SECTORUL JUSTIȚIEI

 Declararea impozitului pe venit de către persoanele care

desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, cu
statut de persoane fizice, pentru perioada fiscală 2022 –
DAJ17
Data de 27 martie 2023 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul
pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma
DAJ17, aferent perioadei fiscale 2022.
 
Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției
este prevăzut la cap. 101 al Titlului II din CF.
 
Subiecţi ai impunerii sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei.
Prin activitate profesională în sectorul justiției se subânțelege activitate permanentă activitate
permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către
avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator,
expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

 
Obiect al impunerii, aferent activității profesionale în sectorul justiției, este venitul impozabil
obținut de subiectul impunerii din desfășurarea activității profesionale în perioada fiscală de
declarare (art. 692 alin. (1) CF). Cota impozitului – 12% din venitul impozabil.
 
Contribuabilii cu statut de persoane fizice aplică contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă
se înţelege metoda conform căreia:

 venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în mijloace bănești sau sub
formă de proprietate materială;
 deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu
excepția cazurilor când aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul
reflectării corecte a venitului (art.44 alin. (2) din CF).

 
Totodată, potrivit Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, prevederile acesteia, se
aplică și persoanelor fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (notari,
avocați, executori judecătorești, mediatori, administratori autorizați) (art.2 lit.f) din Legea
nr.287/2017).
 
Regulile de ținere a contabilității pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională
în sectorul justiției sunt stabilite prin Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele
fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, aprobate prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 216/2018.
 
Potrivit pct.6-10 din Indicațiile metodice, persoana fizică ţine contabilitatea în partidă simplă
conform Legii contabilităţii şi raportării financiare, Codului fiscal şi a indicaţiilor metodice.
Responsabilitatea pentru ţinerea contabilităţii revine persoanei fizice. Persoana fizică are
obligaţia să întocmească documente primare, registre contabile, declaraţii fiscale, dări de seamă
şi alte rapoarte prevăzute de legislaţie.
 
Respectiv, persoana fizică care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției este obligată
să țină evidența contabilă în conformitate cu prevederile Indicaţiilor metodice privind
contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei,
aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 216/2018 și a Legii contabilităţii şi raportării
financiare nr.287/2017.
 
Calcularea impozitului pe venit se efectuează anual prin aplicarea cotei impozitului (stabilită la
art.15 lit.a) din Codul fiscal), la venitul impozabil obţinut din desfășurarea activităţii profesionale
în sectorul justiției în perioada fiscală de declarare, iar achitarea la buget a acestuia se
efectuează în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.
 
Totodată, se permite deducerea cheltuielilor aferente activității profesionale în sectorul justiției,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, conform prevederilor
capitolului 3 din titlul II al Codului fiscal (art. 693 alin. (1) CF).
 
Este de remarcat că potrivit prevederilor Legii contabilității, faptele economice se contabilizează
în baza documentelor primare și centralizatoare. Documentele primare se întocmesc în timpul
efectuării operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea operațiunii sau
după producerea evenimentului.
 
Totodată, contribuabilii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției cu statut de
persoana fizică beneficiază de dreptul la scutiri şi alte deduceri conform prevederilor cap. 4 din
titlul II al CF.
 
Persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției urmează să își
declare obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit în baza Declarației cu privire la impozitul
pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma
DAJ17, aprobată prin Ordinul MF nr. 09 din 15 ianuarie 2018.
 
Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă către SFS nu mai târziu de data de 25
martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Aceasta se prezintă utilizând, în mod
obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi modul stabilit de Serviciul
Fiscal de Stat (art. 187 alin. (21) din CF).
 
E de menționat că potrivit art.83 alin.(2) lit. a 1) din Codul fiscal, persoanele care practică
activitate profesională, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului sunt
obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit.
 
