Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea de Stat din Moldova

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

ȘANTAJUL: ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE

Coordonator științific: Copețchi Stanislav,

doctor în drept, conferențiar universitar
Autor: Sîrbu Natalia, grupa 1607
LISTA ABREVIERILOR
INTRODUCERE
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND INFRACȚIUNEA DE ȘANTAJ
1.1 Noțiunea de șantaj. Scurt istoric. Evoluția reglementărilor
1.2. Analiza juridico-penală a infracțiunii de șantaj
1.2.1 Obiectul infracțiunii de șantaj
1.2.2 Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.189 CP RM
1.2.3 Latura subiectivă a infracțiunii de șantaj
1.2.4 Subiectul infracțiunii de la art.189 CP RM
1.2.5 Circumstanțele agravante consemnate la art.189 CP RM
1.3. Concluzii la Capitolul I
CAPITOLUL II ASPECTE PRACTICE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE ŞANTAJ
2.1 Analiza practicii judiciare în materia infracțiunii de șantaj
2.2. Delimitarea infracțiunii de șantaj de alte infracțiuni similare
2.3 Concluzii la Capitolul II
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
Actualitatea temei abordate

1. Cu toate că infracțiunea de șantaj art.189 CP RM, a avut un grad sporit de proeminență chiar de
la începutul anilor 90 ai secolului trecut și astăzi suntem în prezența unei lupte acerbe cu acest
fenomen, fapta de șantaj se menține în topul infracțiunilor contra patrimoniului.

2. O dată cu schimbarea relațiilor sociale șantajul, a obținut o altă colatură infracțională, acesta
fiind atestat chiar de practica judiciară. Dacă cerințele infractorilor de șantaj anterior se rezumau la
anumite cerințe tradiționale de transmitere a bunurilor, transmiterea anumitor mijloace bănește sau
nu în cele din urmă transmiterea anumitor facultăți asupra acestora, pe când în prezent aceste
exemple deja au fost suplinite de cerințe mult mai ample: repararea sau executarea unei lucrări de
către victimă fără achitarea costului, abuzul de putere prin intermediul victimei, colectarea sau
răspândirea unor date oficiale despre anumite conturi informaționale private.

3. În prezent suntem predispuși de a fi victime a unu-i șantajist, datorită faptului că lumea prea
mult își expune public și prin intermediul anumitor pagini web, viața pe care o traiesc chiar și de
luxul care îi înconjoară astfel fără să-ți dai seama poți să devii o victimă a infracțiunii de șantaj.
Definirea conceptului de șantaj

1. În art. 189 alin.1 CP RM, șantajul, este definit ca cererea de a transmite bunurile proprietarului,
posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvârși alte acțiuni cu caracter
patrimonial, amenințând cu violență persoana, rudele sau apropiații acesteia, cu răspândirea unor
știri defăimătoare despre ele,cu deteriorarea sau distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului,
deținătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deținătorului, a rudelor sau a apropiaților
acestora.

2. În legislația Federației Ruse, infracțiunea de șantaj este regăsită sub următorul aspect, al cerinței
de a transfera proprietatea altuia sau dreptul de proprietate sau de a efectua alte acțiuni cu caracter
de proprietate sub amenințarea de violență sau distrugerea sau deteriorarea proprietății altuia,
precum și sub amenințarea răspândirii informațiilor care poate afecta victima sau rudele sale, sau
alte informații care ar putea provoca substanțial vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale
victimei sau a rudelor sale
Obiectul juridic special
Conținutul obiectului juridic principal ai infracțiunii prevăzute la art.189 CP RM depinde de
conținutul modalității acțiunii principale sub care formă se manifestă acţiunile, de aceea vom
exemplifica următoarele acțiuni: cererea de a se transmite bunurile proprietarului sau a
deținătorului, posesorului; fie anume atunci forma cererii de a se transmite dreptul asupra bunurilor
care aparțin proprietarului sau deținătorului, obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu
privire la patrimoniu, care constituie un drept real.

Cît privește obiectul juridic secundar, al infracțiunii prevăzute la art. 189 din CP RM, natura
acesteia se schimbă în dependență de succedarea acțiunii adiacente din cadrul șantajului

libertatea psihică
a persoanei

Acțiunea
adiacentă
relații sociale cu
integritatea corporală
Privire la sănătatea
a persoanei
persoanei
 Latura obiectivă
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.189 CP RM se manifestă prin acțiuni ca cererea prin constrângere
exercitată de către făptuitor asupra victimei de a i se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deţinătorului ori
dreptul asupra acestora sau de a săvârşi alte acţiuni cu caracter patrimonial, însoţită de ameninţarea cu violenţa asupra
persoanei, rudelor sau apropiaţilor acesteia, cu răspândirea unor ştiri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu
distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deţinătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deţinătorului, a
rudelor sau a apropiaţilor acestora.
Subiectul și latura subiectivă a infracțiunii.

Subiectul infracțiunii este persoana responsabilă, care la momentul

săvârșirii infracțiunii a atins vîrsta de 14 ani în cazul circumstanțelor
agravante, și vârsta de 16 ani în cazul circumstanțelor tip.

Latura subiectivă Latura subiectivă se exprimă anume prin vinovăție

intenționată, şi anume: intenția directă. Vinovatul, își dă seama de
caracterul prejudiciabil şi ilegal al violenței aplicate sau al ameninţării
exercitate și prin aceasta impune victima să transmită întreg patrimoniu
sau dreptul cerut.
 Concluzii
Rezultatele obținute în urma cercetării efectuate asupra infracțiunii de șantaj
constau în determinarea tuturor semnelor constitutive, pe care o face să fie difertă
și cu mult mai complexă decât unele infracțiuni care sunt întâlnite în același
capitol „Infracțiuni Contra Patrimoniului”, și nu în cele din urmă am analizat
această infracțiune în domeniul practicii judiciare cum este încadrată și de care
factori prejudiciabili se ține cont.

Prin comiterea infracțiunii de șantaj art.189 CP RM, făptuitorul aduce atingere

acelor relații sociale cu privire la patrimoniu nu pe calea influențării nemijlocite
asupra bunurilor, dar prin influențarea directă asupra persoanei, utilizând anumite
forme de acționare în mod direct asupra psihicului persoane astfel apelează la:
amenințare, aplicarea violenței fizice și psihice.
Recomandări
1. Considerăm că ar fi bine venită o completare ce ține de acțiunea principală care este intitulată prin
„cererea”, astfel în cadrul alin.(1) art 189 CP RM, după cuvântul ,,cererea” să mai fie completat cu cuvintele
,,ilegală și neântemeiată”, pentru că dacă respectiva cerere care este indicată în acest articol nu demonstrează
ilegalitatea făptuitorului pe care o aplică față de victimă, ar putea fi interpretată ca o simplă cerere a unor bunuri
sau a unor facultăți asupra bunurilor. De asemenea după cuvintele „transmite” și „acțiuni” să urmeze cuvintele
„gratuit” și „neechivalente”, ceea ce ar însemna că nu urmează a fi reâtorse și nu pot fi echivalate cu nimic în
schimb.
2. În urma analizei infracțiunii date de asemenea am observat că făptuitorul cu toate că urmărește scopul de
cupiditate, el poate să obțină drepturile patrimoniale pentru el dar și pentru alte terțe persoane. De aceea vin cu
următoarea recomandare ca alin.(1) art. 189 CP RM să fie completat cu următoarea expresie „ în folosul
făptuitorului sau al unor terțe persoane”.
3. Combaterea infracțiunii de șantaj, cu oferirea unor consultații gratuite de către persoane din domeniul
juridic către potențiale victime a infracțiunii de șantaj, tot o dată colaborarea acestora cu aceste victime pentru a
putea prinde făptuitorul înainte ca fapta să fie consumată, și ca victima deja să fi suferite atât daune materiale cât
și daune psihice și morale.
4. Resocializarea ceea ce presupune că o dată cu începerea ispășirii pedepsei de către infractor, ar fi bine ca
statul să constituie anumite unități specializate formate din cadre profesioniste care pe o durată nedeterminată să
ajute infractorul la descoperirea propriei personalități. În acest sens, se are învedere ca persoanelor condamntate
să le fie acordată o asistență stabilă, din partea unor psihologi care nemijlocit îl vor ajuta să-și creeze niște
concepții pozitive de viață.
5. Ar fi bine ca statul prin intermediul unor structuri specializate să intervină cu anumit sprijin în ce privește
specializarea persoanelor eliberate din detenție în câmpul muncii.
Vă mulțumesc
pentru atenție!