Precizări privind arendarea terenurilor şi valorificarea produselor agricole

Referitor la arendarea terenurilor

Conform art. 84 din Legea nr. 227/2015 privind Codului fiscal, cu modificările
ulterioare, veniturile obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, sunt
clasificate în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, iar în baza art.1778 din
Legea 287/2009 privind Codul civil
, republicată, arendarea reprezintă locațiunea bunurilor agricole.

1.Înregistrarea contractului de arendare:

Contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității
absolute, conform Codului civil, şi trebuie înregistrat, după cum urmează:
-arendașul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază
teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special
ținut de secretarul consiliului local.
Când bunurile arendate sunt situate în raza teritorială a mai multor consilii locale, câte un
exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local în a cărui rază teritorială sunt
situate bunurile arendate (Codul civil).
-arendatorul (proprietarul) are obligația înregistrării contractului încheiat între părți,
precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de 30 zile de la
încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent, respectiv la
organul fiscal în a cărui rază teritorială își are domiciliul ( art.120 din Coduil fiscal).

2.Stabilirea venitului brut din arendă

Venitul brut obținut din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, se
stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți și reprezintă
totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite
(art. 84 din Codul fiscal).
Dacă arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza prețurilor medii ale
produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene în raza teritorială a căruia
se află terenul arendat.
În cazul în care prețurile medii ale produselor agricole au fost modificate în cursul anului
fiscal de realizare a venitului, noile prețuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă
exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de
1 a lunii următoare comunicării acestora către direcțiile generale regionale ale finanțelor
publice.

3.Stabilirea venitului net din arendă

Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Pentru recunoașterea deductibilității cheltuielii în cotă de 40% din venitului brut
arendatorul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită în cota forfetară de 40% aplicată la venitul
brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate și cheltuielile ocazionate de întreținerea și
repararea acestora, impozitele și taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul
reținut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosință,
respectiv eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiții
naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundații, incendii și altele asemenea.

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
 4.Plata arendei – în lei
În situaţia în care arendaşul plăteşte arenda în lei, acesta realizează doar
achiziţia unui serviciu (arendare/închiriere teren) care poate fi scutit de TVA conform
art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sau taxabil, dacă arendatorul (proprietarul) a
optat pentru taxare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.

5.Plata arendei – în natură

În acest caz avem două operaţiuni distincte: prestarea de serviciu (arendă), realizată
de arendator (proprietar) şi livrarea de bunuri, realizată de arendaş , reprezentând
contravaloarea arendei.
Potrivit prevederilor art. 272 din Codul fiscal, în cazul unei operaţiuni care implică o livrare
de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de
servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o
prestare de servicii cu plată. Aici este inclusă şi plata prin produse agricole- care constituie
livrare de bunuri, a arendei – care constituie prestare de servicii.
În ceea ce priveşte stabilirea bazei de impozitare a TVA a arendei, precizăm că,
potrivit prevederilor pct. 36 din normele metodologice date în aplicarea Titlului VII din Codul
fiscal,aprobate prin HG nr. 1/2016 cu modificările ulterioare, pentru livrările de
bunuri/prestările de servicii taxabile, respectiv cele care sunt supuse cotei standard de TVA
sau cotelor reduse de TVA, prevăzute de art. 291 din Codul fiscal, taxa colectată se
determină după cum urmează:
-se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, în cazul în care rezultă că
părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea livrării;
-contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii trebuie considerată ca incluzând
deja taxa pe valoarea adăugată, taxa determinându-se prin aplicarea procedeului sutei
mărite în situația în care părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea
livrării/prestării sau când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune
cu privire la taxa pe valoarea adăugată, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului
respectiv este persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată colectate pentru
operaţiunea supusă taxei, şi furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la
beneficiar taxa pe valoarea adăugată care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea
respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu are
posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adăugată, inclusiv o declaraţie
pe propria răspundere a furnizorului.
La stabilirea arendei datorate în natură trebuie să se ţină cont că arendatorul va
primi mai puţin cantitatea care constituie contravaloarea impozitului pe venit reţinut
la sursă, a CASS şi a TVA datorate de arendaş.