În acest sens, în scopuri fiscale, pentru determinarea impozitului pe venit pentru anul 2022,
contribuabilii menționați urmează să își determine obligațiile fiscale privind impozitul pe venit
de sine stătător, pe propria răspundere și în nume propriu, ținând cont de veniturile obținute din
activitatea desfășurată și a cheltuielilor suportate aferente desfășurării activității profesionale și
urmează să declare obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit în baza Declarației - forma
DAJ17.
 
La completarea  DAJ17, în cazul în care persoana care practică activitate profesională în sectorul
justiției desfășoară mai multe activități, aceasta va prezenta o singură dare de seamă, bifând
categoriile corespunzătoare.
 
De asemenea, se atenționează asupra indicării corecte a perioadei fiscale pentru care se prezintă
darea de seamă, prin indicarea corectă a anului în poziția “Perioada fiscală” se indică perioada
fiscală pentru care se depune darea de seamă.
 
La întocmirea Declarației cu privire la impozitul pe venit urmează a fi parcurse câteva etape:
1.Determinarea rezultatului din activitatea desfășurată (venit impozabil sau pierderi obținute de
către persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiţiei în perioada fiscală de
gestiune), se determină ca diferență dintre suma venitului reflectat în rândul 0101 și suma
cheltuielilor reflectate în rândul 0102 al Declaraţiei și se indică în rândul 010. La obținerea, în
perioada de gestiune, a unui indicator cu rezultat pozitiv, în rândul 010 al Declaraţiei se indică
suma mărimii venitului până la impozitare, iar în cazul obținerii unui indicator negativ, acesta
urmează a fi reflectat cu semnul minus “−”.
 
În rândurile 0101 şi 0102, respectiv, se vor reflecta veniturile şi cheltuielile constatate în
evidenţa financiară, diferenţa acestora fiind reflectată în rd.010 fie ca profit, fie ca pierdere (cu
semnul”-” – minus).
 
2.Ajustarea veniturilor și cheltuielilor pentru calcularea venitului impozabil. În partea ce ține de
ajustarea veniturilor, vom remarca că în timp ce în evidența contabilă toate intrările care aduc un
avantaj economic se constată ca venituri, indiferent de faptul se vor considera acestea impozabile
sau nu, în scopuri fiscale distingem venituri impozabile şi neimpozabile.
 
Astfel, între veniturile constatate în scopuri fiscale comparativ cu cele constatate în evidența
contabilă, apar diferențe:

 dintre mărimea venitului recunoscut în evidența contabilă şi, respectiv, în scopuri fiscale;
 veniturile neimpozabile stabilite de art. 20 din CF;
 dintre momentul constatării venitului în evidența contabila şi, respectiv, în scopuri
fiscale.

 
Astfel, în rândul 020 se reflectă suma totală a ajustării (majorării/micșorării) veniturilor, potrivit
prevederilor legislației fiscale cu privire la impozitul pe venit.
 
În rândul 030 se reflectă suma totală a ajustării (majorării/micșorării) cheltuielilor efectuate în
conformitate cu legislația fiscală cu privire la impozitul pe venit, folosind datele din anexa 1D.
 
3.Se determină venitul/pierderea obţinut ca rezultat al ajustărilor veniturilor şi cheltuielilor –
rând 040.
 
4.Se determină cheltuielile legate de donațiile în scopurile filantropice și de sponsorizare,
permise spre deducere în limitele stabilite de art.36 CF și anume nu mai mult de 5% din venitul
impozabil – rând 050.
Potrivit art. 36 alin. (1) CF se permite deducerea oricăror donaţii făcute pe parcursul perioadei
fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. 
Pot fi deduse, conform articolului menționat, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau
de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51, a
organizaţiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) din CF precum şi în favoarea caselor de
copii de tip familial.       
Astfel, în cazul efectuării unor asemenea cheltuieli, sumele respective se ajustează în rând 0308
din anexa 1D, iar suma permisă spre deducere se va reflecta în rând 050 și nu va depăși calculul
(rândul 040 × 5%).
 
5.Se determină suma cheltuielilor neconfirmate documentar care se permit la deducere în scopuri
fiscale, în limitele stabilite de art.24 (10) CF și anume în limita de 0,2% din venitul impozabil.
 
