Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

REFERAT
la tema:„ Aspecte comparate la nivel comunitar
privind impozitarea veniturilor persoanelor
juridice străine”

Reglementarea juridică a impozitelor și taxelor

Chișinău, 2021
Cuprins:

1. Impozitarea persoanelor juridice străine pe teritoriul RM.

2. Impozitul pe veniturile persoanelor juridice nerezidente în România.
3. Eliminarea dublei impuneri în România.
 4. Impozitul pe venit în Federația Rusă.

Impozitarea persoanelor juridice străine pe teritoriul RM

Potrivit art.71 alin.(1) lit.m) din Codul Fiscal1, veniturile din transportul internaţional maritim,
aerian, feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se efectuează numai între

1
Cod fiscal al RM, art. 71, alin.1, lit.m
2
punctele situate în afara Republicii Moldova, se consideră venituri ale nerezidenţilor obţinute în
Republica Moldova.
 Conform explicațiilor Ministerului Finanțelor nr.14/3-13/42 din 09.12.2015, venitul obținut
de un nerezident din prestarea serviciilor de transport internațional se va impozita în Republica
Moldova numai în cazul în care punctul de pornire sau destinația finală se află pe teritoriul
Republicii Moldova, ținînd cont și de tratatele la care Republica Moldova este parte, indiferent
dacă tranzitează unul sau mai multe state terțe.
 Concomitent, în conformitate cu prevederile pct. 1 art. 8 din Convenția între Guvernul
Republicii Moldova si Guvernul României pentru evitarea dublei impuneri pe venit si pe
proprietate si prevenirea evaziunii fiscale, profiturile obţinute din exploatarea în trafic
internaţional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere de un rezident al
unui Stat Contractant vor fi impozabile numai în acest Stat Contractant.2
Astfel, pentru rezidentul Republicii Moldova, care beneficiază de servicii de transport
internațional prestate de către un nerezident (rezident al României) nu apar careva obligații
fiscale privind reținerea impozitul pe venit la sursa de plată.
  Totodată, comunicăm, că pentru a beneficia de facilitatea fiscală la impozitul pe venit în
conformitate cu Convenția nominalizată, conform alin. (2) art. 793 din Codul Fiscal, nerezidentul
are obligația de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de
rezidență eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.
Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă plătitorului de venit cu traducere
în limba de stat, cu excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de
rezidenţă se prezintă pe suport de hîrtie în original şi/sau în formă electronică pentru fiecare an
calendaristic în care se achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea plăţilor şi de tipul
venitului achitat.         
În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru anul calendaristic respectiv,
se vor aplica prevederile legislaţiei fiscale din Republica Moldova, specificate în art. 91 alin. (1)
din Codul Fiscal, conform cărora persoanele menţionate la art.90 reţin şi achită un impozit în
mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la
art.71din Codul fiscal.3
 În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, întregul venit al
contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut în Republica Moldova din activităţi de
întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. Concomitent, potrivit prevederilor

