Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAS
Din 2016, toate persoanele plătite pe drepturi de autor vor datora CAS în sumă
de 10,5%, chiar dacă sunt și salariate (fac excepție pensionarii, care nu datorează CAS
pentru drepturi de autor, n.red.).
Impozit pe venit
Începând cu 2016, se mărește cota forfetară de cheltuieli de la 20% la 40%.
CASS
CASS de 5,5% va deveni obligatoriu din 2017, în anul 2016 persoanele care obțin
venituri din drepturi de autor și sunt și salariați nu vor plăti CASS aferent drepturilor de
autor.
Activitățile care acoperă dreptul de autor sunt: crearea de opere literare și publicistice,
inclusiv programele de calculator; operele științifice, fotografice, muzicale, de artă
plastică sau grafică sau operele de arhitectură.
Codul Fiscal stipulează că o activitate este independentă dacă sunt îndeplinite cel putin
patru condiții din cele șapte menționate în Cod.
Riscuri
Dacă persoana fizica optează pentru calculul impozitului în sistem real (adică va ține
contabilitatea în partidă simplă evidențiind veniturile și cheltuielile deductibile), trebuie
să depună Declarația 220 în 30 de zile de la data începerii activității sau până în data
de 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au desfășurat activitate în anul precedent.
Din 2016, este mai eficientă aceasta modalitate, deoarece se reține un impozit de
9,60% (60% X 16%) comparativ cu 10%, cât ar fi reținerea în cazul în care nu se
optează pentru impozit pe venit final.
Dacă persoana fizica nu optează în contract pentru impozit pe venit ca impozit final,
trebuie să țină evidența veniturilor în Registrul de evidență fiscală și să depună
declarația 200.
Impozitul pe venit se calculează scăzând din venitul brut o cotă forfetară de cheltuieli
în sumă de 40% din venitul brut și contribuțiile sociale reținute.
Dacă se optează pentru impozitul pe venit ca impozit final, persoana fizica nu mai
trebuie sa mai depuna declaratia 200. Platitorul contractului va retine 16% din venitul
brut din care va scadea cheltuielile forfetare in suma de 40% din valoarea contractului si
contributiile sociale retinute.
Dacă nu se optează pentru impozit pe venit ca fiind final, persoana fizică trebuie să
depunădeclarația 200 până în data de 25 mai anul următor.
Dacă persoana fizică depășește de-a lungul unui an cifra de afaceri de 220.000 lei,
trebuie să se înregistreze din punct de vedere al TVA, depunând declarația 020.
Declarația 112 se depune cu datele și CNP-ul persoanei pentru care s-au reținut
impozitul pe venit și contributiile sociale până în data de 25 a lunii următoare reținerii.
Informațiile pentru beneficiarii drepturilor de autor se declară la secțiunea C.
Declarația 205 se depune până la sfârșitul lunii februarie a anului următor reținerilor.
Declarația va reflecta valoarea tuturor reținerilor la nivel de fiecare beneficiar, trecându-
se CNP-ul fiecăruia.
Dacă se optează pentru impozitul pe venit ca impozit final, persoana fizică nu mai
trebuie să mai depună declarația 200 și nu mai trebuie să plătească niciun impozit
suplimentar. Plătitorul contractului va reține 16% din venitul brut, din care va scădea
cheltuielile forfetare în sumă de 40% din valoarea contractului și contribuțiile sociale
reținute.
Legislatie: art 70, art 71, art 72, art 73 din Codul fiscal
CAS datorat = (Venit contract – 40% din venit reprezentând cheltuieli forfetare) * 10,5%
Baza la care se calculează cota de 10,5% nu poate să fie mai mare de 5 ori salariul
mediu brut pe economie.
CASS datorat = (venit contract – 40% X venit brut reprezentând cheltuieli forfetare) X
5,5%
Începând cu 1 ianuarie 2017 baza de calcul al CASS nu poate fi mai mare de 5 ori
salariul mediu brut pe economie.
Dacă persoana fizică ce obține venituri din drepturi de autor prestează servicii către
companii din UE plătitoare de TVA (indiferent dacă serviciul este efectuat în România
sau în străinătate) trebuie să se înregistreze la ANAF din punct de vedere al TVA-ului.
De asemenea, trebuie să se înregistreze în ROI și să depună declarația 390 pentru
lunile în care s-au efectuat serviciile.
Dacă de-a lungul a 12 luni, persoană fizică stă mai mult de 183 de zile într-o țară
străină, se aplică convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și țara
respectivă. Regula este că, dacă se depășesc 183 de zile, persoana fizică va plăti
impozitul pe venit în țara respectivă (doar pentru venitul obținut din acea țară) și trebuie
să se înregistreze ca sediu permanent. În România, va primi credit fiscal și poate
solicita rambursarea impozitului reținut în România.
Dacă persoana fizică stă mai mult de 183 de zile în afara României, trebuie să depună
la ANAF și “Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la
plecarea din România”
Legislație: convenția de evitare a dublei impuneri, art 59 alin 3, art 230 alin 3, art 317
alin 1 lit b, art 317 alin 10 din Codul fiscal.
Orice utilizator al site-ul CFO Network va primi gratis răspunsuri la 5 întrebări
financiare/lună. Puteți beneficia de expertiză profesională în diverse arii
financiare: contabilitate, fiscalitate, audit, management financiar.