6. Calcularea, reţinerea şi plata impozitului şi a contribuţiilor sociale obligatorii

Calculul, reținerea și plata impozitului aferent veniturilor din arendă intră în sarcina
arendașului.
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează, prin reţinere la sursă, la fiecare plată a
arendei, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net și se plătește la bugetul de stat
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reținut și plătit de către arendaș
este impozit final.
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza
preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene.

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
Persoanele care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul
personal (arendatorii) datorează contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate
pentru aceste venituri.
În conformitate cu prevederile art. 174 alin. (7) din Codul fiscal,plătitorii de venituri din
arendă (arendașii) au obligaţia reţinerii la sursă a contribuţiei individuale de asigurări
sociale de sănătate.
Potrivit alin. (8) al art. 174 din Codul fiscal, contribuţia individualăde asigurări sociale de
sănătate se calculează prin aplicarea cotei de contribuţie de 5,5% asupra bazei de calcul
determinată ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile stabilite în sistem forfetar prin
aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut, prevăzută la art. 173 alin. (2) din Codul fiscal.
Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu
brut în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia (în 2016 este de 2.681 lei), iar în
cazul în care baza lunară de calcul este mai mare decât acest plafon, contribuţia de
asigurări sociale de sănătate datorată se stabileşte prin aplicarea cotei de contribuţie de
5,5% asupra plafonului maxim.
Contribuția calculată, se reţine şi se virează de către plătitorul de venit până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite veniturile.
Impozitul şi contribuţia individuală de asigurări sociale se declară de către arendaş
prin formularul 112, iar anual se va completa formularul 205.
Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, pentru veniturile realizate în anul
2016, organul fiscal competent are obligaţia determinării, pe categoria venituri din cedarea
folosinţei bunurilor, a venitului anual realizat, sumă de venituri nete anuale, în vederea
aplicării prevederilor referitoare la verificarea încadrării în plafonul corespunzător anului
fiscal respectiv pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Conform art. 175 din Codul fiscal, în cazul contribuabililor care realizează venituri din
cedarea folosinței bunurilor în anul 2016, stabilirea obligațiilor anuale de plată a contribuției
de asigurări sociale de sănătate, precum și încadrarea bazei lunare de calcul în plafoanele
prevăzute se realizează de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală.
În aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal, pentru stabilirea
obligațiilor anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și pentru
încadrarea bazei lunare de calcul în plafoanele prevăzute, se determină baza anuală de
calcul ca sumă a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosinței
bunurilor, asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Baza anuală de calcul nu poate fi mai mică decât valoarea a douăsprezece salarii
de bază minime brute pe țară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial
mediu brut înmulțită cu 12 luni.
Dacă baza anuală de calcul, determinată ca sumă a bazelor de calcul anuale
aferente veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, asupra cărora se datorează contribuția
de asigurări sociale de sănătate, este sub nivelul plafonului minim, organul fiscal stabilește,
prin decizia de impunere anuală, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată la
nivelul contribuției anuale aferentă plafonului anual minim.
În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, dacă baza anuală de calcul,
determinată ca sumă a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosinței
bunurilor, asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, este mai
mare decât plafonul maxim, organul fiscal stabilește, prin decizia anuală, contribuția anuală
datorată calculată prin aplicarea cotei individuale asupra plafonului maxim. Contribuția
anuală datorată se alocă venitului corespunzător fiecărei surse, proporțional cu ponderea
în baza anuală de calcul a bazelor de calcul anuale aferente fiecărei surse, în vederea
acordării deducerii potrivit prevederilor titlului IV Impozitul pe venit din Codul fiscal.
În sensul acestui articol, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate se

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
deduc de organul fiscal competent din veniturile realizate pe fiecare sursă din categoria
venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
În cazul în care veniturile luate în calcul la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei
de asigurări sociale de sănătate depăşesc plafonul corespunzător anului fiscal respectiv,
sunt deductibile sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate alocate
venitului corespunzător fiecărei surse.
Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net/bazei impozabile şi
determinării impozitului pe venit datorat.