În rândul 060 se reflectă suma cheltuielilor neconfirmate documentar permise spre deducere în
scopuri fiscale, numai în limita a 0,2% din venitul impozabil.
 
6.În rândul 070 se indică suma scutirilor de care poate beneficia persoana care desfăşoară
activitate profesională în sectorul justiţiei, determinată pentru perioada fiscală gestionară în
mărimea părții aferente perioadei de gestiune din valoarea indicată la art. 33 - 35 din Codul
fiscal. Acest rând se completează doar în cazul nefolosirii scutirii în alte cazuri prevăzute de
Codul fiscal. Indicatorul din rândul 070 nu trebuie să depășească rezultatul pozitiv al calculului
rândului 040 – rândul 050 – rândul 060 (anexa 2D).
 
7.În rândul 080 Se determină suma venitului impozabil fără luarea în calcul a pierderilor fiscale
ale anilor precedenți, se determină în felul următor:

 
În rândul 080 se indică doar rezultatul pozitiv sau cifra 0, iar în cazul calculării unui indicator
negativ el urmează a fi reflectat în rândul 110 fără semnul „–”.
 
8.În rândul 090 se reflectă suma pierderilor fiscale reportate din perioadele fiscale precedente,
dar care se permit spre deducere în perioada fiscală curentă. Rândul respectiv se completează
numai în cazul în care indicatorul rândului 080 este mai mare decât 0 şi nu trebuie să depășească
suma indicată în rândul 080.
Potrivit prevederilor art. 32 CF dacă, pe parcursul perioadei fiscale, cheltuielile aferente
activităţii depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor
rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.
 
9.În rândul 100 Se determină suma venitului impozabil care se determină prin următorul calcul:
10.În rândul 110 se reflectă suma pierderilor fiscale calculate pentru perioada fiscală de
gestiune, se reflectă rezultatul negativ determinat în urma calculării indicatorului rândului 080.
Suma din rândul 110 se înregistrează fără semnul „–”.
 
11. În rândul 130 Se determină obligația cu privire la impozitul pe venit în perioada fiscal
curentă. Se calculează impozitul pe venit

 
12.Rândul 140 se determină trecerile în cont a impozitului pe venit achitat în străinătate.
Contribuabilii care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției sunt în drept să treacă în
cont impozitul pe venitul obținut, achitat în orice stat străin, în condițiile specificate la art. 82 din
Codul fiscal.
 
Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă
acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova. Trecerea în cont a
impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiţia prezentării de către contribuabil a
documentului, care confirmă achitarea (reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele RM,
certificat de organul competent al statului străin respectiv, cu traducere în limba de stat, cu
excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Mărimea trecerii în cont pentru orice an
fiscal nu poate depăşi suma care ar fi fost calculată la cotele aplicate în RM faţă de acest venit.
Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se efectuează în perioada fiscală în care venitul
respectiv este supus impozitării în RM.
 
13.În rândul 150 se reflectă suma impozitului pe venit pasibil reflectării în fișa personală a
contribuabilului, care se determină prin calculul:

 
Rândul 150 se completează doar în cazul constatării valorii pozitive a operațiunii (rândul 130 –
rândul 140). În cazul constatării valorii negative a operațiunii indicate se completează rândul 180
al Declaraţiei.
 
14.În rândul 160 se indică suma totală a impozitului pe venit achitat de către contribuabili în
perioada fiscală de gestiune.
 
15. Respectiv, se determină relaţiile contribuabilului cu bugetul la sfârşitul perioadei fiscal, prin
determinarea sumei impozitului pe venit spre plată la sfârșitul perioadei de gestiune.
Indicatorii din rândurile 170 şi 180 se determină respectiv prin următorul calcul:

a. pentru suma impozitului pe venit spre plată în rândul 170 se indică suma impozitului pe
venit ce urmează a fi achitată la buget;
b. pentru rândul 180 se reflectă suma reţinută/achitată în plus a impozitului pe venit, care
reprezintă rezultatul negativ din diferenţa calculului: rândul 130 – rândul 140 – rândul
160, dar fără indicarea semnului „−” (minus).