2
Convenția pentru evitarea dublei impuneri și evitarea evaziunii fiscale cu privire șa impozitele pe venit și pe
capital între Guvernul RM și Guvernul României.
3
Codul Fiscal al RM
3
art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor se va
ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova.4
 Potrivit prevederilor pct.2 din Regulamentul cu privire la impozitul pe venitul nerezidenților,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693 din 11.07.2018, venitul nerezidentului se consideră
obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea sa pe
teritoriul ţării. Veniturile obţinute peste hotarele Republicii Moldova în urma activităţii pe
teritoriul ţării străine nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit la sursa de plată în
Republica Moldova.5
 Astfel, dat fiind faptul că achitarea cotizațiilor de membru în folosul nerezidentului -
asociației internaționale, nu ține de activitatea de întreprinzător a asociației internaționale
desfășurată pe teritoriul republicii, față de acesta nu se extind prevederile art. 91 din Codul fiscal.
 În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea
venitului impozabil al nerezidenților se va ține cont numai de venitul obținut în Republica
Moldova. 
 Potrivit prevederilor art. 71 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenților obținute
în Republica Moldova se consideră veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute de către
persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul
Republicii Moldova, determinate conform art.39-41 din Codul fiscal. 
 Prevederile alin.(1) lit. d) al articolului menționat din Codul fiscal stabilesc că, veniturile
obţinute de persoanele juridice nerezidente, sub formă de creştere de capital, determinate
conform art.40 alin.(1)–(4), din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de
capital specificate la art.39 alin.(1) din Codul fiscal, se consideră venituri ale nerezidenților
obținute în Republica Moldova.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele
menționate la art. 90 rețin din veniturile nerezidentului, specificate la art. 71, un impozit din
suma plăților în folosul nerezidentului în mărimea cotei stabilite la acest articol.  
 Astfel, la procurarea de la un nerezident a unui bun imobil amplasat pe teritoriul Republicii
Moldova, persoana juridică rezidentă urmează să determine creșterea de capital, potrivit art.39-
41 din Codul fiscal și să rețină impozitul pe venit de la sursa de plată din suma achitată în rate
nerezidentului persoanei fizice sau juridice. 
În conformitate cu art. 12 pct. (1) din Codul fiscal 6, royalty (redevenţă) înseamnă plăţi de
orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de
utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare,
4
Ibidem 1
5
Hotărîrea Guvernului nr.693 din 11.07.2018
6
Cod Fiscal al RM
4
artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau
radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs
soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a
informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific. 
În sensul prezentei noţiuni, nu se consideră royalty: 
        a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de
proprietate asupra tuturor elementelor menţionate mai sus; 
        b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software,
inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia; 
        c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a
unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul
vînzării acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;
       d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a da
dreptul la reproducere; 
        e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea
unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situaţia în care
clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau a unor
tehnologii similare; 
        f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de comunicaţii electronice din acordurile de
roaming, a frecvenţelor radio, a comunicaţiilor electronice între operatori. 
Prin urmare, în cazul în care rezidentul nu procură titlu de proprietate asupra unui software
dar procură dreptul limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia, plata efectuată
nerezidentului nu este calificată ca royalty (redevenţă), și respectiv nu se va aplica prevederile
art. 91 din Codul fiscal.
 În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului
nerezident se împarte în venit obţinut: 
        a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din muncă prin contract
(acord) de muncă; 
        b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin
contract (acord) de muncă.7
Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în
cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii
Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul desfăşurării activităţii

7
Cod Fiscal al RM
5
de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe
venit în Republica Moldova. 
 În cazul în care serviciile acordate de nerezident se efectuează prin intermediul internetului
de la locul de rezidenţă al nerezidentului care se află peste hotarele Republicii Moldova, acestea
se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată peste hotarele Republicii Moldova şi,
respectiv, rezidentul nu are obligaţii de a reţine impozit la sursa de plată, conform art. 91 din
Codul fiscal.
În conformitate cu prevederile art. 47 din Codul fiscal, venitul rezultat din proprietatea
comună se consideră drept un venit obţinut de către coproprietari proporţional cotelor-părţi
deţinute de fiecare dintre ei. 
 Potrivit prevederilor art.73 alin.(1) din Codul fiscal veniturile persoanelor juridice
nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o reprezentanţă permanentă în Republica
Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată conform art.91, fără dreptul la deduceri,
cu excepţia veniturilor din prestarea de servicii ce ţin de deschiderea şi gestionarea conturilor
corespondente ale băncilor corespondente şi de efectuarea decontărilor. 
  Prin urmare, conform art. 91 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art.90 reţin
și achită din veniturile nerezidentului, specificate la art.71 lit. u) din Codul fiscal, un impozit în
mărime de 12%. 
 Totodată, menţionăm că potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional
care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care
Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia
fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.
 În conformitate cu prevederile pct. 51 din Regulamentul cu privire la determinarea
obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care
practică activitate de întreprinzător,8 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11.07.2018,
la cheltuieli de reprezentanţă, ce ţin de activitatea de întreprinzător a entităţii se raportează doar
cheltuielile suportate pentru primirea delegaţiilor, atît în Republica Moldova, cît şi în afara
Republicii Moldova, ce contribuie la buna desfăşurare a activităţii de întreprinzător şi includ:
1) cheltuielile pentru primirea oficială a delegaţiilor, inclusiv a celor străine, pentru încheierea
diverselor acorduri, contracte etc.;
2) cheltuielile pentru frecventarea manifestărilor culturale şi reprezentaţiilor teatralizate în
procesul de negocieri ale unor acorduri în scop antreprenorial;
3) cheltuielile de transport în timpul primirii delegaţiilor conform programului stabilit;