7.Monografii contabile
Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, orice operaţiune economico-financiară efectuată
trebuie consemnată în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza
înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare se efectuează de
către operatorii economici potrivit Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare
anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr.
1802/2014, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare reglementări
contabile.
La elaborarea monografiei contabile au fost avute în vedere prevederile art. 286 din
Codul fiscal, potrivit cărora pentru stabilirea bazei de impozitare a TVA, se utilizează preţul
stabilit de părţi (sau valoarea de piaţă dacă părţile sunt afiliate şi se regăsesc în oricare
dintre situaţiile menţionate la alin.(1) lit. e) de la același articol din Codul fiscal) și care
poate fi diferit de prețurile medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor
judeţene,care sunt utilizate pentru determinarea impozitului pe venit și CASS.
Dacă în contractul dintre arendaș și arendator nu s-a prevăzut niciun preț, părțile pot utiliza
pentru stabilirea bazei de impozitare a TVA prețurile medii ale produselor agricole
menționate mai sus.

7.1. Evidenţierea în contabilitatea arendaşului - PJ a operaţiunii de plată în natură a

arendei către arendator -PJ, în situaţia în care ambii sunt înregistraţi în scopuri de
TVA sau doar arendaşul.
Operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la dispoziţie a terenului
agricol se evidenţiază separat.
7.1.1.) Situaţia în care în contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei este, de
exemplu, de 400 kg, inclusiv TVA, sau contractul nu conține prevederi cu privire la
TVA.
Înregistrările în contabilitatea arendaşului persoană - juridică, sunt următoarele:

a) înregistrarea, de către arendaş, a cheltuielilor privind suma datorată arendatorului

(proprietarului de teren), persoană juridică, în baza facturii emise de acesta la termenele
stabilite în contract, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de
arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal (TVA se calculează astfel: 400 *
20/120=66,67) :

% 401 400 kg
612 = 333,33 kg
4426 66,67 kg

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
sau, în cazul în care arendatorul aplică scutirea de TVA prevăzută la art. 292 alin. (2) lit. e)
din Codul fiscal:

612 = 401 400 kg

b.1) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş-persoană juridică, ca plată în

natură a arendei datorată proprietarului de teren-persoană juridică, conform contractelor
încheiate. În vederea operării înregistrărilor contabile, pornim de la ipoteza că pentru
cerealele care constituie plata în natură a arendei se aplică TVA de 9% şi nu se încadrează
la taxare inversă (TVA se calculează astfel: 400 *9/109=33) ;

411 = % 400 kg
701 367 kg
4427 33
b.2) În situația în care și arendatorul și arendașul sunt persoane impozabile înregistrate în
scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, iar cerealele care constituie plata în
natură a arendei fac obiectul taxării inverse prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, arendașul
va opera următoarea înregistrare:
411 = 701 400 kg

În acest caz, arendatorul datorează TVA, prin mecanismul taxării inverse, operând
următoarea înregistrare (TVA s-a calculat astfel: 400*9%=36):

4426 = 4427 36 kg

c) Scăderea din evidenţa arendaşului a produselor livrate :

711 = 345 valoarea produselor la cost de producţie

d) Compensarea datoriei privind arenda cu creanţa înregistrată din livrarea produselor

agricole către arendator (proprietarul de teren):

401 = 411 400 kg

Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei
este de 400 kg de cereale, inclusiv TVA, arendatorul va primi 367 kg de cereale ca urmare
a reţinerii TVA aferentă sau 400 kg de cereale în ipoteza aplicării taxării inverse.
Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca
urmare a reţinerii TVA.

7.1.2.) Situaţia în care în contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei este, de
exemplu, de 400 kg și că această cantitate nu includeTVA.
Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei de 20% la pretul
stabilit, respectiv 400*20%=80 kg. Prin urmare, preţul arendei este în total de 480 kg, iar
părţile ar trebui să ţină cont de faptul că preţul real este acesta, înregistrările contabile fiind
realizate corespunzător acestei cantităţi.

a) Înregistrarea, de către arendaş, a cheltuielilor privind suma datorată arendatorului (

proprietaruluide teren), persoană juridică, în baza facturii emise de acesta la termenele

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
stabilite în contract, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de
arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal:

% = 401 480 kg
612 400 kg
4426 80 kg

b.1.) Înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş-persoană juridică, ca plată