 
În partea ce ține de ajustarea cheltuielilor în scopuri fiscale (anexa1D)
Deducerea este suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al
contribuabilului.
Diferența dintre mărimea cheltuielilor recunoscute în evidența contabilă şi, respectiv,
recunoscute în scopuri fiscale este condiționată de faptul că:
-      nu toate cheltuielile sunt recunoscute în scopuri fiscale;
-      deducerea unor cheltuieli este limitată în scopuri fiscale;
-      momentul recunoașterii cheltuielilor suportate este diferit în scopuri fiscale față de
contabilitatea financiară.
Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile
suportate se permit spre deducere din venitul brut. Se deduc cheltuielile ordinare si necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul desfășurării
activităţii.
 
Sunt cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total:

 salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului;

 contribuţii pentru asigurările sociale de stat;
 contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină;
 cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă;
 cheltuieli privind chiria;
 cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.);
 impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit);
 altele.

De asemenea sunt cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată:

 amortizarea MF (art. 261 CF);

 cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. (art.261 alin.(11)CF);
 amortizarea imobilizărilor necorporale (art. 28 CF);
 cheltuieli de delegaţii - pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în
statele lor de personal;
 cheltuieli de reprezentanţă, la acestea se atribuie - cheltuielile de primire a delegaţiilor,
cheltuielile de încheiere a contractelor, etc;
 cheltuieli de asigurare în limita normelor şi normativelor stabilite de Guvern;
o donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 5% din venitul impozabil
(art. 36 CF);
o cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,2 % din venitul impozabil;
o dobânzile (art 25 CF);
o cheltuielile pentru transportul, hrana și studii profesionale ale angajatului;
o cheltuielile legate de extracţia resurselor naturale irecuperabile (art.29 din Codul
fiscal);
o altele.

 
Cheltuieli care nu se permit spre deducere

 cheltuieli personale şi familiale;

 sumele achitate pentru proprietatea pe care se calculează uzura;
 pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele
interdependente;
 cheltuielile legate de obținerea venitului scutit de impozit;
  impozitul pe venit;
 penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la
bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare;
 impozitele achitate în numele altei personae;
 defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.

 
Potrivit prevederilor  art. 693 alin. (1) CF se permite deducerea cheltuielilor aferente activității
profesionale în sectorul justiției, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei
fiscale, conform prevederilor capitolului 3 din titlul II al Codului fiscal.
Astfel, în rândul 0301 se reflectă ajustarea cheltuielilor personale şi familiale raportate în
contabilitatea financiară la cheltuielile perioadei de gestiune, dar care nu sunt permise spre
deducere, conform prevederilor art.23 şi art.24 alin.(2) din CF.
Nu se permite deducerea cheltuielilor personale şi familiale, cu excepţia cazurilor pentru care CF
prevede un alt mod de reglementare (art.23 CF).
Din contul cheltuielilor mixte (cheltuielile legate de desfășurarea activității şi personale) se
permite deducerea cheltuielilor aferente desfășurării activității, cu condiția ca acestea să
predomine asupra cheltuielilor personale (mai mult de 50%) şi numai pentru acea parte a
cheltuielilor, care se referă nemijlocit la desfășurarea activității.
În col. 2 se reflectă suma cheltuielior personale și familiale raportată în contabilitatea financiară
la cheltuielile perioadei de gestiune, dar care nu sunt permise spre deducere, conform
prevederilor art.23 şi art.24 alin.(2) din Codul fiscal.
 
În rândul 0302 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de dobânzile calculate. Potrivit art. 25
alin. (2) din CF, deducerea cheltuielilor aferente dobânzilor de către agenții economici în folosul
persoanelor fizice şi juridice (cu excepția instituțiilor financiare, a organizațiilor de
microfinanţare şi a companiilor de leasing) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobânzii
la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de până la 12 luni şi peste
12 luni în secțiunea pe lei moldovenești şi pe valută străină. Rata medie ponderată a dobânzii la
creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de până la 12 luni şi peste 12
luni în secțiunea pe lei moldovenești şi pe valută străină se determină de către Banca Națională a
Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia, la linkul http://www.bnm.org.
În rândul 0303 se reflectă cheltuielile de locaţiune a încăperii suportate de persoana care
practică activitate în sectorul justiţiei. Aceste cheltuieli sunt permise spre deducere în scopuri
fiscale şi sunt ordinare şi necesare cu condiția documentării corespunztoare a acestora:
contract; factura fiscală/act de achizițe a serviciului de locațiune.
 
În rîndurile 0304 se reflectă ajustarea cheltuielilor pentru reparația proprietății: în coloana 2 –
cheltuielile constatate în contabilitatea financiară ca cheltuieli ale perioadei, în coloana 3 –
cheltuielile în mărimea lor efectiv suportate. Se consideră cheltuieli constatate în contabilitatea
financiară cheltuielile care, conform prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate sau
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, au fost atribuite la cheltuielile perioadei,
adică au influențat rezultatul financiar. În coloana 2 nu se reflectă suma cheltuielilor capitalizate.
 Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli
curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu
Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei
tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente (art. 26 1 alin.(10)
CF). se reflectă ajustarea cheltuielilor pentru reparația
 
În rândul 0305 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de reparația mijloacelor fixe utilizate în
baza contractului de locaţiune, arendă, leasing operaţional, concesiune locaţiune operaţională
(arendă). În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în
coloana 3 suma cheltuielilor în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la
art.261 alin.(11) din Codul fiscal.
Potrivit art. 261 alin.(11) CF, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor
fixe mijloacele fixe care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic
conform contractului de arendă, locaţiune, leasing operaţional, concesiune, ale căror cheltuieli
aferente, potrivit contractului nominalizat, revin arendaşului, locatarului sau
concesionarului) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii,
arendei, leasingului operaţional sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul
perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian
internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe
parcursul perioadei fiscale.
În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3
cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art.261 alin.(11) CF.
 
Constatat în Diferenţa
  coloana 3
Indicator
Cod – coloana
  contabilitatea financiară scopuri fiscale
2
   
 
Suma contribuțiilor
suma cheltuielilor
bănești efectuatee nu mai mult de limita
0305 constatate în contabilitatea  
sub formă de stabilită la art.261 alin.(11)
financiară
donație
 
În rândul 0306 se reflectă suma amortizării mijloacelor fixe: în coloana 2 – suma constatată în
contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – suma calculată conform prevederilor Regulamentului
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704 din 27 decembrie 2019.
 
În rândul 0307 se reflectă cheltuielile legate de achitarea penalităților, amenzilor şi altor
sancțiuni aplicate pentru încălcarea actelor normative.
Conform CF nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit în prezentul titlu, a
penalităţilor şi a amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor
impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget, a amenzilor şi penalităţilor aplicate pentru încălcarea
actelor normative(art.30 alin.(1) CF).
Este necesar de remarcat că impozitele, taxele, contribuţiile de asigurări sociale de stat
obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate și achitate se includ
în componența cheltuielilor şi se deduc în scopuri fiscale în modul stabilit la art. 24 alin. (1) din
CF.
 
Respectiv în col.2 se reflectă suma cheltuielilor legate de achitarea penalităţilor, amenzilor şi
altor sancţiuni aplicate pentru încălcarea actelor normative, care nu se permit spre deducei în
scopuri fiscale.
 
Constatat în Diferenţa
Corectări Contabilitatea coloana 3 –
Cod Scopuri fiscale
  financiară coloana 2
 
   
Penalităţi, amenzi şi alte 0307 suma cheltuielilor legate 0  
sancţiuni aplicate pentru de achitarea penalităţilor,
încălcarea actelor amenzilor şi altor
normative sancţiuni aplicate pentru
încălcarea actelor
 normative
 
E de menționat că prevederile art. 30 alin.(1) CF se referă doar la amenzile și penalitățile aplicate
pentru încalcarea actelor normative, sub incidenţa acestor ajustări nu se vor examina penalităţile
pentru nerespectarea clauzelor contractuale, dat fiind faptul că acestea nu se aplică ca urmare a
încălcării unor acte normative. Prin urmare, penalităţile contractuale vor fi deductibile în scpuri
fiscale.
 
În rândul 0308 se reflectă cheltuielile legate de suma donațiilor în formă monetară efectuate în
scopuri filantropice şi de sponsorizare.
Se consideră în scopuri filantropice și de sponsorizare, donațiile care sunt efectuate în favoarea
autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51, a organizaţiilor necomerciale
specificate la art. 52 alin. (1) din CF precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.        .
Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în limita a 5% din venitul impozabil (art.36
CF), și numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul stabilit prin Hotărîrea Guvernului
nr. 693/2018, documentate corespunzător.
În coloana 2 se reflectă suma donațiilor în formă monetară efectuate în scopuri filantropice şi de
sponsorizare, conform datelor contabilităţii financiare.
 
Constatat în Diferenţ
  a coloana
Indicator 3
Cod scopuri
  contabilitatea financiară – coloana
fiscale
  2
 
 
Suma contribuţiilor băneşti suma contribuţiilor băneşti
efectuate în scopuri filantropice efectuate în scopuri filantropice
0308 0  
şi de sponsorizare (art.36 alin.(1) şi de sponsorizare, conform
din Codul fiscal) datelor contabilităţii financiare
 
Ulterior suma donatiilor filantropice permisa la deducere se indică în rîndul 050 ”Suma
cheltuielilor legate de donaţiile în scopuri filantropice şi de sponsorizare în folosul organizaţiilor
specificate în art.36 alin.(1) CF”, dar numai în limitele stabilite (rîndul 040 × %)
Respectiv, în rîndul 050 se va indica suma cea mai mica din suma de facto acordată ca
filantropică sau determinată conform calcului indicat.
 
Cod Suma
Indicatori
   
nu mai mult
Suma cheltuielilor legate de donaţiile în scopuri filantropice şi de
de 5% din
sponsorizare în folosul organizaţiilor specificate în art.36 alin.(1) din 050
venitul
Codul fiscal, în limitele stabilite (rîndul 040 × %)
impozabil
   
 
 
În rândul 0309 se reflectă cheltuielile neconfirmate documentar.
Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform HG nr. 693/2018, în
limita a 0,2% din venitul impozabil.
În rândul 0309 se indică suma totală a cheltuielilor neconfirmate documentare, care nu sunt
deductibile.
Iar în rândul 060 se reflectă suma cheltuielilor neconfirmate documentar permise spre deducere
în scopuri fiscale, numai în limita a 0,2% din venitul impozabil.
 
Constatat în Diferenţ
  a coloana
Indicator 3
Cod contabilitatea
  scopuri fiscale – coloana
financiară
  2
 
 
Suma totală a
Suma cheltuielilor neconfirmate
0309 cheltuielilor neconfirmte 0  
documentar
documentrar
 
Diferenţa coloana
Indicator
Cod – coloana
 
 
suma cheltuielilor neconfirm
Suma cheltuielilor neconfirmate documentar, în limitele
060 documentar, premise la deducere
stabilite
limita a 0,2% din venitul impozabil
 
În rd 03010 se reflectă suma cheltuielilor aferente taxelor de aderare şi cotizațiilor de membru
destinate activității patronatelor. Potrivit art.24 alin.(15) din CF, se permite  deducerea
cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi
cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor, fundaţiilor şi altor asociaţii de reprezentare
a activităţii. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de
retribuire a muncii.
În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3
cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art.24 alin.(15) din
Codul fiscal.
 
În rândul 03011 se reflectă alte cheltuieli, inclusiv cheltuieli care nu sunt permise spre deducere
la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit şi care nu sunt enumerate în pozițiile
anterioare.
 
Suma rândului 030 coloana 4 din anexa 1D se transferă în rândul 030 din Declarație.
Totodată, este de menționat că, în cazul în care persoana care desfășoară activitate profesională
în sectorul justiției pe parcursul anului fiscal a obținut venituri altele decât cele din activitatea
profesională (ex.: salariul primit în baza unui contract de muncă, înstrăinarea unei proprietăți
private nefolosite în activitatea de întreprinzător etc.), atunci aceasta urmează să prezinte
Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18), indicând în ea
veniturile impozabile obținute ca persoană fizică care nu practică activitate profesională în
sectorul justiției.
 
Anexa 2D se întocmește de către contribuabilii cu forma organizatorică cu statut de persoană
fizică. În cazul în care persoana fizică care practică activitate profesională în sectorul justiţiei
utilizează două sau mai multe scutiri pentru persoane întreținute, în coloana 4 se va completa
câte un rând separat pentru fiecare persoană întreținută, cu indicarea modulului fiscal al
persoanelor întreținute corespunzător.
Suma din rândul generalizator TOTAL, coloana 12 din Anexa 2D se transferă în rândul 070 din
Declarație. Totodată, suma respectivă nu trebuie să depășească rezultatul pozitiv al calculului
(rândul 040 – rândul 050 – rândul 060).
Menționăm că începînd cu perioada fiscală 2020 prin completarea anexei 3D persoanelor fizice
care desfășoară activitate profesională în sectorul jusției le este oferirită posibilitatea de a efectua
desemnarea procentuală.
 
Anexa 3D  urmează a fi completată de către persoanele care doresc să direcţioneze anual un
cuantum stabilit la art.152 din Codul fiscal din suma impozitului pe venit calculat anual la buget
către beneficiarii desemnării procentuale. Desemnarea procentuală se face prin indicarea codului
fiscal al beneficiarului inclus în „Lista beneficiarilor desemnării procentuale.”
 
Anexa 3D
 Desemnarea procentuală
 
Indicatorii
Codul
Desemnare    
a
Codul fiscal al beneficiarului în favoarea căruia se   Codul fiscal
procentuală
efectuează desemnarea procentuală DP beneficiarului
 
Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă, care nu are
datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare, este în drept de a desemna un
cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre
beneficiarii desemnării procentuale. Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea
procentuală se stabileşte anual de Agenţia Servicii Publice.
Desemnarea procentuală de 2% din impozitul pe venit se referă la veniturile obţinute în anul
precedent celui în care are loc desemnarea.
 
Pot participa la procesul de desemnare procentuală contribuabilii persoane fizice rezidente care
desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (avocat, avocat-stagiar, notar public,
executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar) și
- nu au datorii la impozitul pe venit la data limită de depunere a Declarației cu privire la
impozitul pe venit, stabilită de legislaţia fiscală, în anul în care se face desemnarea, 30 aprilie
- achită integral şi în termen impozitul pe venit pentru perioada fiscală pentru care s-a făcut
desemnarea.
 
Astfel, drept urmare celor menționate, persoanele care desfășoară activitate profesională în
sectorul justiției cu statut de persoane fizice urmează să își declare obligațiile fiscale aferente
impozitului pe venit prin prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru
persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (forma DAJ17), cu
reflectarea veniturilor obținute din activitatea desfășurată (onorariile) și a cheltuielilor suportate
aferent desfășurării activității profesionale.
 
Este de menționat că Biroul asociat – în calitate de contribuabil cu statut de persoană juridică, își
declară obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit prin depunerea Declarației cu privire la
impozitul pe venit (forma VEN12), cu includerea veniturilor și cheltuielilor ce țin nemijlocit de
activitatea biroului.
Totodată, avocații din cadrul biroului asociat urmează să își declare obligaţiile fiscale aferente
impozitului pe venit pentru anul 2017 că în baza Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit
pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (forma DAJ17)
bifând categoria ”cabinetul avocatului”.