8
Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi
persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător
6
 4) cheltuielile pentru achitarea serviciilor traducătorilor neîncadraţi în personalul
întreprinderii;
5) cheltuielile pentru trataţii în timpul şi locul unde decurg negocierile de afaceri şi
manifestările culturale respective;
6) сadouri/suvenire în mărimea ce nu depăşeşte 2% din suma scutirii personale anuale, pentru
fiecare persoană, primită în delegaţie/deplasare realizată conform programului.
 Astfel, conform prevederilor Hotărîrii menţionate, cheltuielile privind cazarea şi alimentarea
persoanelor nerezidente nu se atribuie la cheltuieli de reprezentanţă .
 Conform art. 70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în
venit obținut: 
a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord)
de muncă; 
b) peste hotarele Republicii Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin
contract (acord) de muncă. 
 Dacă capitolul în cauză nu prevede altfel, la determinarea venitului impozabil al
nerezidenților se va ține cont numai de venitul obținut în Republica Moldova.         Conform art.
91 din Codul fiscal, persoanele menționate la art. 90 rețin și achită un impozit în mărime de 12%
din plățile direcționate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepția
veniturilor nerezidentului ce țin de activitatea reprezentanței permanente a acestora în Republica
Moldova. 
  Totodată, conform art. 71 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenților obținute
în Republica Moldova se consideră veniturile din operațiunile de leasing, din darea în arendă sau
în subarendă, din locațiunea sau din uzufructul proprietății aflate în Republica Moldova. 
  Astfel, entitatea urmează să rețină impozitul pe venit din dobânda de leasing îndreptată în
folosul nerezidentului. 
  Este de menționat că potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internațional care
reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica
Moldova este parte, stipulează alte reguli și prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se
aplică regulile şi prevederile tratatului internațional, în condițiile respectării prevederilor art.
793 din Codul fiscal.9
Conform pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr.23510 pentru aprobarea Regulamentului privind
stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi/sau restituirea mijloacelor băneşti din 19 aprilie

9
Cod Fiscal RM
10
Hotărârea de Guvern nr.235
7
2017, persoanele nerezidente depun cererea privind restituirea impozitului pe venit reţinut în plus
din sursele aflate în Republica Moldova în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. 
În conformitate cu pct. 45 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 privind aprobarea unor
formulare-tip ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii
Moldova din 15 martie 2017,11 cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut în plus din
sursele aflate în Republica Moldova se utilizează pentru restituirea sumei impozitului pe venit
reţinută la achitarea venitului din sursele aflate în Republica Moldova, care depăşeşte suma
impozitului pe venit, calculat conform cotelor prevăzute de convenţiile (acordurile) pentru
evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state. 
Potrivit pct. 47 şi pct.48 din Ordinul menţionat, cererea (formularul-tip Forma 5-DTA17)
urmează a fi perfectată şi depusă de către beneficiarul venitului sau plătitorul venitului în baza
cererii beneficiarului la Serviciul Fiscal de Stat de la locul de deservire a plătitorului venitului. În
cazul în care plătitorul venitului a fost lichidat sau reorganizat, cererea se va depune de către
beneficiarul venitului sau de către persoana împuternicită de acesta în modul general stabilit.
Restituirea se efectuează către solicitant la contul bancar indicat în cerere, în monedă naţională.
În cazul în care restituirea se efectuează către persoana împuternicită a beneficiarului venitului,
acesta efectuează restituirea către beneficiarul venitului în valută străină la cursul oficial al leului
moldovenesc stabilit la data executării documentelor de plată. 
 Beneficiarul venitului sau plătitorul venitului, după caz, solicită organului fiscal de la locul
de deservire a plătitorului venitului, printr-o scrisoare de însoţire întocmită în mod arbitrar,
efectuarea unui control şi restituirea impozitului pe venit reţinut în plus, anexând documente
specificate în pct.50 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017.
Conform art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor
internaţionale, persoana juridică nerezidentă, pentru a-şi confirma rezidenţa, prezintă plătitorului
de venit copia certificatului de rezidenţă sau a documentului ce atestă înregistrarea acesteia în
ţara sa de rezidenţă, sau a extrasului de pe pagina web oficială a autorităţii din statul de rezidenţă
ce atestă rezidenţa fiscală ori înregistrarea persoanei juridice. 
 În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional
care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care
Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia
fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
 Totodată, Articolul 7 paragr.1 al Convenției Model OECD cu privire la impozitele pe venit și
impozitele pe capital, prevede că profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi

11
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidenţa şi impozitul pe
venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova din 15 martie 2017
8
impozitate numai în acest Stat, cu excepţia cazului în care întreprinderea desfăşoară activitate de
întreprinzător în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo.
 Astfel, în vederea aplicării Convențiilor privind evitarea dublei impuneri, persoana juridică
nerezidentă este în drept să prezinte documentul ce atestă rezinența sa fiscală în orice moment al
anului calendaristic și pentru orice perioada fiscală anterioară, dat fiind faptul că activitatea sa
economică de bază are loc în statul său de rezidență, fapt ce îi confirmă rezidența sa fiscală.