în natură a arendei datorată proprietarului de teren-persoană juridică, în cazul în care cota
TVA este de 9%, şi nu se încadrează la taxare inversă. (TVA se calculează astfel:
480*9/109=39,63);
411 = % 480 kg
701 440,37 kg
4427 39,63 kg

b.2.) În situația în care și arendatorul și arendașul sunt persoane impozabile înregistrate în

scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, și arendatorul a optat pentru taxarea
arendei, iar cerealele care constituie plata în natură a arendei fac obiectul taxării inverse
prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, arendașul va opera următoarea înregistrare:

411 = 701 480 kg

În acest caz, arendatorul datorează TVA, prin mecanismul taxării inverse, operând
următoarea înregistrare (TVA s-a calculat astfel :480*9%=43,2):

4426 = 4427 43,2 kg

c) Scăderea din evidenţa arendaşului a produselor livrate :

711 = 345 valoarea produselor la cost de producţie

d) Compensarea datoriei privind arenda cu creanţa înregistrată din livrarea produselor

agricole către arendator (proprietarul de teren):

401 = 411 480 kg

Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei
este de 400 kg de cereale, exclusiv TVA, taxa se adaugă la preţul contractului dacă
arendatorul a optat pentru taxarea arendei, acesta fiind de 480 de kg, iar arendatorul va
primi 440,37 kg de cereale dacă se aplică regimul normal de taxare pentru livrarea
cerealelor sau 480 de kg dacă se aplică taxarea inversă.
Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca
urmare TVA datorate de arendaş.

7.2. Evidenţierea în contabilitatea arendaşului - PJ înregistrată în scopuri de TVA, a

operaţiunii de plată în natură a arendei către arendator -PF, neînregistrată în scopuri
de TVA

Operaţiunea de livrare de produse şi achiziţia serviciului de punere la dispoziţie a terenului

agricol se evidenţiază separat.

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
În situația în care în contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei este de exemplu de
400 kg, înregistrările în contabilitatea arendaşului-persoană juridică sunt următoarele:

a) Înregistrarea arendei datorate proprietarului de teren persoană fizică, în baza

contractului încheiat, la termenele prevăzute în acesta;

612 = 462 400 kg

La stabilirea arendei datorate cantitativ trebuie să se ţină cont că arendatorul

(proprietarul-persoană fizică) va primi mai puţin cantitatea care constituie contravaloarea
impozitului pe venit reţinut la sursă, a CASS şi a TVA datorate de arendaş.

b) Înregistrarea impozitului şi a CASS reţinute la sursă din drepturile cuvenite proprietarului

de teren-persoană fizică, pentru care arendaşul care efectuează plata în natură a arendei
este obligat să reţină la sursă impozitul pe veniturile din arendă și CASS, datorate de
arendator.
În exemplu s-a pornit de la premisa ca baza de calcul pentru CASS nu depășește plafonul
maxim de 5 câștiguri salariale medii brute. Calculul impozitului pe venit s-a efectuat astfel:
400 – 400*40%=240*16%=38,4 kg, iar al CASS astfel: 240*5,5%=13,2 kg ;

462 = % 51,6 kg
446 38,4 kg
4314 13,2 kg

c) înregistrarea livrării produselor agricole pentru plata arendei (TVA s-a calculat astfel:
348,4 * 9 / 109=28,77 kg):

411 = % 348,4 kg (400 – 51,6 = 348.4)

701 319,63 kg
4427 28,77 kg

d) scăderea din evidenţă a produselor livrate:

711 = 345 valoarea produselor cost de producţie

e) compensarea datoriei privind arenda (diminuată cu

impozitul reţinut la sursă și CASS) cu creanţa înregistrată din livrarea
produselor agricole:
462 = 411 348,4 kg

Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei
este de 400 kg de cereale, arendatorul va primi 319,63 kg de cereale ca urmare a reţinerii
la sursă a impozitului pe venit, CASS şi a TVA aferentă.
Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse
ca urmare a reţinerii TVA, impozitului pe venit și CASS.

