuia și folosit după bunul plac al acestuia, fiind
deci pus în condiţii în care pentru el nu există o stare de libertate; el nu este și nu poate fi
subiect în sfera relaţiilor sociale.

Infracțiunea contra proprietații economice

În dezvoltarea aserţiunilor date, menţionăm că obiectul juridic generic al infracţiunilor

economice este constituit din relaţiile sociale economice, baza-te pe următoarele principii de
desfășurare a activităţii economice: libertatea activităţii economice; exercitarea activităţii
economice în temeiuri legale; con- curenţa loială a subiectelor activităţii economice; buna-
credinţă a subiectelor activităţii economice; interzicerea formelor vădit infracţionale ale conduitei
subiectelor activităţii economice.

Punând la bază clasificarea ramurilor sau domeniilor activităţii economi- ce, putem identifica
următoarele tipuri de infracţiuni economice:

 infracţiuni săvârșite în sfera financiar-creditară (art. 236-240, 244, 245, 250 din CP al
RM);
 nfracţiuni săvârșite în sfera activităţii de întreprinzător (art. 241, 242, 252, 253 din CP al
RM);

3
  infracţiuni săvârșite în sfera distribuirii bunurilor (art. 243, 246, 247, 251 din CP al RM);
 infracţiuni săvârșite în sfera activităţii economice externe (art. 248, 249 din CP al RM);
 infracţiuni săvârșite în sfera consumului de bunuri, servicii și lucrări (art. 254-257 din CP
al RM);
 infracţiuni săvârșite în sfera exploatării fondului de locuinţe (art. 258 din CP al RM).

Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător

Varianta-tip a infracţiunii prevăzute la art. 241 din CP al RM constă în practicarea ilegală a

activităţii de întreprinzător, soldată cu obţinerea unui profit în proporţii mari.

Pseudoactivitatea de întreprinzător

La art. 242 din CP al RM se prevede răspunderea penală pentru crearea de întreprinderi,

fără intenţia de a desfășura activitatea de întreprinzător sau bancară, pentru acoperirea
genurilor activităţii de întreprinzător ilicite, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari

Insolvabilitatea intenţionată

Varianta-tip a infracţiunii prevăzute la art. 252 din CP al RM constă în in- solvabilitatea

intenţionată care a cauzat creditorului daune în proporţii mari.

Infracțiuni contra Securității publice și ordinii publice

Recunoașterea omului, drepturilor și libertăţilor lui ca cele mai impor- tante valori sociale
presupune crearea, formarea condiţiilor sociale respective, care ar proteja securitatea
oamenilor, funcţionarea normală a instituţiilor, organizaţiilor și întreprinderilor.

Un factor important care asigură apărarea socială a oamenilor, a intere- selor de stat și
obștești îl constituie sistemul de măsuri juridice, îndreptate spre crearea condiţiilor pentru
activitatea profesională și odihna oamenilor, protejarea ordinii de stat și publice. În numărul
acestor măsuri juridice se in- clude și Capitolul XIII al Părţii speciale a Codului penal, care
incriminează infracţiunile contra securităţii publice și ordinii publice.

Specificul infracţiunilor contra securităţii publice și ordinii publice, spre deosebire de

infracţiunile contra vieţii și sănătăţii, contra patrimoniului etc., constă în aceea că ele sunt
dăunătoare pentru un cerc mai larg de valori sociale (securitatea oamenilor, activitatea
normală a întreprinderilor, instituţiilor și organizaţiilor, cât și altor instituţii sociale). La
săvârșirea infracţiunilor contra securităţii publice și ordinii publice se cauzează prejudiciu nu

4
 unei persoane concrete, ci unor interese sociale importante, cum ar fi securitatea societăţii
în genere.

Infracţiuni ce atentează la securitatea publică: terorismul (art. 278 din CP al RM), activitatea
de finanţare și asigurare materială a actelor teroriste (art. 279 din CP al RM), luarea de
ostatici (art. 280 din CP al RM), comuni- carea mincinoasă cu bună-știinţă despre actul de
terorism (art. 281 din CP al RM), organizarea unei formaţiuni paramilitare ilegale sau
participarea la ea (art. 282 din CP al RM), banditismul (art. 283 din CP al RM), crearea sau
conducerea unei organizaţii criminale (art. 284 din CP al RM), dezordini de masă (art. 285
din CP al RM), acţiunile care dezorganizează activitatea peni- tenciarelor (art. 286 din CP al
RM), pirateria (art. 289 din CP al RM).

2. Infracţiuni contra ordinii publice: huliganismul (art. 287 din CP al RM), vandalismul (art.
288 din CP al RM), iniţierea sau organizarea cerșetoriei (art. 302 din CP al RM).

3. Infracţiuni ce atentează la securitatea publică în domeniul efectuării diver- selor tipuri de

activităţi: purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală
a armelor și muniţiilor (art. 290 din CP al RM), păstrarea neglijentă a armelor de foc și a
muniţiilor (art. 291 din CP al RM), fabricarea, procurarea, prelucrarea, păstrarea,
transportarea, folosirea sau neu- tralizarea substanţelor explozive ori a materialelor
radioactive (art. 292 din CP al RM), încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare, transportare
și folosire a substanţelor ușor inflamabile sau corosive (art. 293 din CP al RM), transporta-
rea ilegală cu transportul aerian a substanţelor explozive sau ușor inflamabile (art. 294 din
CP al RM), ameninţarea de a sustrage materiale radioactive sau de a le folosi (art. 295 din
CP al RM), încălcarea regulilor de protecţie contra incendiilor (art. 296 din CP al RM),
neîndeplinirea dispoziţiilor organelor de stat de supraveghere în domeniul protecţiei civile
(art. 297 din CP al RM), în- călcarea regulilor de exploatare a obiectivelor energetice (art.
298 din CP al RM), încălcarea regulilor de pază a liniilor de telecomunicaţii (art. 299 din CP
al RM), încălcarea regulilor la efectuarea exploatărilor miniere sau a lucrărilor de con-
strucţie miniere (art. 300 din CP al RM), încălcarea regulilor de securitate în întreprinderile
sau secţiile supuse pericolului exploziei (art. 301 din CP al RM).

Infracțiuni contra justiției

Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute în Capitolul XIV din Partea specială a
Codului penal îl constituie relaţiile sociale cu privire la în- făptuirea justiţiei.

Prin “justiţie” trebuie de înţeles nu doar activitatea jurisdicţională înfăp- tuită de instanţele
judecătorești, dar și activitatea organelor de urmărire pena- lă, a organelor de executare a
hotărârilor judecătorești etc., adică a organelor care concură la înfăptuirea justiţiei.

Fiecare dintre infracţiunile contra justiţiei are și un obiect juridic special: relaţiile sociale cu
privire la activitatea instanţei judecătorești, ca unic promo- tor al actului de justiţie, precum și

5
 efectuarea urmăririi penale de către orga- nele de stat împuternicite de lege (în cazul
infracţiunii prevăzute la art. 303 din CP al RM); relaţiile sociale privind funcţionarea normală
a organelor de justi- ţie și a organelor de urmărire penală, precum și demnitatea și cinstea
judecă- torului, procurorului, ofiţerului de urmărire penală, executorului judecătoresc (în
cazul infracţiunii prevăzute la art. 304 din CP al RM) etc.

Putem distinge următoarele tipuri ale infracţiunilor contra justiţiei:

a) infracţiuni contra justiţiei care atentează la viaţa și sănătatea, cinstea și demnitatea

judecătorilor, persoanelor care efectuează urmărirea penală

ori contribuie la înfăptuirea justiţiei (art.304 și 305 din CP al RM);

b) infracţiuni care împiedică îndeplinirea de către judecător sau colabora- torii organelor de
drept a obligaţiilor lor în vederea realizării sarcinilor și scopurilor justiţiei (art. 303, 310, 311,
312, 313, 314, 315, 316, 323 din

CP al RM);

c) infracţiuni contra justiţiei comise de către judecători sau de către persoane-

le care efectuează urmărirea penală (art. 306, 307, 308, 309 din CP al RM);

d) infracţiuni contra justiţiei îndreptate spre împiedicarea executării pe- depsei sau
neexecutarea hotărârii instanţei de judecată (art. 317, 318,

319, 320, 321, 322 din CP al RM).

Infracțiuni contra statului