Tema 8.

3: Evoluia integrrii
economice europene
(Istoricul integrrii economice n
Europa. Unificarea european)

n 2012 i-a
fost
decernatPre
miul Nobil
pentru Pace,
pentru c
peste ase
decenii a
contribuit la
progresul
pcii i
reconcilierii,
democraiei i
drepturilor

Uniunea European:
504 de milioane de locuitori 28 de ri

Statele membre ale Uniunii Europene

rile candidate

Economia Uniunii Europene

Uniunea Europeana reprezinta un puzzle
format din 28 de state membre, organizat
pe baza a doua principii:
Interguvernamentalism - puterea de
decizie apartine statelor membre, iar
deciziile comune se iau in unanimitate
Supranationalism - se transfera o parte
din puterea de decizie de la nivel national la
nivel comunitar

Principiile de funcionare ale UE

Principiul subsidiaritii: UE nu trebuie s-i

asume sarcini ce se potrivesc mai bine
administraiilor naionale, locale sau regionale

Principiul proximitii: toate nivelurile de

guvernare trebuie s aib drept scop apropierea de
ceteni, printr-o organizare corespunztoare a
activitii lor

Principiul parteneriatului: colaborarea i

implicarea n procesul de decizie a autoritilor
de la nivel european, naional, regional i local,
n vederea realizrii unei guvernri solide.

Geneza si evolutia integrarii

economice in europa postbelica
In perioada posteblica au aparut
planuri de reconstructie europeana:
utopice, cum ar fi acela de inlaturare a
hegemonului
pragmatice, care au condus la crearea
unor structuri institutionale comune:
OEEC(OECD), CAER, AELS, Comunitatile
Europene, Uniunea Europeana

Nevoia de integrare a fost

dictata de:
dorinta de obtinere si mentinere
a stabilitatii militare si politice
prin mijloace economice;
nevoia de a obtine crestere si
dezvoltare economica intr-un alt
plan decat cel national
redefinirea sferelor de influenta

Redefinirea sferelor de influent a

nsemnat:
influenta Uniunii Sovietice asupra
statelor baltice si a celor central si
est europene (cu unele incercari de
patrundere in Franta si Italia)
Influenta Statelor Unite asupra
vestului Europei

Statele vest europene aveau, in acel

moment, asteptari diferite:
Franta- considera ca o apropiere de
Germania ar contrabalansa influenta Marii
Britanii si a Statelor Unite
Marea Britanie si Statele Unite considerau
integrarea vest europeana o
contrapondere la puterea Uniunii Sovietice
Germania vedea in formarea unor structuri
integrative posibilitatea de a recastiga
pozitia detinuta inainte de razboi
Italia - dorea sa faca uitata perioada
Mussolini

Particularitile i dinamica regionalismului european

Integrarea european trebuie studiat ca

un proces complex i nu ca un inventar de
etape mai mult sau mai puin
interdependente;
Integrarea european a fost, n mare
msur, un fenomen cu pronunat tent
politico-ideologic, nefiind ghidat de
minuioase calcule economice care s
evidenieze distinct costurile i beneficiile
unui astfel de proces;

Planul Marshall (1947)

Face parte din ajutorul american acordat continentului
european, care a cuprins:
fonduri acordate sectorului militar (GARIOA)
Fonduri pentru reabilitare economica prin intermediul Natiunilor Unite
Fonduri nerambursabile (22 miliarde USD, reprezentand 15% din
bugetul american)

Formarea Organizaiei Europene de Cooperare Economic OECE (1948): Austria, Belgia,

Danemarca, Elveia, Frana, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia,
Olanda, Portugalia, Suedia i Turcia. n 1949 n organizaie au intrat i R. F. Germania, iar n 1959
Spania.
n septembrie 1961, statele membre ale OECE, mpreun cu Statele Unite i Canada, au ncheiat
un acord privind crearea Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE), care a
preluat funciile OECE.

Principalele momente ale

constructiei europene au fost
Planul Marshall (1947)
Formarea Organizaiei Europene de Cooperare Economic
(O.E.C.E.) (1948)
Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (1952)
CECO
Uniunea Europei de Vest (1955)
Comunitatea Economica Europeana (ECE) (1958)
EURATOM (1958)
Uniunea Europeana (1992)
--------------------------------------- A.E.L.S. (Asociaia European a Liberului Schimb (European Free Trade Association,
EFTA) a fost nfiinat n 1960. Membrii actuali: Islanda, Liechtenstein, Norvegia i

Elveia.

C.A.E.R.

(Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) nfiinat n 1949. Membri:

URSS, RDG, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria i Romnia. (Mongolia, Cuba,

Vietnam)

Cile integrrii europene

Primul pas n direcia integrrii de tip modern a fost
fcut n 1948 prin crearea Benelux (Belgia, Nederland (rile
de Jos) i Luxemburg) i 1951 CECO (Comunitatea Economic
a Carbunelui i Oelului)
A doua etap a procesului de integrare a nceput prin
semnarea la Roma, n anul 1957 , a dou tratate i
formarea Comunitii Europene a Energiei Atomice
(EURATOM) i Comunitii Economice Europene
(CEE), la care au participat aceleai ase ri n cadrul
CECO.
A treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la
Paris n 1967, un tratat de fuziune a celor trei
comuniti (CECO, EURATOM i CEE) avnd aceleai
organe de conducere i un buget comun

Comunitatea Economica a
Carbunelui si Otelului (CECO)
Integrare bisectoriala, realizata pe baza
Acordului (Tratatului) de la Paris (1951)
State membre; Italia, Franta, Germania,
Belgia, Olanda , Luxemburg
Scop:
Punerea sub control comun a resurselor
necesare reconstructiei economiei europene
O mai buna exploatare a resuselor rare
Cresterea productiei de otel, dar si a utilajelor
produse cu acesta

EURATOM
Infiintata prin Tratatul de la Roma
(1957)
Membrii fondatori: Italia, Franta,
Germania, Belgia, Olanda ,
Luxemburg
Scop: cresterea surselor de energie
destinate dezvoltarii economiei
europene

Comunitatea Economica
Europeana
Infiintata prin Tratatul de la Roma
(1957)
Membrii fondatori: Italia, Franta,
Germania, Belgia, Olanda ,
Luxemburg
Scopul CEE: liberalizarea circulatiei
bunurilor, serviciilor, capitalurilor si
persoanelor intre statele membre.
Constituirea ZCL

Etapa Uniune vamal (a.1967)

Eliminarea complet dar treptat a taxelor vamale
de import i export la produsele industriale i
agricole;
Eliminarea treptat a restriciilor cantitative i a altor
bariere cu efect echivalent;
Instituirea unui sistem unitar de impozite interne
indirecte;
Adoptarea unui tarif vamal comun i a unei legislaii
vamale unitare;
Armonizarea reglementrilor cu privire la concuren
la nivelul ntregului spaiu integrat

Piaa Unic (a.1987)

Piaa Unic
European reprezint
un proiect iniiat de
ctreJacques Deloresi
care i-a gsit finalitatea
la 1 ianuarie 1993, prin
naterea a ceea ce
numim astzi Single
European Market.
A intrat n vigoare n
1987, dup ratificarea
Actului Unic European.

Piaa Unic presupune:

1987 a intrat n vigoare, dup ratificare, Actul Unic European care
pune bazele Pieei Unice Interne a celor patru liberti
Libera circulaie a capitalurilor, forei de munc, bunurilor i
serviciilor,
nlturarea controalelor la frontierele interne ale comunitilor;
Armonizarea ratelor TVA;
Recunoaterea reciproc a standardelor i a procedurilor de
certificare a calitii,
Dreptul de reedin fr deinerea obligatorie a unui loc de munc.
Politic comercial autentic comun (nu doat tarif vamal comun);
Control comunitar asupra politicii concurentiale;
Fonduri structurale sporite;
Majoritate calificat n Consiliu.

Actul Unic European

A stabilit un program legislativ format din
300 de directive menite a elimina barierele
fizice (legate de verificarile la frontiera),
tehnice (generatoare de obstacole
legislative si de reglementare) si fiscale,
generate de taxele indirecte si accize

Piata interna
Jacques Delors a numit-o unul din
motoarele UE, dar spunea despre ea nu te
poti indragosti de Piata interna
Constructia pietei interne trebuia sa
trasforme Europa intr-o superputere
Prin eliminarea obstacolelor de natura
tarifara, companiile puteau obtine mai
usor noi economii la scara
Cresterea concurentei transfrontaliere
determina eliminarea de pe piata a
firmelor necompetitive

Principiile de functionare ale

Pietei interne
Cele patru libertati
Libera circulatie a bunurilor
Libera circulatie a capitalului
Libera circulatie a persoanelor
Libera circulatie a serviciilor si
libertatea de stabilire

Liberalizarea Fluxurilor de bunuri

i servicii
Libera circulaie a mrfurilor:
1968 realizarea uniunii vamale
1984 acord cu privire la
simplificarea formalitilor la
frontiere
1988 a fost introdus un document
unitar unic privind extinderea
mrfurilor n interiorul Comunitii
Libera circulaie a serviciilor:
1993 serviciile bancare complet
liberalizate
1994 pia unic de asigurri
1996 pia unic de investiii

Etapele integrrii (rezumat):

Zona de comert liber n baza Tratatelor de la
Roma(1957)
Uniune Vamala (1967)
1987 Actul Unic European (Piata Unica Interna)
Recunoasterea reciproca

Euroscleroza de la inceputul anilor 1980

Lipsa competitivitatii la nivel global
Progres scazut al nivelului de integrare
1985 -Comisia a elaborat Carta Alba privind
Completarea pietei interne - pana la
sfarsitul anului 1992

Uniunea Europeana
Creata prin Tratatul de la Maastricht
(1991)
Se sprijina pe trei piloni:
Comunitatea Europeana
Justitie si Afaceri Interne
Politica Externa si de Aparare Comuna

Structura pilonilor
Tratatul de la Maastricht
Uniunea Europeana
Communitatea Europeana
Politici Comune
Politica externa si
(ex. agricole, sociale, comerciale,
de securitate comuna
de mediu, asupra competitiei,
Toate domeniile politicii externe
de dezvoltare, etc.)
Politica de securitate si
Uniunea Monetara
aparare in Europa
Cetatenia Uniunii

27

Afaceri interne si justitie

Azil si imigrare
Controlul frontierelor externe
Cooperare in domeniul juridic
Cooperare in politie si Europol

Tratatul de laMaastricht: Distribuia

competenelor ntre UE i statele
membre
Competeneexclusive Competenepartajate
(UE&statemembre)
UE
n acest caz, Uniunea este
singura care are funcii
legislative i poate emite
documente juridice cu
caracter obligatoriu.

CompeteneUEde
asisten

n acest caz, att Uniunea n acest caz, Uniunea are

ct i statele membre au
dreptul s ia msuri de
funcii legislative.
asisten, coordonare sau
completare a msurilor
Statele membre pot face uz
luate de statele membre,
de prerogativele lor doar n
fr ca Uniunea s vin s
Statele membre nu se pot cazul n care Uniunea nu se
nlocuiasc prerogativele
implica n aceste domenii implic.
statelor membre.
dect cu acordul Uinunii.
Exemple:

Exemple:

Exemple:

Uniunea vamal

Piaa intern

Stabilirea regulilor concureniale

necesare funcionrii pieei interne

Politica social

Protejarea i ameliorarea sntii

umane

Politica monetar (pentru statele

care au adoptat moneda Euro)

Mediu

Conservarea valorilor biologice

maritime

Energie

Politica comercial comun

Agricultur i pescuit
Protecia consumatorilor
Conservarea spaiului libertii,
securitii i justiiei
etc.

Industrie
Cultur
Turism
Educaie general i profesional,
tineret i sport
Protecie n cazul producerii
catastrofelor
Cooperarea n domeniu administristrativ

Beneficiile asteptate ale integrarii

economice

Raportul Cecchini (1988). Efecte de cost si

economisire :
Efecte
statice
de
comert: beneficii
generate de posibilitatea oferita autoritatilor
publice de a cumpara de la cei mai ieftini
furnizori
Efecte asupra competitivitatii: scaderea
preturilor ca urmare a cresterii concurentei
Efecte de restructurare: reorganizarea
sectoarelor industriale si a companiilor
individuale

Beneficiile asteptate ale integrarii

economice
Reducerea costurilor genereaza doua
tipuri de beneficii:
Directe - ca urmare a eradicarii frontierelor
economice
Indirecte - ca urmare a restructurarii economice,
cresterii schimburilor comerciale si a economiilor
la scara

Rezultate:
Scaderea preturilor de consum
Crearea de noi locuri de munca

Uniunea economic i monetar

Uniunea economic i monetar reprezint o etap
superioar a integrrii multinaionale, care
presupune:
o strns coordonare a politicilor economice ale statelor
membre
o politic monetar comun
o moned unic
un sistem instituional care s coordoneze i administreze
politica monetar
liberalizarea fluxurilor de capital
n cadrul Consiliului European de la Madrid din iunie 1989,
conductorii Uniunii Europene adopt un plan n trei faze n favoarea
unei uniuni economice i monetare (UEM). Acest plan devine parte
component a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea European,
adoptat de ctre Consiliul European n decembrie 1991.

Etapele formarii UEM

Prima etap, (1 iulie 1990 i 31 decembrie
1993) ale crei elemente centrale au fost
stabilite nainte de Maastricht a reprezentat
etapa consolidrii pieei si a marcat
nceputul perioadei de creare a structurilor
economico-instituionale proprii uniunii
economice si monetare.
Obiectivul central al acestei etape l-a
constituit creterea convergenei politicilor
economice i a cooperrii ntre bncile
centrale n scopul ncorporrii practicilor
monetare ale statelor membre n cadrul
Sistemului Monetar European.

Etapele formarii UEM

(cont.)

Cea de-a doua etap a nceput la 1

ianuarie 1994 i s-a ncheiat la 31 decembrie
1998. n timpul acestei etape, pornind de la
prevederile Tratatului Uniunii Europene
statele membre au fost constrnse de a evita
deficitele bugetare excesive, i de a iniia
pai spre independena bncilor centrale. n
procesul de cretere a independenei
bncilor centrale, Tratatul le interzice
acestora acordarea de faciliti de creditare
guvernamentale sau de achiziii de
instrumente privind datoria public direct de
la acestea.

Etapele formarii UEM

(cont.)

Etapa a treia, a nceput la 1

ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor
de schimb irevocabile ntre
monedele statelor participante i n
raport cu euro. Ecu a fost nlocuit de
ctre euro (2002), i acesta a
devenit moneda oficial a statelor
membre care particip n totalitate
la politica monetar comun.

Zona euro: Austria, Belgia, Finlanda, Frana, Germania,

Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania i
rile de Jos. Slovenia a aderat la zona euro n 2007,
fiind urmat de Cipru i Malta n 2008, Slovacia n

Structura instituional a Uniunii

Economice i Monetare
este dat n principal de ctre Banca Central
European i bncile centrale ale statelor membre
care, mpreun formeaz Sistemul European al
Bncilor Centrale.
Din acest sistem mai fac parte i bncile centrale
ale statelor membre care nu fac parte din zona
Euro, i care nu particip la luarea deciziilor cu
privire la politica monetar unic pentru zona Euro.

Obiectivul declarat al SEBC l constituie:

meninerea stabilitii preurilor
definirea i implementarea politicii monetare unice,
crearea i deinerea de rezerve valutare ale statelor
participante
asigurarea stabilitii sistemului financiar.

Gigantismul in cifre al UE
Produsul intern brut al UE (PIB)
tot ceea ce produce economia n
materie de bunuri i servicii
este n cretere constant. Ca
urmare a alturrii noilor state
membre la UE n 2004, PIB-ul UE
l-a depit pe cel al Statelor
Unite.
PIB-ul UE in a.2012 constituia
17,6 mlrd.dol. SUA.

Ct de bogat este UE n
comparaie cu restul lumii?
49601

46,895
35,116

17.577

15.6097

13.089
6,094

5.984
8.250
UE

China

1.857
Japonia

Rusia

SUA

Importana economic: produsul intern brut, n

triliarde de dolari , n 2012

UE

China

Japonia

Rusia

SUA

Bogia pe cap de locuitor: produsul intern brut

pe cap de locuitor n 2012

GDP at current market prices

2001-2011 (EUR,mil.)

Real GDP growth 2001- 2011

(% change compared with the previous year)

Comparaie: UE-15 i UE-27

(a.2012)

UE15

UE25

UE27

Suprafaa (mii
km.p.)

3254

4003

4352

Populaia (mln)

382,5

454,7

503,7

PNB (mlrd.$)

14805

16035

16245

PNB pe loc ($)

35946

25814

25171
40

Bulgaria

Romnia

Letonia

Polonia

Lituania

Ungaria

Estonia

76 75

Slovacia

Portugalia

76

Malta

95 91
80

Republica Ceh

Slovenia

Grecia

103 101 100

Cipru

UE-27

Italia

118 117
116 115
114 107

Spania

Frana

Belgia

Finlanda

Germania

Regatul Unit

135 123 122

Danemarca

Suedia

Austria

Olanda

Irlanda

Luxemburg

PIB-ul pe cap de locuitor:

distribuirea bogiei
PIB-ulpecapdelocuitorn2008

Media celor 27 de state membre=100

271

137

72 68 63
61 58
56
46 40

Populaia UE n raport cu
populaia altor ri
Populaianmilioane,2013

1353

503
315

UE

China

126

143

Japonia

Rusia

SUA

16,5

0,5
0,4

Malta

0,8

1,3

2,0

2,3

3,3

4,5

5,3

5,4

5,5

7,6

8,4

9,3

10,0

10,5

10,6

10,8

11,3

Luxemburg

Cipru

Estonia

Slovenia

Letonia

Lituania

Irlanda

Finlanda

Slovacia

Danemarca

Bulgaria

Austria

Suedia

Ungaria

Republica Ceh

Portugalia

Grecia

Olanda

Belgia

21,5

38,1

Polonia
Romnia

45,8

Italia
Spania

Regatul Unit

Frana

Germania

60,1

61,6

64,4

82,1

Populaia statelor UE
Populaianmilioanedelocuitori,2012
503demilioanentotal

Suprafaa UE n raport cu
suprafaa altor ri
Suprafaa,1000km

16 889

9327

9159

4234

365
UE

China

Japonia

Rusia

SUA

131

3
0,3

Malta

Cipru
Luxemburg

20

30

34

43

Slovenia

Belgia

Olanda

Danemarca

43

49
Slovacia
Estonia

62

63

68

Letonia

Lituania

Irlanda

77

83

Austria
Republica Ceh

92

93

Portugalia

Ungaria

Bulgaria
111

230

Romnia
Grecia

244

Regatul Unit

Italia

Finlanda

Polonia

Germania

Suedia

Spania

Frana

295

305

313

357

410

506

544

Suprafaa statelor UE
Suprafaan1000km

UE,oputerecomercialmajor
Comerinternaional
cubunuri(2010)

Comerinternaionalcu
servicii(2010)

UE
28,5%

UE
17%

Altele
40,6%
Altele
53,2%

SUA
14,5%

Japonia
5,8%
China
9,5%

SUA
18,2%
China
5,9%

Japonia
6,8%

Cum i cheltuiete UE
banii?
BugetulUEn2012:147,2miliardedeeuro
=1,12%dinvenitulnaionalbrut

Ceteni, libertate,
securitate i justiie
1%
UE, actor global:
inclusiv ajutorul pentru dezvoltare
6%

Resurse naturale:
agricultur,
mediu
41%

Altele, administraie
6%

Dezvoltare durabil:
locuri de munc, competitivitate,
Dezvoltare regional
46%

Criza economica in Uniunea

Europeana

Efectul de Domino si grupul

PIIGS
Cinci ri din zona Euro (n care se afl 17 state) au primit mprumuturi pentru a evita intrarea n incapacitate de plat,
dar criza datoriilor publice struie, provocnd un efect de domino la nivelul ratingului de ar pentru majoritatea
naiunilor afectate.

Cele mai putin performante tari din zona euro fiind grupate sub acronimul PIIGS:

Istoricul integrrii economice n

Europa. Unificarea european

Perspectiva Istorica. Structura si

Evolutia Tratatelor CE/UE.
Ideea european i concretizarea ei. Eforturile
Postbelice de creare a unei Europe unite.
Apariia regionalismului n Europa de Vest.
Etape i forme ale integrrii vest europene.

Tratatelebazacooperriidemocraticefondate
peprincipiidedrept

1952

1958

Comunitatea European a Crbunelui i Oelului

Tratatele de la Roma:
Comunitatea Economic European
Comunitatea European a Energiei Atomice
(EURATOM)

2012
Tratatul privind stabilitatea,
coordonarea i guvernana

1987
Actul Unic European: piaa
unic

2009

1993

Tratatul de la Lisabona

Tratatul privind Uniunea

European Maastricht

2003

1999

Tratatul de la Nisa

Tratatul de la Amsterdam

Istoricul Integrarii Europene

(I)
Sfarsitul celui de al II-lea Razboi Mondial
Planul Marshall pentru Europa conditionat de
cooperarea internationala in Europa
1950: Planul Schuman
Franta si Germania isi grupeaza resursele de carbune si
cele de otel intr-o structura supranationala :
Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (ECSC)
Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg adera la ECSC
Autoritatea Superioara a ECSC predecesor al actualei
Comisii
1952-54: Comunitatea Europeana a Apararii nu se
concretizeaza
54

Istoricul Integrarii Europene

(II) Succesul ECSC
Tratatele de constituire:

atrage
extinderea cooperarii catre toate domeniile economiei
1951 Tratatul de la Paris: Comunitatea European a Crbunelui
i Oelului - 6 ri-membre: Frana, Germania (F), Italia, Belgia,
Olanda, Luxemburg
1957 Tratatul de la Roma: Comunitatea Economic European
Eliminarea barierelor comerciale interne (ZCL)
Tarif extern comun (UV)
Micarea liber a factorilor de producie
Pia comun (Piaa Unic pn n 1970)
1967 tratatul de la Paris: fuziunea celor trei comuniti (CECO,
EURATOM i CEE)

55

1968: Planul Werner de uniune monetara pana in anul 1980

1969: Summit-ul de la Haga
Decizia Consiliului Europei privind continuarea integrarii in piata comuna
1973: Prima aderare: Marea Britanie, Irlanda si Danemarca se alatura CEE

Istoricul Integrarii Europene

(III)
1974: Consiliul Europei incpee sa se intruneasca

in
regim informal, este lansata Cooperarea Politica
Europeana pentru a coordona politicile externe (din
afara cadrului Tratatelor)
1979: Se constituie Sistemul Monetar European si
Mecanismul Ratei de Schimb
1979: Prima alegere directa a Parlamentului
European
1981: A doua aderare: Grecia se alatura CEE
1984: Consiliul de la Fontainebleau rezolva criza
bugetara britanica: Imi vreau banii inapoi
(Margaret Thatcher)
1985: Cartea Alba a Comisiei privind Definitivarea
Pietei Unice propune in jur de 300 de masuri care
urmeaza sa fie aplicate pana in 1992
1985: Conventia de la Schengen (suspendarea
controlului de frontiera in interiorul CEE). Belgia,
56
Frana, Germania, Luxemburg i Olanda

Istoricul Integrarii Europene

(IV)
1986: Prima revizuire a Tratatelor: Actul Unic European
Crearea Comunitatii Europene prin unirea celor trei Comunitati
Recunoasterea formala a Consiliului Europei ca institutie a CE

Prima mentiune a competentei de politica externa in CE (Coopoerare

Politica Europeana)
Puteri mai multe pentru Parlamentul European
1992 Actul Unic European
Scoaterea controlului la frontiere
Principiul recunoaterii reciproce a standardelor pentru produse
Open public procurement to non-national suppliers
Lift barriers of competition to banks and insurance
Remove restrictions on foreign exchange transactions
Abolish restriction on cabotage (trucking)

1989-91: Revolutiile din Europa Centrala si de Est si reunificarea Germaniei

1990-91: Doua Conferitne Interguvernamentale pregatesc uniunea monetara
si politica Tratatul de la Maastricht (a adoptat Raportul Delors, prin care s-a
stabilit programul de implementare a adoptarii monedei unice)

1991: Primul Acord pentru Europa semnat cu tarile Europei Centrale si de

Est - toate aplicand pentru aderare intre 1990 1996
1992: Piaa Unic este definitivat i funcional ncepnd cu 1 ianuarie 1993
57

Istoricul Integrarii Europene

(V)
1993: Tratatul de la Maastricht intra in vigoare
Uniunea Europeana
Uniunea Monetara
Politica
(CFSP)

Comuna

Externa

si

de

Securitate

Cooperare in Afaceri Interne si de Justitie

Parlamentul European castiga puteri de codecizie si de blocare
Extinderea
bazei
juridice
majoritatii calificate (QMV)
58

pentru

votul

DomeniidecooperarenUEdupTratatuldelaMaastricht
CompeteneUE Competenempritede Competene Frcompete
UEcustatelemembre
exclusive
neUE
UElimitate

Reglementarea Politica regional

pieei
Politica concurenei
/pieei interne
Politica industrial
-Pescuit
Politica mediului
-Uniune mone- Condiii de lucru
tar
Protecia consumato-Comer exterior rului
-Agricultur
Politica energetic
-Uniune vamal Politica transporturilor
Politica monetar
Politica extern
--

= domenii politice iniiale ale CEE

Sntate
--Drepturile
-Educaie
omului i ale
-Aprare
ceteanului
-Combatere a -Combaterea
infracionali- infracionalitii transtii la nivel
frontaliere
naional
-Politica so- -Politica n
cial
domeniul
construciilor
civile
-

Istoricul Integrarii Europene

(VI)

1995: A patra aderare: Suedia, Finlanda si Austria se alatura UE

1995: O Comisie noua condusa de Jacques Santer

1997: Semnarea Tratatului de la Amsterdam.

Se amana reforma institutionala (capitole neincheiate la
Amsterdam)
Amendarea si extinderea procedurilor pentru CFSP
Transferul unor elemente din Pilonul al treilea catre primul Pilon
Introducerea unui nou domeniu de politici: politicile de ocupare a
fortei de munca
Extinderea co-deciziei catre mai multe domenii de politici puteri
tot mai mari acordate Parlamentului European
Tratatul de la Amsterdam intr n vigoare din 1999

1997: Lansarea monedei unice europene, Euro n 11 state europene

Grecia sa alturat Zonei Euro la 1 ianuarie 2001
60

Istoricul Integrarii Europene

(VII)

1998: Deschiderea negocierilor de aderare cu Cipru,

Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia

1999: Faza finala a uniunii monetare: introducerea Euro si

a ratei fixe de schimb intre cele 11 tari participante

1999: Demisia Comisiei Santer

1999: Consiliul Europei de la Berlin adopta acordul de

finantare pentru 2000 2006 (Agenda 2000)

1999: Consiliul de la Helsinki deschiderea negocierilor de

aderare cu restul tarilor candidate

2000: Consiliul Europei de la Lisabona stabileste obiectivul

de a deveni cea mai competitiva economie din lume

61

Istoricul Integrarii Europene

(VIII)

62

2000: Tratarul de la Nisa

Acorduri institutionale pentru o Uniune Europeana
largita
Aspecte importante sunt lasate fara rezolvare
urmand sa fie abordate intr-un proces post-Nisa
2001: Irlanda voteaza NU referitor la ratificarea
Tratatului de la Nisa
2001: Consiliul Europei de la Laeken : stabileste o
Conventie asupra Viitorului Europei care va avea loc
intre 2002 2003 si care va prezenta un prim draft al
Contitutiei UE evolutia de la o abordare interguvernamentala la noua metoda a Conventiei
2002: Se incheie Uniunea Monetara: sunt introduse
monede si bancnote Euro

Istoricul Integrarii Europene

(IX)
2002 5th enlargement: Cyprus, the Czech
Republic, Estonia, Hungary, Latvia,
Lithuania, Malta, Poland, the Slovak
Republic and Slovenia conclude accession
agreements.
2004: Adoptarea Tratatului de stabilire a
Constitutiei Europei

2007 6th enlargement: Romnia i

Bulgaria
2012 7th enlargement: Croaia
2012: a fost semnat Tratatul privind
stabilitatea, coordonarea i guvernana n
uniunea economic i monetar (tratat de
uniune fiscal)
63

TratatuldelaLisabonaEuropansecolulalXXI-lea

CuacestTratat(13decembrie2007),UniuneaEuropeanadevenit:
Maieficient:procedurimaisimple,numireaunuipreedintepermanental
Consiliuluietc.
Maidemocratic:unrolmaiimportantpentruParlamentulEuropeaniparlamentele
naionale,Iniiativacetenilor",Cartadrepturilorfundamentaleetc.
Maitransparent: atribuiiclardefinite,ameliorareaaccesuluipubliculuila
documenteintlnirietc.
Maiunitpescenamondial:naltulReprezentantpentrupoliticaexternetc.

Maisigur:noiposibilitideacombateschimbrileclimaticeiterorismulidea
asiguraaprovizionareacuenergieetc.

9 mai 2010 Este creat Mecanismul european de stabilizare financiar, avnd la

dispoziie fonduri de 750 miliarde EUR.

Inca
un pas catre superstatul european: noul tratat fiscal.

30 ianuarie 2012, 25 dintre cele 27 dintre tarile

membre ale Uniunii Europene au semnat un nou
tratat de uniune fiscala. Tarile care nu au ratificat
tratatul au fost Marea Britanie si Cehia. Printre altele,
tratatul impune tarilor sa-si schimbe constitutiile si
sa includa in ele obligativitatea ca deficitul bugetar
sa nu fie mai mare de 3% din PIB. De asemenea,
tarile membre vor fi obligate ca datoria public s nu
reprezinte mai mult de 60% din PIB. Tarile care nu
vor respecta aceste cerinte, precum si altele, vor
primi sanctiuni financiare. Tratatul urmeaza sa intre
in vigoare pana in data de 1 ianuarie 2013.

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i

guvernana n uniunea economic i monetar
este numele oficial al tratatului de disciplin bugetar
semnat de 25 din cele 27 de state ale Uniunii
Europene. Potrivit acestuia, dup intrarea n vigoare a
tratatului, statele din zona euro, dar i cele care nu au
adotat nc moneda unic, vor trebui s respecte
nite regului clare, astfel nct deficitul s nu fie mai
mare de 3% din PIB, iar datoria public s nu
reprezinte mai mult de 60% din PIB.
Printre prevederile tratatului menionm cele
referitoare la deficitul structural de cel mult 0,5%

Prevederile Tratatului:
- obligaia statelor membre de a supune ateniei Comisiei Europene programele privind reformele structurale n timpul procedurii de deficit
excesiv i coordonarea planurilor de reform cu celelalte state membre.
- Deficit de cel mult 3% din PIB i datorie public sub 60% din produsul Intern Brut (PIB). Aceste dou lucruri trebuie introduse n
Constituie. Este permis devierea de la aceste dou reguli n cazuri excepionale, cum ar fi o criz economic sever.
- Dac un stat are o datorie public mult sub limitate de 60% din PIB, cum este i cazul Romniei, care avea la 31 octombrie 2011, o datorie
public de 38,6%, deficitul structural admis este de 1%, i nu 0,5% ct este n general.
- dac un stat membru are o datorie public mai mare de 60% din PIB, trebuie s o reduc cu o rat medie de 1/20 pe an.
- asistena financiar prin mecanismul european de stabilitate va fi acordat, ncepnd cu 1 martie 2013, doar statelor care au ratificat
tratatul
- statele care nu utilizeaz euro, precum Romnia, pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor referitoare la pactul fiscal i la politica
economic de coordonare dac precizeaz atunci cnd depun instrumentele de ratificare, c vor sa fie exceptate.
- dac se vor constata devieri, va fi declansat automat un mecanism de corecie, care va include obligaia ca statul membru respectiv s
implementeze msuri pentru a corecta devierile ntr-o anumit perioad de timp.
- propunerile i recomandrile fcute de Comisia European statului care ncalc prevederile acestui tratat nu se vor aplica dac majoritatea
calificat a statelor semnatare se opun.
- statele care ncalc Tratatul pot fi deferite Curii de Justiie a UE de unul sau mai multe state contractante, fr a fi nevoie de un raport al
Comisiei Europene.
- decizia Curii de Justiie este obligatorie. Penalitile aplicate nu pot depi 0,1% din PIB-ul statului membru care a nclcat regulile, iar
aceste penaliti nu vor fi aplicate din prima.
- dac statul amendat este membru al zonei euro, banii obinui din penaliti vor merge ctre mecanismul european de stabilitate. Dac
este vorba de un stat care nu utilizeaz euro, precum Romnia, banii vor merge la bugetul UE.
- la ntrunirile zonei euro, care vor avea loc de cel puin 2 ori pe an, particip obligatoriu preedintele Bncii Centrale Europene (BCE),
preedintele Parlamentului European, dar i statele non-euro ori de cte ori se va discuta despre competitivitate, piaa unic sau
modificrile de strategie. Zone euro va avea un preedinte pentru un mandat de 5 ani.
- Tratatul va intra n vigoare la 1 ianuarie 2013, sau chiar mai devreme dac 12 state contractante au depus instrumentele de ratificare.
- statele membre trebuie s informeze CE cu privire la emiterea de obligaiuni.