7.3. Evidenţierea în contabilitatea arendaşului – PFA, a operaţiunii de plată în natură

a arendei , pentru care venitul net anual se determină în sistem real

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
Arendaşul-persoană fizică pentru care venitul net anual se determină în sistem real,
utilizează datele din contabilitatea în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în
vigoare privind evidenţa contabilă (OMFP nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind contabilitatea în partidă simplă), prin completarea Registrului-jurnal de
încasări şi plăţi, Registrului-inventar şi a documentelor contabile prevăzute de legislaţia
în materie.
Potrivit art. 1 alin. (5) din Legea contabilităţii nr. 82/1991,republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri
au obligaţia să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilităţii în
partidă simplă, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Aceste persoane întocmesc
Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi Registrul-inventar.

8. Înregistrarea în scopuri de TVA

Potrivit prevederilor art. 316 din Codul fiscal, persoana impozabilă care are sediul
activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate
economică ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu
drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal
competent, denumită în continuare înregistrare normală în scopuri de taxă, după cum
urmează:
a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:
1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte
plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal – 220.000 lei (echivalentul a
65.000 euro la cursul euro de la data aderării la UE);
2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire,
dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la
art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau
a depăşit acest plafon;

c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de
scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, dar optează pentru aplicarea regimului
normal de taxă;

d) dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform
art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.

Prin urmare, persoanele impozabile care realizează livrări de bunuri şi/sau prestări
de servicii în sfera TVA şi depăşesc plafonul de scutire, au obligaţia solicitării înregistrării în
scopuri de TVA, conform prevederilor legale menţinate anterior.
Persoanele care realizează activităţi agricole care constau în producţia şi vânzarea
de produse agricole, sau prestarea unor servicii agricole, devin persoane impozabile în
scopuri de TVA şi au dreptul de a nu se înregistra în scopuri de TVA dacă nu depăşesc în
cursul unui an fiscal plafonul de scutire prevăzut la art. 310 din Codul fiscal, respectiv de
220.000 lei.
În cazul depăşirii acestui plafon, al cărui mod de calcul se regăseşte în lege, producătorii
agricoli sunt obligaţi să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
În normele de aplicare ale art. 310 din Codul fiscal, respectiv la pct. 83 şi 84, sunt
prevăzute ajustările pe care au dreptul să le realizeze persoanele care trec de la regimul de

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
scutire la cel de taxare, precum şi măsurile aplicate în cazul înregistrării cu întârziere după
depăşirea plafonului.

Referitor la comercializarea produselor agricole de către persoanele fizice

Începând cu luna mai 2015, conform Legii 145/2014, au fost abrogate formularele:
-Borderou de achiziţie(de la producători individuali), prevăzut în anexa 2 la OMEF
35212/2008 privind documentele financiar contabile, cu modificările ulterioare.
Fac excepţie de la această prevedere produsele agricole reprezentând plata în natură
a arendei/redevenţei primite de producătorii agricoli pentru suprafeţele de teren
agricol arendate/concesionate, precum şi strugurii de vin.
-Borderou de achiziţie prevăzut în anexele 1 şi 2 la OMFP 1027/2006 privind aplicarea
prevederilor art.3,alin.(3) din OUG 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a
pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale.
Ca urmare, persoanele fizice-producători agricoli vor comercializa produsele
agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie, în funcţie de modalitatea de organizare,
după cum urmează:

1. Producătorii agricoli care nu sunt autorizaţi la Oficiul registrului comerţului,

conform OUG 44/2008:
-exercitarea activităţilor de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul se va realiza pe
baza documentului de identitate, a atestatului de producător şi a carnetului de
comercializare a produselor din sectorul agricol;
-în cazul transportului de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli-persoane
fizice de la locul de deţinere la locul de comercializare, aceştia completează o filă din
carnetul de comercializare, corespunzător cantităţilor transportate de producătorul agricol şi
structurii sortimentelor transportate;
- transportul produselor agricole proprii de la locul de producţie/recoltare/procesare la
domiciliu/locul de depozitare va fi însoţit de documentul de identitate şi atestatul de
producător.
2. Producătorii agricoli care sunt autorizaţi la Oficiul registrului comerţului,
conform OUG 44/2008:
-exercitarea activităţilor de comerţ cu ridicata, către alte persoane fizice autorizate sau
persoane juridice, se va realiza pe baza facturilor emise;
-exercitarea activităţilor de comerţ cu amănuntul, către persoane fizice, se va realiza prin
intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale;
NOTĂ: Veniturile înregistrate în casa de marcat nu se vor mai impozita încă o dată,
acestea fiind impozitate deja în baza formularului 221.
-transportul produselor agricole de la locul de deţinere la locul de comercializare, precum şi
transportul produselor agricole de la locul de producţie/recoltare/procesare la locul de
depozitare se vor efectua pe baza avizului de însoţire a mărfii.