Impozitul pe veniturile persoanelor juridice nerezidente în România

Ca regulă generală, companiile străine sunt supuse impozitării pentru veniturile obţinute din
România. Regimul de impunere a companiilor străine în România depinde de activităţile
desfăşurate pe teritoriul României şi / sau cu rezidenţi români.
Companiile străine se supun impozitării dacă înfiinţează o sucursală, un sediu permanent ori o
reprezentanţă, sau dacă intră în sfera de aplicare a impozitului cu reţinere la sursă perceput
anumitor venituri obţinute din România.
Persoanele juridice străine care realizează următoarele venituri se impozitează pentru profitul
corespunzător acestora, potrivit prevederilor prezentei legi, cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1):
a) veniturile obținute din sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România, inclusiv
închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăți, și câștigul obținut prin înstrăinarea unui
drept asupra unei astfel de proprietăți, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile
indirect, inclusiv prin înstrăinarea acțiunilor și a altor drepturi similare într-o societate ale cărei
active corporale sunt formate în principal - direct sau indirect - din proprietăți imobiliare situate
în România;
b) veniturile obținute ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în România,
inclusiv câștigul obținut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale;
c) veniturile obținute din înstrăinarea unui drept de proprietate deținut la o persoană juridică
română.12
Sucursalele trebuie înregistrate la autorităţile fiscale române. Înregistrarea, impozitarea
(profiturile impozabile sunt taxate cu 16%), depunerea declaraţiilor şi efectuarea plăţilor
urmează cerinţele aplicabile companiilor româneşti. Se consideră că o sucursală are
personalitatea juridică a companiei-mamă, deci nu constituie o entitate juridică separată (nu are
capital social propriu, nume distinct etc.). 13
Obiectul de activitate al sucursalei nu poate fi mai extins decât cel al companiei-mamă.
Repartizarea de fonduri către statul în care este localizat sediul principal nu este considerată
12
Legea 414 din 2002, peivind impozitarea persoanelor juridice străine și a veniturilor din sursele externe
13
Ibidem
9
repartizare de dividende, deci nu există obligaţii de impozitare prin reţinere la sursă. Totuşi, ca şi
în cazul companiilor cu răspundere limitată, profiturile se transferă la finele anului, după
aprobarea de către sediul principal a situaţiilor financiare ale sucursalei.
Sediul permanent nu are personalitate juridică de sine stătătoare, dar este supus impozitării
(profiturile impozabile sunt taxate cu 16%) în România. Înregistrarea, depunerea declaraţiilor şi
efectuarea plăţilor urmează cerinţele aplicabile companiilor româneşti.
Astfel, sediul permanent se defineşte ca locul de desfăşurare a întregii activităţi a unei
companii nerezidente sau a unei părţi a acesteia, în mod direct sau printr-un agent dependent.
Odată cu înfiinţarea unui sediu permanent, România are dreptul să Fiscalitatea în România 2016
Ediţie de buzunar 487 impoziteze profitul companiei străine obţinut din activitatea desfăşurată în
România. Legislaţia românească prevede în mod explicit doi factori generatori ai unui sediu
permanent:
• baza fixă – trebuie să existe un loc de desfăşurare a activităţii (sediu, utilaje sau
echipamente), cu un anumit grad de permanenţă;
• agenţi cu statut dependent, care să desfăşoare activităţi economice în România în numele
entităţii străine. Începând cu data de 1 iulie 2013, persoanele juridice străine care desfăşoară
activitate în România prin mai multe sedii permanente au obligaţia de a desemna unul dintre
acestea pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin tuturor sediilor permanente. Veniturile şi
cheltuielile sediilor permanente aparţinând aceleiaşi persoane juridice străine se cumulează la
nivelul sediului permanent desemnat. În situaţia în care sediul fix care îndeplineşte obligaţiile
fiscale din perspectiva TVA constituie şi sediu permanent din perspectiva impozitului pe profit,
sediul fix este şi sediul permanent desemnat.
Sunt scutite de la plata impozitului cu reţinere la sursă:
• veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate
juridică sau de alte organisme asimilate acestora, recunoscute de autoritatea competentă de
reglementare care autorizează activitatea pe acea piaţă, din transferul titlurilor de valoare,
respectiv al titlurilor de participare, deţinute direct sau indirect într-o persoană juridică română;
• veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferul titlurilor de
participare, deţinute la o persoană juridică română, precum şi din transferul titlurilor de valoare,
emise de rezidenţi români;
• venitul obţinut de la un fiduciar rezident de către un beneficiar nerezident atunci când acesta
este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de
fiducie;
• dobânda aferentă instrumentelor de datorie publică în lei şi în valută, veniturile obţinute din
tranzacţiile cu instrumente financiare derivate;
10
 • dobânda la instrumente / titluri de creanţă emise de companiile româneşti;
• dividendele plătite de o persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în
România, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii;
• premiile obţinute din România de persoane fizice nerezidente, ca urmare a participării la
festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportive finanţate din fonduri
publice; • premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din
fonduri publice; • veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară în România activităţi de
consultanţă în cadrul unor acorduri de finanţare gratuită;
• dobânzile şi / sau dividendele plătite către fonduri de pensii, astfel cum sunt ele definite în
legislaţia statului membru al Uniunii Europene;
• veniturile obţinute de persoane fizice nerezidente ca urmare a participării în alt stat la un joc
de noroc, ale cărui fonduri de câştiguri provin şi din România.14

Eliminarea dublei impuneri în România

Pentru un tratament fiscal mai favorabil, se poate aplica impozitul cu reţinere la sursă, în
cotele stabilite prin convenţii de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statul de
rezidenţă al beneficiarului plăţii. Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei
impuneri nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit un certificat de rezidenţă
fiscală eliberat de autoritatea competentă din statul de rezidenţă, valabil în momentul realizării
venitului. Certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să precizeze că titularul a fost rezident fiscal
în anul sau anii în care a realizat venituri în România.
Certificatul de rezidenţă fiscală valabil pentru anul aferent plăţilor este valabil şi pentru
primele 60 de zile ale anului următor, dacă respectivele condiţii de rezidenţă nu s-au modificat.
În cazul neprezentării unu certificat de rezidenţă fiscală se aplică impozitele cu reţinere la sursă
conform legislaţiei naţionale şi ulterior se poate solicita restituirea acestora, dacă certificatul de
rezidenţă fiscală se prezintă în perioada de prescripţie de cinci ani.

Impozitul pe venit în Federația Rusă

Codul fiscal al Federaţiei Ruse este conceput ca un sistem naţional de taxe federale, regionale
şi locale, dar care exclude tarifele vamale. Persoanele fizice străine care locuiesc în Rusia, pentru
cel puţin 183 de zile pe an sunt tratate ca fiind rezidenţi, contribuind la buget cu o cotă comună

14
Legea 414 din 2002, peivind impozitarea persoanelor juridice străine și a veniturilor din sursele externe

11
de13% din venit (9% pentru dividende). În cazul în care acestea sunt prezente în Rusia pentru
mai puţin de 183 de zile pe an, cota de impozitare este de 30% din venit (15% pentru dividende).
Sucursalele persoanelor juridice străine sunt supuse regulilor sistemelor generale de
impozitare. Companiile străine pot alege să utilizeze propriile sisteme de contabilitate sau cele
practicate în Rusia.
Pentru a beneficia de prevederile Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul
Federaţiei Ruse privind evitarea dublei impuneri pe venit şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii
fiscale, la achitarea venitului obţinut de la exercitarea lucrărilor de proiectare, nerezidentul
urmează să prezinte pentru fiecare perioadă fiscală în care au loc achitări certificatul de rezidență
eliberat de autoritatea competentă a Federaţiei Ruse.15

Bibliografie

Acte internaționale în domeniu:

1. Convenția pentru evitarea dublei impuneri și evitarea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit și pe capital între Guvernul RM și Guvernul României;

15
Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind evitarea dublei impuneri pe venit
şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale
12
 2. Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind evitarea
dublei impuneri pe venit şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale;
3. Legea 414 din 2002, privind impozitarea persoanelor juridice străine și a veniturilor din
sursele externe.

Legislația în domeniu:
1. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163, din 24.04.1997;
2. Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe
venit nr 693, din 11.07.2018;
3. Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul
persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător;
4. Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă
rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova din 15
martie 2017.

13