Cuprins

Introducere... 2

Capitolul 1. Infraciunile de fals n nscrisuri. Teorie. 1. Falsul material n nscrisuri oficiale....................................................................4 2. Falsul intelectual.................................................................................................10 3. Falsul n nscrisuri sub semnatura privat...........................................................15 4. Uzul de fals.........................................................................................................18 5. Falsul n declaratii...............................................................................................22 6. Falsul privind identitatea.....................................................................................26 7. Falsul prin folosirea emblemei Crucii Roii........................................................29 Capitolul 2. Infraciunile de fals n nscrisuri. Practic. 1. Spe.....................................................................................................................32

Concluzii......................................................................................................................................38 Bibliografie..................................................................................................................................39

Introducere
Infraciunile de fals au fost sancionate nc din antichitate prezentnd o serie de nuanri determinate de evoluia social i economic, avnd modaliti de sancionare diferite n funcie de politica penal a fiecrui stat. Este de reinut c de-a lungul istoriei, n forme variate, aceste infraciuni au fost prezente ncepnd cu legile romane i continund cu pravilele din perioada feudal ori Tripartitul lui Werboczi, ca ulterior s fie sancionate prin Codurile penale, ncepnd cu cel al lui tirbei Vod i continund cu cel din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, urmat de Codul lui Carol i nu n ultimul rnd cel din zilele noastre. Problema falsificrii actelor a fost i rmne o problem de actualitate care a luat amploare n condiiile societii moderne, n care noiunea de act reprezint orice nscris tiprit, dactilografiat, manuscris, desenat, imprimat n diverse moduri (xerox, laser, etc.) prin intermediul cruia se atest o stare, identitate, profesie sau o valoare (crile de credit, cartelele telefonice, documente bancare, vize turistice). Au existat numeroase preocupri i exist n continuare pentru cercetarea fenomenului falsului, dat fiind implicaiile sale n societate, consecinele i necesitatea descoperirii celor mai eficiente msuri de prevenire i contracarare, ndeosebi n plan legislativ. La o examinare amnunit a fenomenului infracional privind infraciunile de fals reinem c acesta se manifest sub dou aspecte, pe de o parte l gsim prezent n rndul organizaiilor criminale specializate n infraciuni grave: nelciune, deturnare de fonduri, folosindu-se frecvent falsurile n nscrisuri pentru realizarea activitilor infracionale menionate anterior, pe de alt parte regsim infraciunile de fals prezente n special n rndul funcionarilor ce svresc aceste infraciuni pentru a-i ascunde activitatea defectuoas ori modul n care i-au exercitat profesia n vederea obinerii unor profituri nemeritate. n prezent organele de cercetare se confrunt cu diferite forme de manifestare a criminalitii ce vizeaz n special domeniul economico-financiar, respectiv falsuri n acte ce atest importul, exportul, introducerea n ar a unor autoturisme avnd identitate falsificat, mrfuri contrafcute prin falsificarea unor documente de achiziionare a mrfurilor, falsificare unor nscrisuri de

-2-

provenien a mrfii, falsificare documente de transport, nfiinarea de firme fantom prin intermediul crora se valorific produsele falsificate. Studiile ntreprinse i analiza practicii de expertiz au artat mprejurrile de natur tehnic i organizatoric ce nlesnesc svrirea falsului n acte care se pot grupa dup forma necorespunztoare a actelor, modul defectuos de ntocmire a acestora, folosirea unor materiale de scriere necorespunztoare, absena mijloacelor speciale de protecie, insuficienta instruire a funcionarilor care lucreaz cu acte i evidena i pstrarea necorespunztoare a actelor. Desfurarea relaiilor sociale dintre oameni au la baz prezumia de adevr asupra celor afirmate, existena unei anume ncrederi, care, atunci cnd este nelat produce grave prejudicii cu consecine ndelungate pe plan social, moral i economic.

-3-

Capitolul I. Infraciunile de fals n nscrisuri. Teorie.

I. Falsul material n nscrisuri oficiale

1. Continutul legal Infractiunea prevazuta n art. 288 C. pen, avnd ca denumire marginala "Falsul material n nscrisuri oficiale" consta n falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea Iui n orice mod, de natura sa produca consecinte juridice. Fapta este mai grava daca falsificarea nscrisului oficial a fost savrsita de un functionar n exercitiul atributiilor de serviciu.

2. Conditii preexistente A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte infractiuni de fals, legiuitorul urmarind sa ocroteasca valoarea sociala reprezentata de ncrederea publica si ansamblul relatiilor sociale care se formeaza si dezvolta n legatura cu aceasta valoarea sociala. b) Obiectul juridic special este constituit din relatiile sociale a caror formare si desfasurare normala este conditionata de apararea ncrederii publice ce este acordata nscrisurilor oficiale, autenticitatii sau veridicitatii nscrisurilor producatoare de consecinte juridice. nscrisurile oficiale au un rol deosebit n cadrul unei societati civilizate; ele contribuie la facilitarea relatiilor sociale, constituind o garantie a desfasurarii lor n conformitate cu exigentele statului de drept si cu interesele individuale ale cetatenilor. c) Obiectul material al infractiunii prevazute n. art. 288 C. pen. este reprezentat de nscrisul oficial care este supus actiunii de falsificare. n acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen, "nscrisul oficial" este orice nscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea organizatii ori care este nregistrata la

-4-

aceste organizatii, indiferent daca este emis de alte organizatii dect cele publice, sau chiar de o persoana fizica. nscrisurile oficiale, n sensul legii penale, sunt att originalul, ct si duplicatul, triplicatul, precum si copiile legalizate sau certificate. Potrivit art. 288 alin. (3) C. pen., sunt asimilate cu nscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice, cum ar fi biletele de spectacole sau ntreceri sportive, biletele de loterie ori alte jocuri de noroc autorizate, tichetele de masa la cantine sau restaurante, imprimatele pentru ridicarea alocatiei de stat etc. nscrisurile oficiale, ca obiect material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, trebuie sa produca consecinte juridice, adica sa fie apte a da nastere, a modifica sau stinge raporturi juridice, drepturi si obligatii. B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii, n varianta simpla [art. 288 alin. (1) C. pen.] poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale poate fi savrsita si de mai multi subiecti activi n calitate de coautori, instigatori sau complici. n varianta agravata prevazuta n alin. (2) al art. 288 C. pen., subiectul activ trebuie sa aiba calitatea de "functionar" care savrseste falsul "n exercitiul atributiilor de serviciu". Daca aceasta calitate o are numai unul dintre participanti, fiind vorba de o circumstanta personala, ea nu se rasfrnge asupra celorlalti participanti [art. 28 alin. (1) C. pen.]. b) Subiectul pasiv al infractiunii este organul, institutia publica, regia autonoma sau societatea comerciala cu capital de stat ori majoritar de stat sau orice alta persoana juridica careia i se atribuie n mod mincinos nscrisul oficial falsificat. Ca subiect pasiv secundar al infractiunii prevazute n art. 288 C. pen. poate sa apara si acea persoana fizica sau juridica prejudiciata n propriile sale interese si fata de care se produc consecinte juridice, n urma falsificarii nscrisului oficial. Legea nu stipuleaza conditii speciale referitoare la locul sau timpul savrsirii infraciunii.

-5-

3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Asemanator celor mai multe infractiuni de fals, infractiunea prevazuta n art. 288 C. pen. presupune o actiune de falsificare. Textul art. 288 C. pen. este sub aspectul elementului material al laturii obiective, cel mai explicit din ntregul titlu consacrat infractiunilor de fals. Se precizeaza n mod expres ca actiunea de falsificare poate fi savrsita princontrafacerea scrierii sau a subscrierii unui nscris oficial sau prin alterarea lui n orice mod. Contrafacerea scrierii presupune, stricto senso, plasmuirea, adica confectionarea prin imitare, a unui nscris identic cu cel oficial. Plasmuirea se poate realiza prin diferite procedee, cum ar fi: copierea, reproducerea, decuparea, trucarea fotografica sau cu alte mijloace sofisticate de copiere etc. n conditiile actuale nsa, cnd nscrisurile oficiale se realizeaza n prea mica masura prin scriere libera cu mna, care ar putea fi mai usor sau mai greu reprodusa, foarte frecvent fiind folosita imprimarea mecanica, cu masina de scris sau tipografica, ori cu mijloace electronice, mergnd pna la cele mai perfectionate sisteme de imprimare pe calculator, contrafacerea scrierii trebuie interpretata lato senso, si anume: contrafacerea scrierii nseamna a reproduce continutul pe care-l are n mod obisnuit un asemenea nscris adevarat, cu alte cuvinte, confectionarea unui nscris similar cu cel oficial. Contrafacerea subscrierii este ntlnita atunci cnd este plasmuita semnatura pe un nscris oficial, fiind imitata semnatura celui care trebuia sa semneze nscrisul sau aplicndu-se o semnatura care da aparenta ca este a celui ndrituit sa semneze. Se admite ca exista contrafacerea subscrierii si atunci cnd faptuitorul aplica pe un nscris propria sa semnatura, dar cei care nu cunosc semnatura legitima acorda credibilitate actului semnat n acest fel. Falsul material n nscrisuri oficiale prin contrafacerea subscrierii se va retine si atunci cnd este contrafacuta amprenta unei stampile aplicate pe un nscris oficial. Alterarea presupune a modifica, a denatura, a transforma, a schimba continutul unui nscris oficial existent, prin adaugiri sau stersaturi aplicate pe acesta. Practica judiciara este deosebit de bogata si diversa n materia falsului material n nscrisuri oficiale. Astfel, s-a decis ca exista aceasta infractiune n cazul n care faptuitorul modifica (chiar n mod vizibil) datele nscrise n libretul C.E.C.1; ori contraface amprenta unei stampile C.E.C. de pe libret2; sau
1

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3436/1971, RRD nr. 10/1971, p. 174; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1389/1980, RRD nr. 6/1981, p. 88.