Referitor la impozitarea veniturilor din agricultură obţinute de către persoanele fizice

Începând cu data de 1 ianuarie 2013 s-a abrogat prevederea referitoare la reţinerea

de către achizitor a impozitului şi contribuţiei la sănătate, persoanele fizice, indiferent de
forma de organizare, stabilind în acelaşi mod impozitul pe veniturile din agricultură prin
depunerea formularului 221 “Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole
impuse pe norme de venit”.

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
 I. Completarea formularului
Formularul 221 "Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe
bază de norme de venit" se completează şi se depune de către persoanele fizice care
realizează, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru
care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din:
a) cultivarea produselor agricole vegetale;
b) exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;
c) creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine
animală, în stare naturală.
În cazul în care activitatea agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de
norme de venit se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţiile
declarative revin asocierii şi se îndeplinesc de către asociatul care răspunde pentru
îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice.
Contribuabilii/Asocierile fără personalitate juridică care deţin suprafeţe destinate
producţiei agricole vegetale/animale în localităţi/judeţe diferite vor completa la secţiunea
III "Date pentru stabilirea venitului impozabil" câte un tabel pentru fiecare localitate/judeţ
cu datele referitoare la activitatea desfăşurată.
În cazul contribuabililor care obţin venituri din activităţi agricole şi îşi desfăşoară
activitatea sub forma unei asocieri fără personalitate juridică, plafonul neimpozabil se
acordă la nivelul asocierii.
Veniturile din activităţi agricole pentru care nu există obligaţia stabilirii normelor
de venit se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activităţi independente"
de la titlul IV "Impozitul pe venit" din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare.
Veniturile obţinute din valorificarea produselor provenind din activităţi agricole în
altă modalitate decât în stare naturală reprezintă venituri din activităţi independente şi se
supun regulilor de impunere proprii categoriei respective.
Veniturile din activităţi agricole determinate pe bază de norme de venit, realizate din
exploatarea bunurilor (suprafeţe destinate producţiei vegetale/cap de animal/familie de
albine) deţinute în comun sau în devălmăşie de proprietari, uzufructuari sau de alţi
deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe
care aceştia le deţin în acea proprietate sau contribuabilului care realizează venituri din
activităţi agricole, în situaţia în care acestea nu se cunosc.
În cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizată procedura succesorală, veniturile
corespunzătoare suprafeţelor destinate producţiei vegetale/cap de animal/familie de albine
se atribuie contribuabilului care realizează venituri din activităţi agricole.
Termenul de depunere a declaraţiei:
- până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs, privind
suprafaţa cultivată/cap de animal/familie de albine deţinută/deţinut la data declarării.
În cazul contribuabililor/asocierilor fără personalitate juridică care depun cu întârziere
declaraţia pentru anul în curs, după data de 25 mai, informaţiile cuprinse în declaraţie
vizează suprafeţele cultivate/capetele de animale/familiile de albine deţinute la data de 25
mai;
- ori de câte ori contribuabilul constată erori în declaraţia depusă anterior, acesta
completează şi depune o declaraţie rectificativă, situaţie în care se va înscrie "X" în căsuţa
prevăzută în acest scop.

II. Nu au obligaţia depunerii formularului 221

a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce dețin cu orice titlu
suprafețe de teren destinate producției agricole, pentru cele necultivate, pentru cele

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde,
destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se
determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 105 alin. (2) din Codul
fiscal;
b) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică care obțin venituri din
exploatarea pășunilor și fânețelor naturale, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3);
c) contribuabilii arendatori, care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor supuse
impunerii potrivit prevederilor cap. IV al titlului IV din Codul fiscal;
d) contribuabilii care obțin venituri din activități agricole și își desfășoară activitatea în mod
individual, în limitele stabilite potrivit tabelului prevăzut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal,
inclusiv în cazul în care veniturile sunt obținute din exploatarea bunurilor deținute în comun
sau în devălmășie și sunt atribuite conform pct. 30 alin. (2). Suprafețele de teren/animalele
respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse în patrimoniul
personal și generează venituri neimpozabile conform art. 62 lit. m) din Codul fiscal.

Atenţie!
1. În cazul contribuabililor/asocierilor fără personalitate juridică care depun cu
întârziere declaraţia pentru anul în curs, după data de 25 mai, informaţiile cuprinse în
declaraţie vizează suprafeţele cultivate/capetele de animale/familiile de albine deţinute la
data de 25 mai.
2. În cazul în care intervin modificări privind structura suprafeţelor destinate
producţiei agricole vegetale sau numărul de capete de animale/familii de albine, declaraţia
rectificativă se depune până la data de 25 mai a anului fiscal de raportare, iar informaţiile
cuprinse în declaraţie vizează suprafeţele cultivate/capetele de animal/familiile de albine
deţinute la data depunerii declaraţiei rectificative.
3. Modificarea structurii suprafeţelor destinate producţiei agricole vegetale sau
numărului de capete de animale/familii de albine, intervenite după data de 25 mai nu
conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.
4. Veniturile obţinute din valorificarea produselor provenind din activităţi agricole în
altă modalitate decât în stare naturală reprezintă venituri din activităţi independente şi se
supun regulilor de impunere proprii categoriei respective.
5. Veniturile din activităţi agricole determinate pe bază de norme de venit, realizate
din exploatarea bunurilor (suprafeţe destinate producţiei vegetale/cap de animal/familie de
albine) deţinute în comun sau în devălmăşie de proprietari, uzufructuari sau de alţi
deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe
care aceştia le deţin în acea proprietate sau contribuabilului care realizează venituri din
activităţi agricole, în situaţia în care acestea nu se cunosc.
6. În cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizată procedura succesorală,
veniturile corespunzătoare suprafeţelor destinate producţiei vegetale/cap de animal/familie
de albine, se atribuie contribuabilului care realizează venituri din activităţi agricole.
7. Contribuabilii/Asocierile fără personalitate juridică care deţin suprafeţe destinate
producţiei agricole vegetale/animale în localităţi diferite vor completa la secţiunea III "Date
pentru stabilirea venitului impozabil" câte un tabel pentru fiecare localitate cu datele
referitoare la activitatea desfăşurată.
8. În cazul contribuabililor care obţin venituri din activităţi agricole şi îşi desfăşoară
activitatea sub forma unei asocieri fără personalitate juridică, plafonul neimpozabil se
acordă la nivelul asocierii.

III. Depunerea declaraţiei

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
 - la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are domiciliul sau adresa
unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele
fizice care au domiciliul fiscal în România;
- la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalţi
contribuabili persoane fizice;
- la organul fiscal la care asocierea este luată în evidenţa fiscală.

IV. Modul de depunere a declaraţiei

Declaraţia se completează de către contribuabili sau de către împuterniciţii acestora.
Declaraţia cuprinde datele pentru stabilirea venitului impozabil pentru fiecare localitate
pe raza căreia contribuabilul îşi desfăşoară activitatea.
Contribuabilii/asocierile fără personalitate juridică care deţin suprafeţe destinate
producţiei agricole vegetale/animale în localităţi diferite vor completa la secţiunea III "Date
pentru stabilirea venitului impozabil" câte un tabel pentru fiecare localitate cu datele
referitoare la activitatea desfăşurată. În situaţia în care tabelele de la secţiunea III "Date
pentru stabilirea venitului impozabil" din formular nu sunt suficiente pentru declararea
datelor referitoare la toate localităţile pe raza cărora se desfăşoară o activitate agricolă
(contribuabilul/asocierea fără personalitate juridică deţine suprafeţe destinate producţiei
agricole vegetale/animale în mai mult de 4 localităţi), contribuabilii/asocierile fără
personalitate juridică completează şi formularul "Anexa nr. .... la Declaraţia privind veniturile
din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit", care se ataşează la declaraţie.
Exemplu: În cazul unui contribuabil/unei asocieri fără personalitate juridică care deţine
suprafeţe destinate producţiei agricole vegetale/animale în 7 localităţi, se completează câte
un tabel de la secţiunea "Date pentru stabilirea venitului impozabil" pentru fiecare localitate,
respectiv se completează formularul 221 şi două anexe (numerotate 1, 2), iar în formularul
221 se va face menţiunea "Anexele nr. 1 - 2 fac parte integrantă din prezenta declaraţie".
Declaraţia se depune, împreună cu anexele completate, dacă este cazul, în format
hârtie, direct la registratura organului fiscal sau se comunică prin poştă cu confirmare de
primire.
Formularul se obţine în mod gratuit de la ghişeele organelor fiscale sau se poate
descărca de pe site-ul www.anaf.ro/toate formularele cu explicaţii.
Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data
depunerii la poştă, după caz.
Nu se va depune formularul anexă la declaraţie, ulterior depunerii unei declaraţii privind
veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit. Datele necuprinse în
declaraţia iniţială se declară prin depunerea unei declaraţii rectificative.