-6-

modifica copia bonului de vnzare ori avizele de expeditie spre a acoperi o lipsa din gestiune; sau daca ridica de la furnizor, pe baza unor acte false, o cantitate mai mare de marfuri dect trebuia n realitate3; ori modifica bonurile de plata majornd sumele platite4; ori semneaza n fals numele destinatarului unui mandat postal spre a ncasa contravaloarea acestuia5; tot astfel, modificarea continutului unei declaratii autentificate, precum si a ncheierii notarului6; modificarea datei cnd a fost efectuata balanta de verificare contabila, ntocmita anterior, spre a face banca sa creada ca este lucrarea de pe luna n curs7; ntocmirea, n afara atributiilor de serviciu, a unui act fals prin care se atesta o situatie neadevarata 8; adaugarea dupa ntocmirea unui act oficial real, a unei mentiuni cuprinznd date nereale9. Nu exista infractiunea prevazuta n art. 288 daca functionarul a antedatat un referat care exprima realitatea, iar modificarea datei nu era de natura a atrage vreo consecinta juridica 10, ori daca a adaugat pe un certificat de studii mentiunea "gr. II", desi aceasta nu era, n principiu, susceptibila sa produca consecinte juridice11, sau a completat cupoanele permisului C.F.R. cu numele titularului real; n acest ultim caz, inculpatul, folosind ilegal permisul C.F.R., va raspunde numai pentru nselaciune n paguba avutului public12. Imprimatul C.E.C. nu constituie nscris oficial si, ca atare, falsificarea lui nu constituie infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale13.
2

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 2511/1975, RRD nr. 3/1976, p. 65.

Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 314/1974, RRD nr. 6/1975, p. 60, cu nota de O. Reindl; Trib. jud. Caransebes, s. pen. nr. 272/1979, RRD nr. 8/1980, p. 50, cunota de I. Munteanu.
4

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, RRD nr. 9/1972, p. 172. Trib. jud. Bistrita Nasaud, decizia pen. nr. 6/1972, RRD nr. 6/1973, p. 163. Trib. Suprem, sect. milit., decizia nr. 55/1974, R.1., p. 167. Trib. Suprem, decizia nr. 472/1971, R.1, p. 168. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1556/1970, C.D., p. 421. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 480/1975, R.2, p. 158. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2015/1971, R.1, p. 168. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 32/1975, RRD nr. 3/1976, p. 55, cu nota de

10

11

Trib. mun. O. Radulescu.

12

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1939/1970, RRD nr. 1/1971, p. 155. Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 530/1978, RRD nr. 11/1979, p. 70.

13

-7-

b) Actiunea de falsificare va constitui element material al laturii obiective a infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale doar n masura n care vor fi ndeplinite doua cerinte esentiale, la care am facut referiri anterior, si anume: nscrisul trebuie sa faca parte din categoria nscrisurilor oficiale, iar n al doilea rnd, nscrisul oficial falsificat sa fie susceptibil sa produca consecinte juridice. c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege prin realizarea unui nscris care prezinta aparent toate nsusirile unui nscris oficial autentic. d) Infractiunea implicnd producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a actiunii de falsificare, apare necesara si stabilirea legaturii de cauzalitate ntre actiune si rezultat. Daca un nscris oficial este falsificat grosolan, usor de observat, nu exista urmarea ceruta de lege; ca urmare, fapta va constitui o ncercare de falsificare. B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale este intentia sub ambele sale forme: directa sau indirecta. Va exista intentia atunci cnd faptuitorul a prevazut ca prin actiunea sa de contrafacere sau alterare a unui nscris oficial se creeaza o stare de pericol prin realizarea efectiva a unui nscris oficial fals si urmareste sau accepta producerea acestui rezultat ca o consecinta a actiunii savrsite. Fapta savrsita din culpa nu constituie infractiune. Nu are relevanta mobilul si nici scopul savrsirii infractiunii14. Va exista infractiune chiar daca nscrisul a fost falsificat n vederea unui scop legitim15. Aceste aspecte vor avea implicatii doar asupra individualizarii sanctiunii aplicate faptuitorului. 4. Forme. Modaliti. Sanciuni A. Forme. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, fiind o infractiune comisiva intentionata, este susceptibila de desfasurare n timp si, deci, de forme imperfecte, cum sunt: actele pregatitoare si tentativa. Actele pregatitoare, desi sunt des ntlnite la aceasta infractiune, nu cad sub incidenta legii penale, nefiind incriminate. Totusi, n unele situatii, efectuarea unor acte preparatorii poate capata o alta nuanta

14

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, C.D., 1971, p. 375. Oradea, decizia nr. 5/1959, n L.P., nr. 11/1959, cu nota de O.A. Stoica si

15

Trib. reg. I. Comanescu.

-8-

juridica si, pe cale de consecinta, pot fi pedepsite. Astfel, n cazul n care actele pregatitoare constau n falsificarea sigiliului sau stampilei care urmeaza a fi folosite la contrafacerea nscrisului oficial, respectiva activitate va fi incriminata ca infractiune de sine statatoare, n forma consumata, potrivit art. 286 C. pen.16 Tentativa este incriminata potrivit art. 288 alin. (4) C. pen. Exista tentativa atunci cnd s-a nceput executarea actiunii de falsificare, dar aceasta a fost ntrerupta datorita unor cauze independente de vointa faptuitorului sau executarea a fost dusa pna la capat, dar urmarea imediata nu s-a produs deoarece falsul n nscrisuri oficiale a fost grosolan, fiind usor de observat17. Consumarea infractiunii se produce n momentul cnd executarea actiunii de falsificare a fost ncheiata si s-a produs urmarea imediata prin realizarea unui nscris oficial fals care prezinta aparenta unui nscris autentic si prin aceasta o stare de pericol pentru ncrederea acordata nscrisurilor oficiale. B. Modalitati. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale se prezinta sub forma unei variante simple si a unei variante agravate. Diferentierea dintre cele doua modalitati normative deriva din calitatea subiectului activ care, n forma calificata, trebuie sa fie un functionar sau "alt salariat" care a savrsit falsul n exercitiul atributiilor de serviciu. Infractiunea, att n varianta simpla, ct si n cea agravata, poate fi savrsita n una din cele trei modalitati normative care sunt enumerate n alin. (1) al art. 288

C. pen., si anume, contrafacerea scrierii, contrafacerea subscrierii (semnaturii) si alterarea unui nscris oficial. Fiecare dintre aceste trei modalitati normative poate fi realizata ntr-o diversitate de modalitati faptice. C. Sanctiuni. n cazul variantei simple, infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale este sanctionata cu pedeapsa nchisorii ntre 3 luni si 3 ani, iar n cazul variantei agravate, cu nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

16

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 429; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257. colab., op. cit., p. 257; O. Loghin,

17

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 430; T. Vasiliu si A. Filipas, op. cit., p. 271; Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 495.

-9-

II. Falsul intelectual

1. Continutul legal Potrivit art. 289 C. pen., exista fals intelectual n cazul falsificarii unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, de catre un functionar aflat n exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului, ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau mprejurari.

2. Conditii preexistente A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun cu al tuturor celorlalte infractiuni de fals. b) Obiectul juridic special l formeaza relatiile sociale a caror nastere, desfasurare si dezvoltare depinde n mod nemijlocit de ncrederea publica ce este acordata nscrisurilor oficiale si activitatii realizate de functionarii publici sau de alte categorii de functionari pentru ntocmirea acestora. c) Obiectul material al infractiunii este, si de aceasta data, un nscris oficial n acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen. B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de fals intelectual este calificat, n sensul ca acesta nu poate fi dect o persoana care are calitatea de functionar si savrseste fapta n exercitiul atributiilor sale de serviciu. Notiunea de "functionar", despre care am facut referire si la alte infractiuni, trebuie interpretata n sensul art. 147 C. pen si anume, ca este persoana care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost nvestita, o nsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, n serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 (functionar public). Prin "functionar", ntr-un sens mai larg, se ntelege att persoana care este functionar public, ct si orice salariat care exercita o nsarcinare n serviciul unei alte persoane juridice dect cele n care actioneaza functionarul public. Infractiunea poate fi savrsita si n participatie, cu mentiunea ca instigatorii sau complicii pot fi si alte persoane dect cele care au calitatea ceruta n art. 289 C. pen., dar coautoratul este posibil doar atunci

- 10 -

cnd ntocmirea nscrisului este de competenta mai multor persoane care au calitatea de functionar si actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie (intentia) pentru falsificarea nscrisului oficial, cum ar fi: o comisie de expertiza, o comisie de avizare, o comisie de examen, o comisie de inventariere etc.18 b) Subiect pasiv principal al infractiunii este statul, prejudiciat prin slabirea ncrederii n nscrisurile oficiale, precum si autoritatea publica, institutia publica, institutia sau persoana juridica de la care emana nscrisul. Subiect pasiv secundar al infractiunii va fi persoana fizica sau juridica ale carei interese au fost prejudiciate n urma executarii falsului intelectual. Legea nu cere conditii speciale de loc, dar referitor la timpul savrsirii infractiunii, exista o conditie de timp intrinseca actiunii incriminate, n sensul ca falsul intelectual se comite cu prilejul ntocmirii unui nscris oficial, deci concomitent cu redactarea sau completarea anumitor date ale unui nscris oficial19. Orice operatiuni de alterare care s-ar efectua ulterior finalizarii nscrisului vor constitui acte componente ale unei alte infractiuni: fals material n nscrisuri oficiale.

3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta n falsificarea unui nscris oficial care poate fi realizata prin doua modalitati alternative: fie prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului, fie prin omisiunea,cu stiinta, de a insera unele date sau mprejurari. Infractiunea de fals intelectual este, din punct de vedere obiectiv, o infractiune comisiva mixta care poate fi savrsita att prin actiune, ct si prin inactiune20. Atestarea este acea consemnare, mentionare care se efectueaza cu prilejul ntocmirii unui nscris oficial referitor la existenta anumitor fapte sau mprejurari determinate. Atestarea este necorespunzatoare adevarului atunci cnd faptele sau mprejurarile asupra carora se face mentionarea nu au existat sau ele s-au petrecut n cu totul alt fel dect s-a facut consemnarea. Astfel, n practica judiciar exista aceasta infractiune atunci cnd functionarul ntocmeste un proces18

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 434; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 265. cit., p. 434; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 267; V. Dobrinoiu,

19

V. Dongoroz si colab., op. N. Corea, op. cit., p. 360.

20

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 435.

- 11 -

verbal de contraventie nereal, ori consemneaza un fapt neadevarat, si anume, ca la constatarea contraventiei a asistat si o alta persoana sau atunci cnd n ambele situatii semneaza n fals pe martorul asistent21; ori daca confirma, cu semnatura sa, actele de primire ntocmite de catre un alt inculpat, atestnd ca a primit cantitatile de marfa fictive nscrise n acte, ori daca trece n listele de inventar cantitati de marfa mai mari dect n realitate22; ori daca oficiantul P.T.T. confirma prin semnatura sa, ca mandatul postal s-a eliberat adevaratului destinatar, desi banii au fost nsusiti de catre functionar23; sau daca medicul atesta fals ca a vazut cadavrul si a constatat personal cauza mortii24; ori atesta fals ca a examinat bolnavul caruia i-a acordat concediul medical25; sau daca contabilul opereaza n fals ncasarea unor sume de bani, n realitate neachitate; ori daca un receptioner, care are un plus de marfa, ntocmeste acte fictive de cumparare a acestora26. Omisiunea este acea inactiune a faptuitorului care omite, cu stiinta, sa consemneze, sa nregistreze unele date sau mprejurari veridice, de care el a luat cunostinta si pe care avea obligatia sa le mentioneze n cuprinsul nscrisului oficial. Constituie astfel infractiunea de fals intelectual: fapta oficiantului postal care omite sa nregistreze n registrul de evidenta mandatul postal primit si a carui contravaloare si-a nsusit-o, ori daca functionarul omite sa completeze duplicatele ori triplicatele unor chitante sau sa insereze n notele de plata cantitatile de marfuri transferate; ori fapta oficiantului C.E.C. care nu nregistreaza suma primita de la un deponent, pe care si-o nsuseste; fapta impiegatului C.F.R. care trece n registrul veghetor al statiei date nereale cu privire la sosirea si descarcarea unor vagoane27.
21

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 435. nr. 1045/1975, C.D., p. 399; Trib. Suprem, s. pen., decizia

22

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2526/1969, RRD nr. 10/1969, p. 162.
23

Trib. jud. Bistrita Nasaud, decizia pen. nr. 6/1972, p. 163.

24

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 1926/1983, R3; p. 114; Trib. jud. Dolj, decizia pen. nr. 1154/1974, p.

70.
25

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 6334/1971, R.1, p. 165. pen., decizia nr. 1691/1977, R.2, p. 12; Trib. Suprem, s. pen., decizia

Trib. Suprem, s. nr. 2260/ 1971, R.1 , p. 165.

27

26

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1962/1971, RRD nr. 1/1972, p. 155; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 466/1971, RRD nr. 7/1971, p. 157; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2799/1970, R.1, p. 165; Trib. jud. Mures, decizia pen. nr. 610/1987, RRD nr. 5/1989, p. 55; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1918/1973, RRD nr. 5/1975, p. 55; Trib. jud. Dolj, decizia pen. nr. 910/1970, RRD nr. 9/1971, p. 107.

- 12 -

b) Activitatea de falsificare, executata n oricare din cele doua modalitati, trebuie sa fie savrsita cu ndeplinirea anumitor cerinte esentiale. n primul rnd, dupa cum am aratat anterior, falsul intelectual se realizeaza cu prilejul ntocmirii nscrisului oficial. n al doilea rnd, falsificarea trebuie comisa de un functionar aflat n exercitiul atributiilor de serviciu. Nu exista aceasta infractiune daca functionarul, desi consemneaza n cuprinsul actului date nereale, nu se afla n exercitarea atributiilor de serviciu, situatie n care el urmeaza sa raspunda pentru un fals material n nscrisuri oficiale28. Nu va exista fals intelectual si nici uz de fals atunci cnd nscrisul falsificat (n speta, o cerere de mprumut C.A.R.) nu constituie un nscris oficial, iar inculpata a completat formularul cu date nereale cnd nu se mai afla n exercitiul atributiilor sale de serviciu, n acest caz ea urmnd sa raspunda pentru fals n nscrisuri sub semnatura privata29. Textul art. 289 C. pen. nu cere n mod expres ca falsificarea sa fie de natura a produce consecinte juridice, cum se ntmpla n cazul falsului material n nscrisuri oficiale. Aceasta cerinta decurge, nsa, n mod indirect, din mentiunea pe care o face legea ca falsificarea nscrisului oficial este realizata de un functionar aflat n exercitiul atributiilor de serviciu30. c) Urmarea imediata consta si n cazul acestei infractiuni, n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala protejata de lege, prin ntocmirea efectiva a unui nscris oficial fals. Aceasta urmare este realizata, cnd nscrisul aparent real este semnat, stampilat, perfectat ntocmai ca un nscris autentic. d) Fiind vorba de un rezultat independent de actiune, este necesara stabilirea legaturii de cauzalitate ntre actiune (inactiune) si rezultat. B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se poate savrsi infractiunea de fals intelectual este intentiadirecta sau indirecta. Prin urmare, intentia exista att n cazul savrsirii faptei prin actiune, ct si prin inactiune. n raport cu prevederile ultimului alineat al art. 19 C. pen., n art. 289 s-a facut mentiunea ca omisiunea constituie element material al laturii obiective a infractiunii doar n masura n care a fost comisa "cu stiinta", deci numai cu intentie31.
Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 480/1975, R.2, p. 185; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1556/1970, C.D.; Trib. jud. Covasna, decizia nr. 19/1981, RRD nr. 5/1981, p. 68.
29 28

Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1324/1974, RRD nr. 5/1976, p. 55 cu nota de D. Clocotici. 273; B. Diamant,

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 269; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. V. Luncan, n legatura cu infractiunea de fals intelectual, n Revista de Drept penal, nr. 1/1999, p. 139. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 437; T. Vasiliu si A. Filipas, op. cit., p. 273; Gh. Nistoreanu si altii, op. cit. p. 498.
31

30

colab., op.

cit.,

p.

270;

O. Loghin,

- 13 -

Fapta savrsita din culpa nu constituie infractiunea de fals intelectual. S-ar putea retine, eventual, infractiunea de neglijenta n serviciu, n masura n care sunt ndeplinite cerintele legale ale acesteia32.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni A. Forme. Falsul intelectual realizat prin actiunea de atestare a unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului poate cunoaste formele imperfecte ale infractiunii, nsa actele pregatitoare nu sunt incriminate. Tentativa se pedepseste. Exista tentativa atunci cnd executarea actiunii de falsificare a nceput, dar a fost ntrerupta sau nu si-a produs efectul din cauze independente de vointa faptuitorului, cum ar fi cazul n care, dupa redactarea nscrisului oficial, dar cu prilejul semnarii sau parafarii acestuia, falsul este descoperit de o alta persoana. Falsul intelectual prin omisiune nu se poate savrsi dect n forma consumata. Consumarea infractiunii intervenite n momentul n care este finalizata ntocmirea nscrisului oficial fals, fie prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului, fie prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau mprejurari, iar nscrisul este perfectat prin semnarea si aplicarea stampilei sau a sigiliului33. B. Modalitati. Infractiunea de fals intelectual cunoaste doua modalitati normative, corespunzatoare incriminarii alin. (1) al art. 289 C. pen.: modalitatea atestarii unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului si modalitateaomisiunii de a insera unele date sau mprejurari. Infractiunea se poate prezenta ntr-o diversitate de modalitati faptice. C. Sanctiuni. Falsul intelectual se sanctioneaza cu pedeapsa nchisorii de la 6 luni la 5 ani. Limitele pedepsei sunt identice cu cele ale falsului material n nscrisuri oficiale savrsit de un functionar ori alt salariat n exercitiul atributiilor de serviciu, potrivit art. 288 alin. (2) C. pen.

32

Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 499.

33

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 437; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273.

- 14 -

III. Falsul n nscrisuri sub semnatura privata

1. Continutul legal Falsul n nscrisuri sub semnatura privata, infractiune prevazuta n art. 290 C. pen. consta n falsificarea unui nscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate n art. 288, daca faptuitorul foloseste nscrisul falsificat ori l ncredinteaza altei persoane spre folosire, n vederea producerii unei consecinte juridice.

2. Conditii preexistente A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este acelasi cu al tuturor celorlalte infractiuni de fals. b) Obiectul juridic special l constituie relatiile sociale a caror formare si dezvoltare este conditionata de ncrederea publica acordata puterii probante a nscrisurilor sub semnatura privata. c) Obiectul material este constituit, de aceasta data, dintr-un nscris sub semnatura privata. Legea nu defineste notiunea de "nscris sub semnatura privata". n literatura de specialitate34 s-a aratat ca nscrisul sub semnatura privata este nscrisul care emana de la o persoana particulara si care consemneaza raporturi juridice ntre particulari, n sensul ca reprezinta o manifestare de vointa ori constatarea unui act, fapt sau mprejurare cu semnificatie juridica, fiind susceptibil de a dovedi existenta, modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obligatii. nscrisul trebuie sa fie semnat si datat de persoana de la care emana. n acelasi timp, nscrisul sub semnatura privata trebuie sa aiba un continut cu relevanta juridica, putnd servi ca dovada a continutului sau, chiar daca initial el nu a fost ntocmit n acest scop. B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice persoana fizica care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Infractiunea poate fi savrsita si n participatie penala, n oricare din formele acesteia.

34

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 438; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 270; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273; O.A. Stoica, Drept penal. Partea speciala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, p. 340.

- 15 -

b) Subiect pasiv al infractiunii este persoana fizica sau juridica prejudiciata prin folosirea nscrisului sub semnatura privata care a fost falsificat. Nu sunt prevazute conditii cu privire la locul sau timpul savrsirii infractiunii.

3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii este constituit din doua actiuni care sunt executate succesiv: n primul rnd, falsificarea nscrisului sub semnatura privata, prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, urmata, n al doilea rnd, de folosirea nscrisului falsificat ori ncredintarea sa, spre folosire, altei persoane. Asupra modurilor de falsificare aratate n art. 288 C. pen. am insistat atunci cnd am prezentat infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale. Important este, din acest punct de vedere, ca falsificarea, mai ales n cazul contrafacerii, sa includa imitarea semnaturii, deoarece, dupa cum rezulta si din denumirea marginala a infractiunii, fiind vorba de un nscris sub semnatura privata, prin falsificare trebuie sa se dea aparenta ca nscrisul a emanat de la o anumita persoana, ori semnatura va fi un element deosebit de important pentru a da credibilitate acelui nscris. Simpla falsificare a nscrisului sub semnatura privata nu constituie infractiune. Aceasta actiune trebuie sa fie urmata de folosirea nscrisului de catre cel care a fost autorul falsificarii sau nscrisul falsificat sa fie ncredintat, spre folosire, altei persoane. n practica judiciara aceasta infractiune se poate atesta n cazul completarii n fals a unui formular C.E.C. pe care faptuitorul l prezinta ulterior functionarului, deoarece asemenea formulare nu sunt nscrisuri oficiale35; sau daca inculpatul semneaza n fals pe sotia sa, de care era despartit n fapt, pe o cerere pentru schimb de locuinta36; ori daca antedateaza conventia de vnzare-cumparare a unei parcele de pamnt si o ncredinteaza cumparatorului37. Deoarece falsul n nscrisuri sub semnatura privata

T. Vasiliu si op. cit., p. 241.

36

35

colab., op.

cit.,

p.

275;

O. Loghin,

A. Filipas, op.

cit.,

p.

273;

O.A. Stoica,

Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 285/1974, C.D., p. 430. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 285/1974, CD, p. 430.

37

- 16 -

include si folosirea nscrisului falsificat de catre persoana care a falsificat, nu se va putea retine ca infractiune distincta uzul de fals38. b) Activitatile care compun elementul material al laturii obiective vor cadea sub incidenta legii penale doar n masura n care va fi ndeplinita cerinta esentiala ca acestea sa fi fost executate n vederea producerii unei consecinte juridice. Se apreciaza ca aceasta cerinta este ntrunita daca nscrisul falsificat are aparenta unui act veritabil, cu o anumita semnificatie juridica si capabil sa aiba o putere probatorie39. c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica, decurgnd din producerea efectiva a unui nscris sub semnatura privata cu aparenta de nscris adevarat care a fost folosit ori dat spre folosinta. Daca nscrisul nu este apt de a fi folosit nu exista urmarea imediata ceruta de lege. d) Deoarece continutul infractiunii presupune un rezultat distinct de actiunile care sunt incriminate si determinat de acestea se impune stabilirea legaturii de cauzalitate. B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale este intentia directa, deoarece subiectul actioneaza, n toate cazurile, cu un anumit scop si anume: producerea unei consecinte juridice. Elementul subiectiv al infractiunii este realizat chiar si atunci cnd falsul a fost savrsit pentru dovedirea unui fapt real40.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni A. Forme. Infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata, fiind o infractiune comisiva intentionata, poate mbraca att forma actelor pregatitoare, ct si a tentativei; doar cea de-a doua este nsa pedepsita, potrivit art. 290 alin. (2) C. pen. Va exista tentativa nu numai cnd nscrisul falsificat nu este apt sa produca consecinte juridice, dar si atunci cnd, dupa falsificare, faptuitorul, ncercnd sa se foloseasca de nscris, nu a reusit, din motive

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 766/1983, RRD nr. 10/1984, p. 77.
39

38

nr.

285/1974, C.D.,

p.

430;

Trib.

jud.

Suceava,

decizia

pen.

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 277. si colab., op. cit., p. 444; T. Vasiliu si colab., op. cit.,

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 277, p. 280-281; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 274.

40

- 17 -

independente de vointa sa, ori a ncercat sa-l ncredinteze unei alte persoane, nsa aceasta l-a refuzat sau l-a denuntat. Infractiunea se consuma n momentul n care ambele actiuni constitutive ale elementului material au fost realizate n ntregime si s-a produs urmarea imediata ceruta de norma de incriminare. B. Modalitati. Falsurile de nscrisuri sub semnatura privata prezinta, n primul rnd, modalitatile normative specifice infractiunii prevazute n art. 288 C. pen., si anume: modalitatea contrafacerii scrierii, modalitatea contrafacerii subscrierii si modalitatea alterarii, iar n completarea acestora, succesiv, modalitatea folosirii nscrisului fals de catre faptuitor si modalitatea ncredintarii nscrisului unei alte persoane pentru a-l folosi. Infractiunea poate cunoaste o diversitate de modalitati faptice de executare. C. Sanctiuni. Infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata este sanctionata cu pedeapsa nchisorii de la 3 luni la 2 ani.

IV. Uzul de fals

1. Continutul legal Uzul de fals consta, potrivit art. 291 C. pen., n folosirea unui nscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscnd ca este fals, n vederea producerii unei consecinte juridice.

2. Conditii preexistente A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este similar cu al celorlalte infractiuni de fals, cu att mai mult cu ct uzul de fals este o infractiune subsecventa celorlalte infractiuni de falsuri n nscrisuri oficiale ori sub semnatura privata (adica presupune o infractiune anterioara de fals). b) Obiectul juridic special difera, de la caz la caz, dupa cum nscrisul falsificat este oficial sau sub semnatura privata, obiectul ocrotirii penale fiind, n aceasta situatie, identic cu cel al infractiunii din care

- 18 -

provine nscrisul: fals material n nscrisuri oficiale, fals intelectual sau fals n nscrisuri sub semnatura privata. c) Obiectul material al infractiunii este fie nscrisul oficial, fie nscrisul sub semnatura privata, n raport cu natura nscrisului falsificat care este folosit. B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii prevazuta n art. 291 este necalificat, putnd fi orice persoana care se foloseste de un nscris falsificat si ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale, n conditiile n care sunt ntrunite si celelalte elemente constitutive ale acestei infractiuni. Nu este subiect activ al uzului de fals cel care, dupa ce a falsificat un nscris sub semnatura privata, se foloseste chiar el de acel nscris.41 n aceasta situatie, uzul de fals este absorbit n continutul infractiunii de fals n nscrisuri sub semnatura privata. Participatia este posibila n oricare din formele sale. b) Subiect pasiv al uzului de fals este persoana fizica sau juridica care a fost prejudiciata sau care ar fi putut fi lezata prin folosirea nscrisului falsificat. Uzul de fals nu este conditionat de existenta unor cerinte privind timpul sau locul savrsirii infractiunii.

3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta, n cazul acestei infractiuni, n folosirea unui nscris oficial ori sub semnatura privata care este fals. Folosirea este acea actiune prin care este ntrebuintat, utilizat, prezentat un nscris falsificat. n practica judiciara s-a decis ca este realizat elementul material al acestei infractiuni atunci cnd o persoana prezinta un act de studii falsificat de o alta persoana si ocupa o functie superioara calificarii reale42, sau daca este prezentat organelor de politie un permis de conducere falsificat43; ori daca sunt

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 449; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 287; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 486/1984, RRD nr. 4/1985, p. 69; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 285/1974, C.D., p. 430; Trib. jud. Suceava, decizia pen. nr. 766/1983, RRD nr. 10/1984, p. 77; Trib. jud. Bacau, decizia pen. nr. 173/1973, RRD nr. 10/1973, p. 72. Trib. Suprem, decizia pen. nr. 52/1968, RRD nr. 5/1969, p. 162; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2073/1968, RRD nr. 3/1969, p. 149.
42

41

- 19 -

falsificate unele date din carnetul de munca, dupa care falsificatorul l prezinta pentru a se transfera la o alta unitate44; sau atunci cnd este falsificat un libret C.E.C. care ulterior este prezentat pentru a se ncasa o suma de bani45. Nu constituie folosire, n acceptiunea art. 291 C. pen., simpla aratare a nscrisului fals unei alte persoane pentru a-l examina si a-si expune parerea asupra valorii sale sau supunerea neoficiala a nscrisului la o expertiza de verificare46. Dupa cum nu constituie infractiune de uz de fals simpla detinere a unui nscris falsificat, despre care detinatorul cunoaste ca este fals47. b) Actiunea de folosire a nscrisului oficial sau sub semnatura privata falsificat realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute n art. 291 C. pen. doar n masura n care este ndeplinita cerinta esentiala ca folosirea sa fie executata n vederea producerii unei consecinte juridice. c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea ce se acorda nscrisurilor oficiale sau sub semnatura privata. Aceasta urmare este implicita actiunii incriminate. d) Infractiunea nefiind conditionata de producerea unui rezultat, legatura de cauzalitate va decurge din nsasi savrsirea faptei. B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie, n cazul uzului de fals, este intentia directa. Faptuitorul, cunoscnd ca nscrisul este fals, l foloseste n vederea producerii de consecinte juridice. Nu are relevanta scopul ori mobilul infractiunii, cum ar fi cazul n care faptuitorul a urmarit, prin folosirea unor acte false, sa ajute pe un alt gestionar sa-si acopere o lista n gestiune provocata de cauze obiective48; dupa cum nu are relevanta mprejurarea ca prin uzul de fals s-a urmarit acoperirea unor cheltuieli urgente efectuate pentru nevoile unitatii49.

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 704/1988, R. 3, p. 115; Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 795/1970, RRD nr. 2/1971, p. 68.
44

43

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a pen., decizia pen. nr. 1200/1976, RRD nr. 6/1977, p. 63. Trib. jud. Constanta, decizia pen. 1389/1980, RRD nr. 6/1981, p. 88. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 450. Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 168/1972, RRD nr. 7/1972, p. 147. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 256/1970, R.1, p. 435.

45

46

47

48

Trib. Suprem, sect. pen, decizia nr. 4174/1973, RRD nr. 5/1974, p. 76; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3970/1973, RRD nr. 8/1974, p. 69.

49

- 20 -

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni A. Forme. Infractiunea poate parcurge toate etapele unei activitati intentionate, ncepnd cu actele pregatitoare, tentativa si ncheind cu infractiunea consumata, nsa, potrivit art. 291 C. pen., doar cea din urma este pedepsita. Infractiunea se consuma atunci cnd executarea actiunii de folosire, prezentare, depunere sau invocare a nscrisului falsificat a fost dusa pna la capat si s-a produs urmarea imediata, constnd n crearea starii de pericol inerenta actiunii. Nu are relevanta daca persoana fizica sau juridica, careia i-a fost prezentat nscrisul, l-a analizat, examinat sau s-a pronuntat asupra valabilitatii sale ori i-a dat eficienta juridica n raport cu continutul sau aparent50. Infractiunea de uz de fals fiind o infractiune instantanee, termenul de prescriptie a raspunderii penale curge din momentul folosirii actului falsificat, acesta fiind momentul consumarii infractiunii51. n masura n care actiunea de folosire a nscrisului falsificat se repeta, va exista o infractiune continuata sau un concurs real de infractiuni, n raport de unicitatea sau pluralitatea rezolutiilor infractionale52. B. Modalitati. Infractiunea prezinta doua modalitati normative: folosirea unui nscris oficial fals si folosirea unui nscris sub semnatura privata fals. Pot fi ntlnite variate modalitati faptice de savrsire. C. Sanctiuni. Infractiunea de uz de fals este pedepsita diversificat, n raport cu natura nscrisului falsificat: cnd nscrisul este oficial, fapta se pedepseste cu nchisoarea de la 3 luni la 3 ani, iar cnd nscrisul este sub semnatura privata, pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani.

V. . Dongoroz si T. Toader, op. cit., p. 549

51

50

colab., op.

cit.,

p.

453;

T. Vasiliu si

colab., op.

cit.,

p.

289;

O. Loghin,

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 317/1971, R.1, p. 434.

52

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 291.

- 21 -

V. Falsul n declaratii

1. Continutul legal Potrivit prevederilor art. 292 C. pen., falsul n declaratii consta n declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, n vederea producerii unei consecinte juridice pentru sine sau pentru altul, atunci cnd, potrivit legii ori mprejurarilor, declaratia facutaserveste pentru producerea acelei consecinte.

2. Conditii preexistente A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este identic cu cel al celorlalte infractiuni de fals. b) Obiectul juridic special l formeaza relatiile sociale a caror formare si dezvoltare este conditionata de existenta ncrederii n declaratiile susceptibile a produce consecinte juridice. n conditiile de dezvoltare ale societatii contemporane, declaratiile pe care le fac sau le prezinta persoanele fizice n fata autoritatilor publice sau altor unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen., joaca un rol deosebit pentru buna functionare a mecanismelor sociale, economice si juridice ale statului, aceste declaratii constituind cel mai adesea, mijloace de proba, cu toate consecintele care decurg din aceasta. n masura n care asemenea declaratii nu corespund realitatii, este zdruncinata ncrederea publica n declaratiile susceptibile a produce consecinte juridice. c) Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material, deoarece, de regula, declaratia este facuta oral n fata unui organ sau unei institutii de stat ori a unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen. n aceasta situatie, nscrisul n care un functionar consemneaza declaratia mincinoasa constituie produsul, si nu obiectul material al infractiunii53. Ar putea exista un obiect material n cazul declaratiilor facute n scris de faptuitor. B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale si care, implicit, are capacitatea de a face declaratii cu relevanta juridica. Participatia este posibila sub toate formele sale.
53

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 457.

- 22 -

Fapta functionarului care a consemnat o declaratie, cunoscnd falsitatea acesteia, fara sa sesizeze organul de urmarire penala, constituie infractiunea prevazuta n art. 263 C. pen.54 b) Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica prejudiciata n drepturile sau interesele sale prin consecintele juridice care au intervenit n urma declaratiei false. Existenta infractiunii de fals n declaratii nu este conditionata de vreo cerinta speciala privind locul sau timpul svririi.

3. Coninutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii prevazute n art. 292 C. pen. consta n actiunea de a face o declaratie necorespunzatoare adevarului n fata unui organ sau institutii de stat ori a unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen. care sunt competente, din punct de vedere legal, sa ia act de declaratia respectiva. Declaratia poate fi facuta la initiativa autorului sau la solicitarea organului, institutiei sau unitatii competente; ea poate fi facuta oral sau n scris, nemijlocit de catre faptuitor sau transmisa prin intermediar, n limba romna sau ntr-o limba straina. Daca legea prevede o anumita procedura, anumite conditii de forma privind modul n care se ia ori se da declaratia, nerespectarea acestor cerinte exclude incidenta legii penale55. n practica judiciara s-a decis ca exista infractiunea de fals n declaratii atunci cnd faptuitorul a declarat neadevarat, n fata organelor de politie, ca a pierdut buletinul de identitate, desi n realitate l abandonase n mna unui ofiter de politie, care l retinuse pentru cercetarea unei infractiuni 56; ori declara mincinos ca nu exista piedici legale de casatorie, desi era casatorit 57; sau daca declara mincinos ca nu primeste nici o alta pensie, desi este pensionar I.O.V.R.58 Falsul n declaratii exclude uzul de fals59.

54

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 457; a se vedea si nuantarile formulate de T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 296. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 458; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 297. pen., decizia nr. 47/1971, R.1, p. 160; Trib. Suprem, s. pen., decizia

55

Trib. Suprem, s. nr. 1860/1970, C.D., p. 424.

57

56

Jud. Satu Mare, s. pen. nr. 23/1982; RRD nr. 2/1983, p. 56. Trib. jud. Suceava. decizia pen. nr. 127/1974, RRD nr. 8/1974, p. 62; cu nota de Georgeta Marcov.

58

- 23 -

Nu se va retine infractiunea prevazuta n art. 292 C. pen., opernd autoritatea de lucru judecat, daca faptuitorul a fost condamnat anterior pentru aceeasi fapta, calificata nsa ca fals privind identitatea60; sau daca, cu ocazia ncheierii unui contract de vnzare-cumparare a unui imobil, partile au declarat la notariatul de stat un pret inferior pretului real, aceasta fapta constituind contraventie fiscala61. c) Cerinte esentiale. Actiunea de declarare necorespunzatoare a adevarului va constitui element material al laturii obiective a acestei infractiuni, numai n masura n care ea a fost facuta unui organ sau institutii de stat, ori a unei alte unitati dintre cele Ia care se refera art. 145 C. pen, competenta sa primeasca o astfel de declaratie, iar, n al doilea rnd, numai daca declaratia era apta, potrivit legii ori mprejurarilor, sa serveasca pentru producerea consecintei juridice preconizate de faptuitor. Aceasta cerinta nu este ndeplinita cnd, spre exemplu, gestionarul nu a recunoscut n fata organului de revizie contabila ca a dat marfuri pe credit, deoarece o astfel de declaratie nu este apta de a produce efecte juridice, neputnd influenta lucrarile de inventariere; aceeasi solutie este valabila si n cazul n care gestionarul face afirmatii neadevarate, cu ocazia reviziei contabile; aceste declaratii nu produc efecte juridice, revizorul avnd ndatorirea sa verifice situatia gestiunii nu pe baza declaratiilor gestionarului, ci a actelor justificative62. A doua cerinta esentiala este ca declaratiile susceptibile de a produce consecinte juridice sa nu aiba, potrivit legii, un tratament juridic special, cum ar fi declaratiile mincinoase ale martorului, denuntarea calomnioasa s.a. ndeplinesc aceasta cerinta esentiala, de exemplu, declaratiile de stare civila, declaratiile de avere pe care le fac functionarii publici, declaratiile de venit pentru impozitare etc. mprejurarile care fac ca o declaratie sa fie producatoare de consecinte juridice sunt mprejurarile exceptionale care nu permit ntrzieri pentru luarea n considerare a unei declaratii, cum sunt: starea de necesitate, forta majora etc.63

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1475/1976, RRD nr. 7/1977, p. 59; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 843/1975, RRD nr. 6/1976, p. 47.
60

59

Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 326/1977, RRD nr. 12/1977, p. 67. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 791/1974, RRD nr. 10/1974, p. 58. pen., decizia nr. 1127/1976, R. 2, p. 156; Trib. Suprem, s. pen. decizia

61

Trib. Suprem, s. nr. 2103/1974, R.1, p. 166.

63

62

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 459; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 276.

- 24 -

c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala protejata de legea penala, decurgnd din declaratia falsa care a devenit un mijloc de proba contrar adevarului 64. Aceasta urmare este inerenta actiunii incriminate; n consecinta, si raportul de cauzalitate care trebuie sa existe ntre actiunea incriminata si urmarea imediata rezulta din nsasi savrsirea actiunii (ex re). B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea de fals n declaratii este intentia directa. Legea cere ca faptuitorul sa actioneze cu un dolus specialis, si anume, cu un anumit scop, deoarece declaratia falsa trebuie sa fie facuta n vederea producerii unei consecinte juridice pentru el sau pentru altul. Declaraia necorespunzatoare adevarului fcut din culpa nu constituie infraciune.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni A. Forme. Falsul n declaratii fiind o infractiune comisiva intentionata, poate cunoaste toate formele imperfecte, dar legea nu pedepseste nici actele pregatitoare si nici tentativa. Consumarea infractiunii intervine n momentul n care declaratia neconforma adevarului, facuta n scris, este prezentata si nregistrata la organul, institutia sau unitatea competenta, potrivit legii, sa-i acorde eficienta sau cnd declaratia verbala este consemnata, de functionarul ndrituit, ntr-un nscris apt sa serveasca la producerea unei consecinte juridice, momente n care se produce starea de pericol pentru valoarea sociala pe care o reprezinta ncrederea publica. B. Modalitati. Infractiunea de fals n declaratii prezinta unele modalitati normative si numeroase modalitati faptice de savrsire. Constituie modalitati normative, pe de o parte, modalitatea declararii necorespunzatoare adevarului n vederea producerii unei consecinte juridice pentru altul, iar pe de alta parte modalitatea declaratiei false facuta pentru producerea unei consecinte juridice potrivit legii si modalitatea declaratiei false facuta pentru producerea unei consecinte juridice n raport cu existenta unor mprejurari. C. Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Avnd n vedere ca legea prevede sanctiunea amenzii, alternativ cu pedeapsa nchisorii mai mare de un an, potrivit prevederilor art. 63 alin. (3) C. pen., minimul special al amenzii este de 250.000 lei si maximul special este de 15.000.000 lei.
64

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 459.

- 25 -

VI. Falsul privind identitatea

1. Continutul legal Potrivit art. 293 C. pen., falsul privind identitatea este incriminat ntr-o varianta tip si una asimilata. Varianta tipconsta n prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, pentru a induce sau mentine n eroare un organ sau o institutie de stat sau o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145, n vederea producerii unei consecinte juridice pentru sine ori pentru altul. Varianta asimilata se realizeaza atunci cnd este ncredintat un nscris care serveste pentru dobndirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fara drept.

2. Conditii preexistente A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este comun cu cel al tuturor celorlalte infractiuni de fals. b) Obiectul juridic special l constituie ansamblul relatiilor sociale a caror nastere si normala desfasurare se ntemeiaza pe ncrederea publica acordata constatarilor facute de organele sau institutiile de stat sau de alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen., cu privire la identitatea persoanelor. c) Obiect material al infractiunii poate fi buletinul de identitate, pasaportul, carnetul de student, legitimatia de salariat, tichetul sau ecusonul de acces ntr-o institutie sau orice alt mijloc de care s-a folosit faptuitorul pentru a se prezenta sub o identitate falsa. n cazul variantei asimilate, obiectul material al infractiunii este reprezentat de un nscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare. B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunii poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal. Participatia este posibila sub oricare din formele sale. Persoana careia i s-a atribuit o falsa identitate va fi coautor sau complice, dupa cum a cunoscut activitatea celui care a efectuat falsul si a acceptat, anterior sau concomitent savrsirii acestei fapte, sa i se atribuie o identitate neadevarata65.
65

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 464; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 303

- 26 -

b) Subiect pasiv al falsului privind identitatea este organul sau institutia de stat ori o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145 C. pen., care a fost indusa n eroare prin savrsirea acestei infractiuni. Va fi subiect pasiv si persoana fizica a carei identitate a fost uzurpata prin substituirea de persoane. Infractiunea prevazuta n art. 293 nu este conditionata de ndeplinirea vreunei conditii de loc sau timp.

3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii n varianta tip se poate prezenta, fie sub forma unei actiuni de prezentare sub o identitate falsa, fie sub forma unei actiuni de atribuire a unei identitati false altei persoane. n practica judiciara s-a constatat ca exist aceasta infractiune cnd faptuitorul s-a folosit de un buletin de identitate al altei persoane pe care l-a sustras si pe care a nlocuit fotografia66 sau cnd inculpatul s-a prezentat sub o identitate falsa organelor de urmarire penala, neavnd asupra sa nici un document pentru legitimare sau identificare67. Nu exista infractiunea prevazuta n art. 293 C. pen. daca o persoana, femeie divortata, s-a prezentat sub numele dobndit prin casatorie, desi aceasta era desfacuta, cu att mai mult cu ct hotarrea de divort nu prevedea nimic cu privire la numele sotilor dupa desfacerea casatoriei68. Prezentarea sau atribuirea unei identitati false implica prezentarea unor documente de identitate false sau folosirea frauduloasa a unor documente de identitate si nu simple declaratii verbale ale faptuitorului privind identitatea. Aceasta nu se stabileste pe baza de cuvinte, ci pe baza de acte. n varianta asimilata, elementul material consta ntr-o actiune de ncredintare a unui nscris care serveste la dovedirea starii civile, ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit pe nedrept. b) Cerinte esentiale. Att varianta tip, ct si cea asimilata, presupun existenta unor cerinte esentiale care ntregesc latura obiectiva a infractiunii de fals privind identitatea.

66

Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 530/1978, RRD nr. 11/1979, p. 70. Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 326/1977, RRD nr. 12/1977, p. 49. Trib. jud. Bihor, decizia pen. nr. 418/1974, RRD nr. 11/1974, p. 77.

67

68

- 27 -

n cazul variantei tip, actiunea de prezentare sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati se realizeaza n fata unui organ sau institutii de stat ori a unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen., n fata careia se realizeaza falsul privind identitatea. Acest scop imediat este dublat de un scop subsecvent, si anume: producerea unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul69. n varianta asimilata, scopul urmarit de faptuitor prin ncredintarea nscrisului care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare este acela de a fi folosit fara drept, adica de a servi la obtinerea unei identitati false.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni A. Forme. Infractiunea este susceptibila de a mbraca forma actelor pregatitoare ori a tentativei, dar acestea nu sunt pedepsite. Consumarea infractiunii se produce n momentul n care s-a produs urmarea imediata, starea de pericol ca rezultat al executarii vreuneia dintre actiunile care constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii de fals privind identitatea. Pentru consumarea infractiunii nu are relevanta daca s-a produs consecinta juridica, pentru sine sau pentru altul (varianta simpla), ori daca nscrisul ncredintat a fost sau nu folosit pe nedrept (n varianta asimilata), aceste cerinte reprezentnd dupa cum am aratat anterior, scopul infractiunii si nu rezultatul actiunii incriminate70. Infractiunea poate deveni continua n masura n care faptuitorul mentine n eroare o perioada mai ndelungata, cu privire la identitatea sa falsa, un organ sau o institutie de stat ori o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145 C. pen. B. Modalitati. n varianta tip, infractiunea cunoaste doua modalitati normative, si anume: modalitatea prezentarii sub o identitate falsa si modalitatea atribuirii unei identitati false unei alte persoane. Varianta asimilata prezinta o singura modalitate normativa: ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare. n ambele variante, falsul privind identitatea se poate realiza ntr-o diversitate de modalitati faptice.
69

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 66; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 305; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 278; O.A. Stoica, op. cit., p. 347; Plen. Trib. Suprem, decizia de ndrumare nr. 8/1962, C.D., p. 62.
70

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 467; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 306.

- 28 -

C. Sanctiuni. n ambele sale variante, infractiunea prevazuta n art. 293 C. pen. se pedepseste cu nchisoarea de la 3 luni la 3 ani.

VII. Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii

1. Continutul legal Ultima infractiune a Titlului VII din Codul penal este cea prevazuta n art. 294, avnd ca denumire marginala "Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii", infractiune care consta n folosirea fara drept a emblemei sau denumirii de "Cruce Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum si folosirea oricarui semn sau oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri, daca fapta a cauzat pagube materiale. Fapta este mai grava daca se savrseste n timp de razboi. Aceasta infractiune a fost introdusa n legislatia noastra penala n urma ratificarii de catre Romnia, la 14 mai 1954, a Conventiei de la Geneva din 12 august 1949. Potrivit recomandarilor din respectiva conventie, prin Decretul nr. 212/1960 a fost introdus n Codul penal anterior art. 415, ce avea ca denumire marginala "Uzurparea emblemei Crucii Rosii". Actualul Cod penal a fixat sediul acestei infractiuni n Capitolul III al Titlului VII al Partii speciale, reformulnd si denumirea marginala.

2. Conditii preexistente A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte infractiuni de fals. b) Obiectul juridic special l constituie ansamblul relatiilor sociale care se formeaza si se dezvolta n legatura cu ncrederea publica acordata emblemei sau denumirii de "Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia. Activitatea desfasurata de Crucea Rosie Internationala sau de Societatile Nationale de Cruce Rosie este deosebit de importanta pentru acordarea ajutorului umanitar victimelor de razboi sau ale unor conflicte regionale, victimelor calamitatilor naturale, pentru ameliorarea starii sanitare a populatiei, pentru epidemiilor, prevenirea poluarii si a bolilor profesionale etc.

- 29 -

Societatile Nationale de Cruce Rosie sunt organizate n toate statele lumii, avnd, de la caz la caz, si alte denumiri asimilate, cum sunt: Semiluna Rosie, Soarele Rosu, Leul Rosu. Sediile, spitalele, punctele de prim ajutor, caravanele, mijloacele de transport etc. sunt semnalizate att prin emblema Crucii Rosii sau o alta asimilata acesteia, precum si prin afisarea denumirii acestei organizatii, pentru ca, n felul acesta, orice persoana sau autoritate sa adopte, n baza Conventiei de la Geneva, o atitudine de protectie n raport cu operatiunile ntreprinse sub patronajul Crucii Rosii. c) Obiectul material al infractiunii este reprezentat de lucrurile pe care sunt imprimate, fara drept, emblema sau denumirea de "Cruce Rosie". B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunii poate fi orice persoana, deoarece legea nu conditioneaza existenta infractiunii de vreo calitate a subiectului activ. Participatia este posibila sub toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate. b) Subiect pasiv este, pe de o parte, institutia Crucii Rosii, care este prejudiciata material si umanitar prin folosirea fara drept, de alte persoane fizice sau juridice, a emblemei sau denumirii sale, iar pe de alta parte, persoanele ndreptatite sa foloseasca aceste embleme si a caror autoritate va fi slabita, diminuata ori chiar vor suferi pagube materiale prin folosirea aceleiasi embleme n mod fals de catre alte persoane. Infractiunea de fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii nu este conditionata - n varianta simpla - de nici o cerinta de loc sau timp. n varianta prevazuta n art. 294 alin. (2) C. pen., savrsirea faptelor incriminate n timp de razboi constituie o agravanta a acestei infractiuni.

3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii consta fie n actiunea de folosire a emblemei sau denumirii de "Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, fie n actiunea de folosire a oricarui semn sau oricarei denumiri care ar constitui o imitatie a vreunei asemenea embleme sau denumiri. b) Cerinta esentiala. Elementul material ntregeste latura obiectiva a infractiunii doar n masura n care respectiva activitate, sub forma actiunii incriminate, este efectuata fara drept, adica fara autorizatia sau acreditarea legala acordata de Comitetul International al Crucii Rosii, Liga Societatilor de Cruce Rosie sau de o Societate Nationala de Cruce Rosie.

- 30 -

c) Urmarea imediata consta n cauzarea unei pagube materiale. Paguba respectiva poate interveni fie n detrimentul Comitetului International sau al unei Societati Nationale de Cruce Rosie, fie al unei alte persoane fizice sau juridice care ar trebui sa fie beneficiara unor actiuni ntreprinse de Crucea Rosie. n acest caz, legea conditioneaza executarea infractiunii de producerea unui rezultat determinat independent de actiunea incriminata. Nu exista infractiune atunci cnd prejudiciile sunt morale sau de orice alta natura, dar nu materiale. d) ntre actiunea de folosire a emblemei sau denumirii de "Cruce Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia sau actiunea de folosire a oricarui semn sau oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri si pagubele materiale produse trebuie sa existe o legatura de cauzalitate. B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea prevazuta n art. 294 C. pen esteintentia directa sau indirecta. Fapta savrit din culpa nu constituie infraciune. 4. Forme. Modaliti. Sanciuni A. Forme. Fiind o infraciune comisiva intentionata, sunt posibile toate formele imperfecte, nsa nici una dintre acestea nu este pedepsita. Infractiunea se consuma n momentul n care s-au produs pagubele materiale. B. Modalitati. Infractiunea se poate prezenta sub forma a doua modalitati norma-

tive: folosirea emblemei sau denumirii reale de "Cruce Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia si folosirea oricarui semn sau oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri. Aceste doua modalitati normative pot cunoaste o diversitate de modalitati faptice. C. Sanctiuni. Varianta tip a infractiunii se pedepseste cu nchisoarea de la o luna la un an sau amenda. Daca n procesul de individualizare a pedepsei instanta va opta pentru pedeapsa amenzii, limitele speciale ale acesteia vor fi: minimul de 250.000 lei si maximul de 15.000.000 lei. n varianta agravata, pedeapsa este nchisoarea de la 1 la 5 ani.

- 31 -

Capitolul 2 Spe : Fals n declaraii

1. Sentinta de fond : Judectoria Sectorului 6 Bucureti, Dosarul nr. 2123/2003 A) Parti ale procesului : Partea vatamata M.T.R. Inculpatl R.T.

B) Descrierea procesului : La data de 30 mai 2000, inculpatul a cumprat de la S.l. i S.V. apartamentul situat n sectorul 6, declarnd c este necstorit, dei era cstorit. La data de 29 august 2000, inculpatul a nstrinat apartamentul, ncheind un contract de vnzarecumprare cu B.N., declarnd c este necstorit n faa notarului public B.M. Prin aciunea inculpatului, de a-i declara necorespunztor starea civil, s-a produs o consecin juridic, i anume s-a obinut autentificarea de ctre notarul public B.M. a contractului de vnzarecumprare a apartamentului situat n sectorul 6. Dac ar fi declarat c este cstorit, nu s-ar fi putut obine autentificarea actului, ntruct, potrivit art. 30 i art. 35 din Codul familiei, bunurile dobndite n timpul cstoriei de unul dintre soi sunt, de la data dobndirii lor, bunuri comune, iar vnzarea de ctre unul dintre soi a unui imobil nu este permis fr consimmntul expres al celuilalt so. Prin declararea necorespunztoare a adevrului cu privire la starea sa civil, s-a creat posibilitatea scoaterii din comunitatea de bunuri a apartamentului menionat al soilor R.T. i M.T.R. Cstoria dintre inculpat i partea vtmat a fost desfcut la data de 5.11.2000 (data la care Sentina civil nr. 1185/2000 a Judectoriei Focani a rmas definitiv).

C) Declaratiile inculpatului : Inculpatul a declarat c imobilul a fost cumprat din bani proprii, rezultai dintr-o mprire voluntar a bunurilor comune pe care le deinea mpreun cu soia sa,

- 32 -

D) Decizia luata de Instanta de Fond Instana de fond a reinut c fapta inculpatului ntrunete elementele constitutive ale infraciunii prevzute de art. 292 din Codul penal, fals n declaraii, constnd n aceea c a declarat n faa notarului public la 29.08.2000 c este necstorit, cnd, n realitate, era cstorit. La individualizarea pedepsei, judectoria a avut n vedere criteriile generale de individualizare prevzute de art. 72 din Codul penal, faptul c inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, este fr ocupaie, a avut o atitudine oscilant n recunoaterea faptei. Inculpatul R.T. a fost condamnat la 1 an nchisoare. In baza art. 81, 82 din Codul penal, s-a dispus suspendarea condiionat a executrii pedepsei pe 3 ani, reprezentnd termen de ncercare. S-a constatat c pedeapsa este gratiat, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002. S-a constatat c partea vtmat M.T.R. nu s-a constituit parte civil n cauz. In baza art. 348 din Codul de procedur penal, s-a dispus desfiinarea contractului de vnzarecumprare autentificat sub nr. 473 din 29.08.2000 de notarul public B.M.

2. Apelul : Tribunalul Bucureti - Secia I penal Impotriva sentine de fond au declarat apel inculpatul i partea vtmat.

A) Argumentele aduse de partea vatamata contra sentintei de fond Partea vtmat a criticat sentina penal pentru neinstituirea unui sechestru i neluarea inscripiei ipotecare asupra apartamentului situat n Bucureti, sector 6, n condiiile art. 163- 166 din Codul de procedur penal.

B) Argumentele aduse de inculpate contra sentintei de fond Inculpatul a criticat soluia pentru greita condamnare, deoarece nu s-a dovedit vinovia lui. n subsidiar, a solicitat ca pedeapsa aplicat s fie orientat spre minimul special prevzut de lege.

- 33 -

C) Observatiile Tribunalului Examinnd sentina penal apelat, prin prisma motivelor de apel, dar i din oficiu, n condiiile art. 371 din Codul de procedur penal, tribunalul a apreciat c apelul declarat de inculpat este fondat, n condiiile ce se vor arta. Tribunalul a reinut c inculpatul R.T. a svrit infraciunea prevzut de art. 292 din Codul penal i c instana de fond a apreciat, n mod corect, asupra probatoriului. Inculpatul a declarat n faa notarului public necorespunztor adevrului, cu ocazia nstrinrii imobilului din sectorul 6. Astfel, la data de 29 august 2000, s-a declarat ca fiind necstorit, n condiiile n care Sentina civil de divor nr. 1185 din 24.03.2000 nu rmsese definitiv, chiar inculpatul declarase apel mpotriva acesteia, apel care a fost respins, iar dispoziia de desfacere a cstoriei a rmas definitiv la data de 5.11.2000. Aadar, este evident declaraia necorespunztoare adevrului n vederea producerii de consecine juridice, dup cum este evident i vinovia inculpatului. In ceea ce privete individualizarea pedepsei, tribunalul a apreciat c pedeapsa nchisorii de 6 luni aplicat inculpatului nu este judicios aleas. Infraciunea prevzut de art. 292 din Codul penal este pedepsit cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. Tribunalul a apreciat c, n cauz, mprejurrile comiterii faptei (i care nu aparin coninutului abstract ori concret al infraciunii), coninutul su concret, atenueaz gradul de pericol social al persoanei inculpatului i al faptei svrite. Astfel, inculpatul a achiziionat apartamentul n cauz la data de 30.05.2000, dup pronunarea sentinei de divor la 24.03.2000 (ns fa de data rmnerii definitive a acesteia, achiziia s-a fcut n timpul cstoriei) i n vreme ce patrimoniile fotilor soi erau separate (pn n aceast faz procesual nefcndu-se dovada caracterului de bun propriu ori comun al sumelor de bani cu care s-a pltit bunul). Nu n ultimul rnd trebuie s fie avut n vedere calitatea de foti soi dintre inculpat i partea vtmat, mprejurarea c inculpatul este fr antecedente penale. In raport de cele reinute, tribunalul a apreciat c scopul educativ i preventiv al pedepsei poate fi atins i prin condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale de 15.000.000 lei, sens n care a modificat sentina penal apelat.

- 34 -

Tribunalul a mai constatat c instana de fond a fcut o aplicare eronat a prevederilor art. 348 din Codul de procedur penal i a anulat n mod greit Contractul de vnzare-cumprare nr. 473 din 29.08.2000, autentificat de Biroul Notarial Public B.M. Inculpatul a fost trimis n judecat pentru infraciunea prevzut de art. 292 din Codul penal fals n declaraii. Aceast infraciune este una de pericol, i nu o infraciune al crei rezultat s-l reprezinte o vtmare material (leziune). n forma strii de pericol, rezultatul faptei const dintr-o stare contrar celei existente anterior, stare de pericol sub imperiul creia valoarea social mpotriva creia a fost ndreptat fapta este ameninat de existena ei, iar relaiile create n jurul i datorit acestei valori sociale nu se pot desfura normal, rezultatul faptei nefiind materializat n schimbri determinate. Restabilirea situaiei anterioare reprezint o modalitate de reparare a pagubei, aa cum rezult din prevederea cuprins n art. 14 alin. 3 din Codul de procedur penal, respectiv art. 348 din Codul de procedur penal, i se face potrivit dispoziiilor civile. Cum infraciunea prevzut de art. 292 din Codul penal nu este una de rezultat, ci o infraciune de pericol, instana de fond nu putea s fac aplicarea prevederilor art. 348 din Codul de procedur penal (a crui denumire marginal este "Rezolvarea din oficiu a reparrii pagubei"). Desfiinarea contractului de vnzare-cumprare s-ar fi putut face numai n condiiile n care acest nscris ar fi fost declarat fals, or, contractul n sine nu este fals, este chiar unul autentic, fals fiind doar declaraia inculpatului R.T. ce a stat la baza ncheierii contractului. Mai exist i un alt argument juridic pentru care instana nu putea desfiina contractul de vnzare-cumprare menionat: acela al consecinei lezrii, printr-o astfel de dispoziie, a drepturilor patrimoniale ale cumprtoarei apartamentului (actuala proprietar), numita B.N. Aceasta a fost chemat n instan ca martor, iar n urma unui proces penal, contractul su de vnzare-cumprare este desfiinat, fr s aib posibilitatea s formuleze aprri i fr s fie citat ca parte.

D) Decizia luata de Tribunal Tribunalul Bucureti - Secia I penal, prin Decizia penal nr. 1674/A din 26 noiembrie 2003, pronunat n Dosarul nr. 5230/2003, a admis apelul declarat de inculpatul R.T. mpotriva Sentinei penale nr. 1507 din 30.09.2003, pronunat de Judectoria Sectorului 6 Bucureti n Dosarul nr. 2123/2003.

- 35 -

A desfiinat n parte Sentina penal nr. 1507/2003 a Judectoriei Sectorului 6 Bucureti i n fond, rejudecnd, n baza art. 292 din Codul penal, a condamnat pe inculpat la pedeapsa amenzii de 15.000.000 lei. In baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat graiat executarea pedepsei i s-a atras atenia inculpatului asupra dispoziiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002. S-a nlturat dispoziia ntemeiat pe prevederile art. 348 din Codul de procedur penal de desfiinare a contractului de vnzare-cumprare autentificat sub nr. 473 din 29.08.2000 a Biroului Notarial Public B.M. S-au meninut neschimbate celelalte dispoziii ale sentinei penale apelate. S-a respins ca nefondat apelul declarat de partea vtmat M.T.R., pe care a obligat-o la plata sumei de 200.000 lei cheltuieli judiciare ctre stat.

3. Recursul - Curtea de apel

Impotriva Deciziei penale nr. 1674/A din 26.11.2003 au declarat recurs inculpatul R.T. i partea vtmat M.T.R., criticnd-o pentru nelegalitate i netemeinicie.

A) Argumentele aduse de partea vatamata contra apelului Recurenta parte vtmat a solicitat casarea deciziei tribunalului i meninerea sentinei instanei de fond, artnd c inculpatul este vinovat de comiterea infraciunii de fals n declaraii.

B) Argumentele aduse pe inculpate contra apelului In motivarea recursului, inculpatul a solicitat achitarea n baza art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedur penal, preciznd c fapta sa nu ntrunete elementele constitutive ale infraciunii prevzute de art. 292 din Codul penal, inculpatul nu a acionat cu intenia de a produce consecine juridice.

- 36 -

C) Decizia Curtei de Apel Analiznd recursurile declarate n cauz n raport de critica formulat, ct i din oficiu, Curtea a constatat c acestea nu sunt ntemeiate i le-a respins, n baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din Codul de procedur penal. In cauz sunt probe din care rezult c apartamentul a fost dobndit nainte de pronunarea divorului i vndut de ctre inculpat n timpul cstoriei. Inculpatul, cu intenie, a declarat fals n faa notarului c nu este cstorit, ceea ce arat c a acionat cu intenia de a ascunde adevrul. Aa fiind, nu este ntemeiat critica c faptei i lipsete intenia, dimpotriv s-a constatat c este ndeplinit cerina pentru a exista i latura subiectiv a infraciunii prevzute de art. 292 din Codul penal. Referitor la critica formulat de recurenta parte vtmat, s-a constatat c infraciunea prevzut de art. 292 din Codul penal este o infraciune de pericol, astfel c n mod corect tribunalul, ca instan de apel, a nlturat dispoziia de desfiinare a contractului de vnzare-cumprare autentificat sub nr. 473 din 29.08.2000.

- 37 -

Concluzii

Dezvoltarea extrem de rapida a vietii societatilor umane a determinat o crestere foarte mare a numarului de nscrisuri si corelativ o nmultire a cazurilor de falsificare. Astfel, aparitia pe scara larga a falsurilor a determinat luarea unor masuri de contracarare, care constau pe de o parte, n adoptarea unor legi care sa incrimineze si sa pedepseasca infractiunea de fals, iar pe de alta parte, n sporirea eforturilor de creare a unor metode de depistare a falsurilor si de identificare a persoanelor care le savrsesc. Trebuie subliniata importanta actelor scrise n toate domeniile de activitate, deoarece servesc la fixarea aparitiei, modoficarii sau stingerii raporturilor juridice de tot felul. Din acest considerent este necesar ca orice act sa fie veridic, adica sa fie conform realitatii si nu alterat n forma si continutul sau prin actiuni dolosive. Fr a avea pretenia c aspectele analizate au surprins ntreaga problematic a infraciunilor de fals n nscrisuri, considerm ns c acestea ar trebui avute n vedere pentru eventuale modificri legislative n Romnia n acest domeniu i pot ajuta n mod considerabil specialitii, n vederea studierii i aplicrii acestora. Faptele incriminate sub denumirea de infraciuni de fals constituie o categorie bine particularizat i extrem de variat n sfera vast a faptelor socotite ca fiind social periculoase. Faptele de fals aduc o grav atingere adevrului i ncrederii care trebuie s determine formarea i desfurarea relaiilor dintre oameni. Orice relaie social privete i se grefeaz pe o anumit realitate pe care subiecii relaiei o au n vedere i a crei existen implic o reciproc bun credin i ncredere din partea acestor subieci; fr ndatorirea de respect fa de adevr i fr sentimentul de ncredere c adevrul este efectiv respectat, relaiile sociale nu ar fi posibile dect cu anevoioase precauiuni i cu inevitabile riscuri. De aceea, legea penal a socotit c este necesar ca, pentru ocrotirea relaiilor sociale, pentru asigurarea normalei formri i desfurri a acestor relaii, s fie ncriminate faptele relaii sociale. prin svrirea crora, alterndu-se adevrul se creeaz un grav pericol sau se aduce o vtmare anumitor

- 38 -

Bibliografie
1. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3436/1971, RRD nr. 10/1971, p. 174; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1389/1980, RRD nr. 6/1981, p. 88. 2. Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 2511/1975, RRD nr. 3/1976, p. 65. 3. Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 314/1974, RRD nr. 6/1975, p. 60, cu nota de O. Reindl; Trib. jud. Caransebes, s. pen. nr. 272/1979, RRD nr. 8/1980, p. 50, cunota de I. Munteanu. 4. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, RRD nr. 9/1972, p. 172. 5. Trib. jud. Bistrita Nasaud, decizia pen. nr. 6/1972, RRD nr. 6/1973, p. 163. 6. Trib. Suprem, sect. milit., decizia nr. 55/1974, R.1., p. 167. 7. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1556/1970, C.D., p. 421, nr. 2015/1971, R.1, p. 168, nr. 480/1975, R.2, p. 158. 8. Trib. Suprem, s. pen., decizia Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 32/1975, RRD nr. 3/1976, p. 55, cu nota de O. Radulescu. 9. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1939/1970, RRD nr. 1/1971, p. 155.

10. Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 530/1978, RRD nr. 11/1979, p. 70. 11. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, C.D., 1971, p. 375. 12. Trib. reg. Oradea, decizia nr. 5/1959, n L.P., nr. 11/1959, cu nota de O.A. Stoica si I. Comanescu. 13. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 429; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257. 14. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 430; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 271; Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 495. 15. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 434; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 267; V. Dobrinoiu, N. Corea, op. cit., p. 360. 16. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 435. 17. Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 1926/1983, R3; p. 114; Trib. jud. Dolj, decizia pen. nr. 1154/1974, p. 70. 18. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1691/1977, R.2, p. 12; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2260/ 1971, R.1 , p. 165 19. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1962/1971, RRD nr. 1/1972, p. 155; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 466/1971, RRD nr. 7/1971, p. 157; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2799/1970, R.1, p. 165;

- 39 -

Trib. jud. Mures, decizia pen. nr. 610/1987, RRD nr. 5/1989, p. 55; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1918/1973, RRD nr. 5/1975, p. 55; Trib. jud. Dolj, decizia pen. nr. 910/1970, RRD nr. 9/1971, p. 107. 20. T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 269; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273; B. Diamant, V. Luncan, n legatura cu infractiunea de fals intelectual, n Revista de Drept penal, nr. 1/1999, p. 139. 21. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 437; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 270; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273; Gh. Nistoreanu si altii, op. cit. p. 498. 22. Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 499. 23. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 437; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273. 24. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 438; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 270; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273; O.A. Stoica, Drept penal. Partea speciala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, p. 340. 25. T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 275; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273; O.A. Stoica, op. cit., p. 241. 26. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 285/1974, C.D., p. 430; Trib. jud. Suceava, decizia pen. nr. 766/1983, RRD nr. 10/1984, p. 77. 27. T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 277, si colab., op. cit., p. 444; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 280-281; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 274. 28. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 449; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 287; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 486/1984, RRD nr. 4/1985, p. 69; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 285/1974, C.D., p. 430; Trib. jud. Suceava, decizia pen. nr. 766/1983, RRD nr. 10/1984, p. 77; Trib. jud. Bacau, decizia pen. nr. 173/1973, RRD nr. 10/1973, p. 72. 29. Trib. jud. Suceava. decizia pen. nr. 127/1974, RRD nr. 8/1974, p. 62;

cu nota de Georgeta Marcov. 30. Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 326/1977, RRD nr. 12/1977, p. 67. 31. Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 47/1971, R.1, p. 160; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1860/1970, C.D., p. 424. 32. V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 66; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 305; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 278; O.A. Stoica, op. cit., p. 347; Plen. Trib. Suprem, decizia de ndrumare nr. 8/1962, C.D., p. 62.

- 40 -