VI. Normele de venit aplicabile în anul 2014

Produsele agricole
Limite Norme venit
Vegetale/animale, după caz neimpozabile
Cereale până la 2 ha 162 lei/ha, pt. ceea ce depăş.2 ha
Plante oleaginoase până la 2 ha 390 lei/ha, pt. ceea ce depăş.2 ha
Cartof până la 2 ha 1.070 lei/ha, pt. ceea ce depăş.2 ha
Sfecla de zahăr până la 2 ha 610 lei/ha, pt. ceea ce depăş.2 ha
Tutun până la 1 ha 183 lei/ha, pt. ceea ce depăş.1 ha
Hamei pe rod până la 2 ha 1.350 lei/ha, pt. ceea ce depăş.2 ha
Legume în câmp până la 0,5 ha 910 lei/ha, pt. ceea ce depăş.0,5 ha
Legume în spaţii protejate până la 0,2 ha 1.820 lei/ha, pt. ceea ce depăş.0,2 ha
Leguminoase pentru boabe până la 1,5 ha 610 lei/ha, pt. ceea ce depăş.1,5 ha

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea
Pomi pe rod până la 1,5 ha 864 lei/ha, pt. ceea ce depăş.1,5 ha
Vie pe rod până la 1 ha 297 lei/ha, pt. ceea ce depăş.1 ha
Arbuşti fructiferi până la 1 ha 700 lei/ha, pt.ceea ce depăş.1 ha
Flori şi plante ornamentale până la 0,3 ha 11.300 lei/ha, pt. ceea ce depăş. 0,3
ha
Vaci până la 2 capete 153 lei/cap animal,pt.ceea ce depăş.2
capete
Bivoliţe până la 2 capete 150 lei/cap animal,pt.ceea ce depăş.2
capete
Oi până la 50 17 lei/cap, pt. ceea ce depăş.50 de
capete capete
Capre până la 25 17 lei/cap, pt. ceea ce depăş.25 de
capete capete
Porci pentru îngrăşat până la 6 capete 13 lei/cap, pt. ceea ce depăş.6
capete
Albine până la 75 de 21 lei/familie, pt. ceea ce depăş. 75
familii familii
Păsări de curte până la 100 3 lei/cap, pt. ceea ce depăş.100
capete capete

Calculul și plata impozitului aferent veniturilor din activități agricole

(1) Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de organul fiscal competent
prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza
normei anuale de venit, impozitul fiind final
(6) Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează
către bugetul de stat în două rate egale, astfel:
a) 50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit până la data de 15 decembrie inclusiv.

Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele

fizice care realizează venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activitățile agricole prevăzute la
art. 103 alin. (1), baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate
reprezintă valoarea anuală a normei de venit, determinată potrivit prevederilor art. 106 ,
raportată la numărul de luni în care s-a desfășurat activitatea.
(2) Pentru persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art.
104 , baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate reprezintă
diferența pozitivă dintre venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității,
exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate, raportată la
numărul de luni în care s-a desfășurat activitatea.
(3) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, bazele lunare de
calcul prevăzute la alin. (1) și (2) nu pot fi mai mari decât valoarea a de 5 ori câștigul
salarial mediu brut prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în luna pentru care se datorează
contribuția.

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea