Sunteți pe pagina 1din 25

Falsuri in inscrisuri

Legislatie
ALTE DOCUMENTE
Regulamentului privind planificarea, pregatirea,
organizarea, desfasurarea si conducerea
actiunilor de interventie ale s
Falsuri n nscrisuri Hotarare nr. 264 din 13/03/2003 privind stabilirea
actiunilor si categoriilor de cheltuieli, criteriilor,
procedurilor si limitelor pentru efectuarea
Subsectiunea I. Falsul material n
privind protectia personalului din autoritatile
nscrisuri oficiale publice, institutiile publice si din alte unitati care
semnaleaza incalcari ale legii
1. Continutul legal privind impozitul pe profit
pentru modificarea si completarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
Ultima subgrupa din acest titlu este cea de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuint
consacrata falsurilor n nscrisuri, cu referire privind unele masuri financiar-fiscale din
speciala la alterarea adevarului care trebuie domeniul protectiei sociale
Cu incepere de astazi, 1 ian. 2003:
sa decurga din continutul unor nscrisuri. LEGE nr. 186 din 13 iunie 2007 privind regimul
juridic al precursorilor de droguri
Infractiunea prevazuta n art. 288 C. pen, IN FATA LEGII
LISTA ACTIVITATILOR CARE NECESITA
avnd ca denumire marginala "Falsul AUTORIZATII
material n nscrisuri oficiale" consta
n falsificarea unui nscris oficial prin
Search
contrafacerea scrierii ori a subscrierii
sau prin alterarea Iui n orice mod, de natura
sa produca consecinte juridice.Fapta este mai grava daca falsificarea nscrisului oficial a
fost savrsita de un functionar n exercitiul atributiilor de serviciu.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte infrac-


tiuni de fals, legiuitorul urmarind sa ocroteasca valoarea sociala reprezentata de
ncrederea publica si ansamblul relatiilor sociale care se formeaza si dezvolta n
legatura cu aceasta valoarea sociala[1].

b) Obiectul juridic special este constituit din relatiile sociale a caror formare si desfa-
surare normala este conditionata de apararea ncrederii publice ce este acordata
nscrisurilor oficiale, autenticitatii sau veridicitatii nscrisurilor producatoare de
consecinte juridice.

nscrisurile oficiale au un rol deosebit n cadrul unei societati civilizate; ele contribuie
la facilitarea relatiilor sociale, constituind o garantie a desfasurarii lor n conformitate cu
exigentele statului de drept si cu interesele individuale ale cetatenilor.
c) Obiectul material al infractiunii prevazute n. art. 288 C. pen. este reprezentat
de nscrisul oficial care este supus actiunii de falsificare.

n acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen, "nscrisul oficial" este orice nscris care
emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei
asemenea organizatii ori care este nregistrata la aceste organizatii, indiferent daca este
emis de alte organizatii dect cele publice, sau chiar de o persoana fizica.

nscrisurile oficiale, n sensul legii penale, sunt att originalul, ct si duplicatul,


triplicatul, precum si copiile legalizate sau certificate.

Potrivit art. 288 alin. (3) C. pen., sunt asimilate cu nscrisurile oficiale biletele, tiche-
tele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice, cum ar fi bile tele de
spectacole sau ntreceri sportive, biletele de loterie ori alte jocuri de noroc autorizate,
tichetele de masa la cantine sau restaurante, imprimatele pentru ridicarea alocatiei de
stat etc.

nscrisurile oficiale, ca obiect material al infractiunii de fals material n nscrisuri ofi -


ciale, trebuie sa produca consecinte juridice, adica sa fie apte a da nastere, a modifica
sau stinge raporturi juridice, drepturi si obligatii.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii, n varianta simpla


[art. 288 alin. (1) C. pen.] poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale
ale raspunderii penale.

Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale poate fi savrsita si de mai multi


subiecti activi n calitate de coautori, instigatori sau complici.

n varianta agravata prevazuta n alin. (2) al art. 288 C. pen., subiectul activ trebuie
sa aiba calitatea de "functionar" care savrseste falsul "n exercitiul atributiilor de
serviciu". Daca aceasta calitate o are numai unul dintre participanti, fiind vorba de o cir -
cumstanta personala, ea nu se rasfrnge asupra celorlalti participanti [art. 28
alin. (1) C. pen.].

b) Subiectul pasiv al infractiunii este organul, institutia publica, regia autonoma sau
societatea comerciala cu capital de stat ori majoritar de stat sau orice alta persoana
juridica careia i se atribuie n mod mincinos nscrisul oficial falsificat.
Ca subiect pasiv secundar al infractiunii prevazute n art. 288 C. pen. poate sa apara
si acea persoana fizica sau juridica prejudiciata n propriile sale interese si fata de care
se produc consecinte juridice, n urma falsificarii nscrisului oficial.

Legea nu stipuleaza conditii speciale referitoare la locul sau timpul savrsirii in-
fractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Asemanator celor mai multe infractiuni de


fals, infractiunea prevazuta n art. 288 C. pen. presupune o actiune de falsificare.

Textul art. 288 C. pen. este sub aspectul elementului material al laturii obiective, cel
mai explicit din ntregul titlu consacrat infractiunilor de fals. Se precizeaza n mod expres
ca actiunea de falsificare poate fi savrsita princontrafacerea scrierii sau a subscrierii
unui nscris oficial sau prin alterarea lui n orice mod.

Contrafacerea scrierii presupune, stricto senso, plasmuirea, adica confectionarea prin


imitare, a unui nscris identic cu cel oficial. Plasmuirea se poate realiza prin diferite
procedee, cum ar fi: copierea, reproducerea, decuparea, trucarea fotografica sau cu alte
mijloace sofisticate de copiere etc. n conditiile actuale nsa, cnd nscrisurile oficiale se
realizeaza n prea mica masura prin scriere libera cu mna, care ar putea fi mai usor
sau mai greu reprodusa, foarte frecvent fiind folosita imprimarea mecanica, cu masina
de scris sau tipografica, ori cu mijloace electronice, mergnd pna la cele mai
perfectionate sisteme de imprimare pe calculator, contrafacerea scrierii trebuie
interpretata lato senso, si anume: contrafacerea scrierii nseamna a reproduce continu-
tul pe care-l are n mod obisnuit un asemenea nscris adevarat[2], cu alte cuvinte,
confectionarea unui nscris similar cu cel oficial.

Contrafacerea subscrierii este ntlnita atunci cnd este plasmuita semnatura pe un


23523s183x nscris oficial, fiind imitata semnatura celui care trebuia sa semneze
nscrisul sau aplicndu-se o semnatura care da aparenta ca este a celui ndrituit sa
semneze.

Se admite ca exista contrafacerea subscrierii si atunci cnd faptuitorul aplica pe un


nscris propria sa semnatura, dar cei care nu cunosc semnatura legitima acorda
credibilitate actului semnat n acest fel[3]. Falsul material n nscrisuri oficiale prin
contrafacerea subscrierii se va retine si atunci cnd este contrafacuta amprenta unei
stampile aplicate pe un nscris oficial[4].
Alterarea presupune a modifica, a denatura, a transforma, a schimba continutul unui
nscris oficial existent, prin adaugiri sau stersaturi aplicate pe acesta.

Practica judiciara este deosebit de bogata si diversa n materia falsului material n


nscrisuri oficiale[5]. Astfel, s-a decis ca exista aceasta infractiune n cazul n care fap-
tuitorul modifica (chiar n mod vizibil) datele nscrise n libretul C.E.C.[6]; ori contraface
amprenta unei stampile C.E.C. de pe libret[7]; sau modifica copia bonului de vnzare ori
avizele de expeditie spre a acoperi o lipsa din gestiune; sau daca ridica de la furnizor,
pe baza unor acte false, o cantitate mai mare de marfuri dect trebuia n rea litate[8]; ori
modifica bonurile de plata majornd sumele platite[9]; ori semneaza n fals numele
destinatarului unui mandat postal spre a ncasa contravaloarea acestuia[10]; tot astfel,
modificarea continutului unei declaratii autentificate, precum si a ncheierii notarului[11];
modificarea datei cnd a fost efectuata balanta de verificare contabila, ntocmita
anterior, spre a face banca sa creada ca este lucrarea de pe luna n curs[12];
ntocmirea, n afara atributiilor de serviciu, a unui act fals prin care se atesta o situatie
neadevarata[13]; adaugarea dupa ntocmirea unui act oficial real, a unei mentiuni cu-
prinznd date nereale[14].

Nu exista infractiunea prevazuta n art. 288 daca functionarul a antedatat un referat


care exprima realitatea, iar modificarea datei nu era de natura a atrage vreo consecinta
juridica[15], ori daca a adaugat pe un certificat de studii mentiunea "gr. II", desi aceasta
nu era, n principiu, susceptibila sa produca consecinte juridice[16], sau a completat
cupoanele permisului C.F.R. cu numele titularului real; n acest ultim caz, inculpatul,
folosind ilegal permisul C.F.R., va raspunde numai pentru nselaciune n paguba
avutului public[17]. Imprimatul C.E.C. nu constituie nscris oficial si, ca atare, falsificarea
lui nu constituie infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale[18].

b) Actiunea de falsificare va constitui element material al laturii obiective a infractiunii


de fals material n nscrisuri oficiale doar n masura n care vor fi ndeplinite doua cerinte
esentiale, la care am facut referiri anterior, si anume: nscrisul trebuie sa faca parte din
categoria nscrisurilor oficiale, iar n al doilea rnd, nscrisul oficial falsificat sa fie
susceptibil sa produca consecinte juridice.

c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala
ocrotita de lege prin realizarea unui nscris care prezinta aparent toate nsusirile unui
nscris oficial autentic.
d) Infractiunea implicnd producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a actiunii de
falsificare, apare necesara si stabilirea legaturii de cauzalitate ntre actiune si rezultat.
Daca un nscris oficial este falsificat grosolan, usor de observat, nu exista urmarea
ceruta de lege; ca urmare, fapta va constitui o ncercare de falsificare.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea de fals


material n nscrisuri oficiale este intentia sub ambele sale forme: directa sau in-
directa. Va exista intentia atunci cnd faptuitorul a prevazut ca prin actiunea sa de
contrafacere sau alterare a unui nscris oficial se creeaza o stare de pericol prin
realizarea efectiva a unui nscris oficial fals si urmareste sau accepta producerea
acestui rezultat ca o consecinta a actiunii savrsite.

Fapta savrsita din culpa nu constituie infractiune.

Nu are relevanta mobilul si nici scopul savrsirii infractiunii[19]. Va exista infractiune


chiar daca nscrisul a fost falsificat n vederea unui scop legitim[20]. Aceste aspecte vor
avea implicatii doar asupra individualizarii sanctiunii aplicate faptuitorului.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, fiind o infractiune


comisiva intentionata, este susceptibila de desfasurare n timp si, deci, de forme im-
perfecte, cum sunt: actele pregatitoare si tentativa.

Actele pregatitoare, desi sunt des ntlnite la aceasta infractiune, nu cad sub inci-
denta legii penale, nefiind incriminate. Totusi, n unele situatii, efectuarea unor acte
preparatorii poate capata o alta nuanta juridica si, pe cale de consecinta, pot fi pedep-
site. Astfel, n cazul n care actele pregatitoare constau n falsificarea sigiliului sau
stampilei care urmeaza a fi folosite la contrafacerea nscrisului oficial, respectiva acti-
vitate va fi incriminata ca infractiune de sine statatoare, n forma consumata, potrivit
art. 286 C. pen.[21]

Tentativa este incriminata potrivit art. 288 alin. (4) C. pen. Exista tentativa atunci cnd
s-a nceput executarea actiunii de falsificare, dar aceasta a fost ntrerupta datorita unor
cauze independente de vointa faptuitorului sau executarea a fost dusa pna la capat,
dar urmarea imediata nu s-a produs deoarece falsul n nscrisuri oficiale a fost grosolan,
fiind usor de observat[22].
Consumarea infractiunii se produce n momentul cnd executarea actiunii de
falsificare a fost ncheiata si s-a produs urmarea imediata prin realizarea unui nscris
oficial fals care prezinta aparenta unui nscris autentic si prin aceasta o stare de pericol
pentru ncrederea acordata nscrisurilor oficiale.

B. Modalitati. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale se prezinta sub forma


unei variante simple si a unei variante agravate. Diferentierea dintre cele doua modalitati
normative deriva din calitatea subiectului activ care, n forma calificata, trebuie sa fie un
functionar sau "alt salariat" care a savrsit falsul n exercitiul atributiilor de serviciu.

Infractiunea, att n varianta simpla, ct si n cea agravata, poate fi savrsita n una


din cele trei modalitati normative care sunt enumerate n alin. (1) al art. 288
C. pen., si anume, contrafacerea scrierii, contrafacerea subscrierii (semnaturii) si altera-
rea unui nscris oficial. Fiecare dintre aceste trei modalitati normative poate fi realizata
ntr-o diversitate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. n cazul variantei simple, infractiunea de fals material n nscrisuri


oficiale este sanctionata cu pedeapsa nchisorii ntre 3 luni si 3 ani, iar n cazul variantei
agravate, cu nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Subsectiunea a II-a. Falsul intelectual

1. Continutul legal

Potrivit art. 289 C. pen., exista fals intelectual n cazul falsificarii unui nscris oficial cu
prilejul ntocmirii acestuia, de catre un functionar aflat n exercitiul atributiilor de serviciu,
prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului, ori prin
omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau mprejurari.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun cu al tuturor celorlalte


infractiuni de fals.

b) Obiectul juridic special l formeaza relatiile sociale a caror nastere, desfasurare si


dezvoltare depinde n mod nemijlocit de ncrederea publica ce este acordata
nscrisurilor oficiale si activitatii realizate de functionarii publici sau de alte categorii de
functionari pentru ntocmirea acestora.
c) Obiectul material al infractiunii este, si de aceasta data, un nscris oficial n
acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de fals intelectual


este calificat, n sensul ca acesta nu poate fi dect o persoana care are calitatea de
functionar si savrseste fapta n exercitiul atributiilor sale de serviciu.

Notiunea de "functionar", despre care am facut referire si la alte infractiuni, trebuie


interpretata n sensul art. 147 C. pen si anume, ca este persoana care exercita, per-
manent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost nvestita, o nsarcinare de orice
natura, retribuita sau nu, n serviciul unei unitati dintre cele la care se refera
art. 145 (functionar public).

Prin "functionar", ntr-un sens mai larg, se ntelege att persoana care este functionar
public, ct si orice salariat care exercita o nsarcinare n serviciul unei alte persoane
juridice dect cele n care actioneaza functionarul public.

Infractiunea poate fi savrsita si n participatie, cu mentiunea ca instigatorii sau


complicii pot fi si alte persoane dect cele care au calitatea ceruta n art. 289 C. pen.,
dar coautoratul este posibil doar atunci cnd ntocmirea nscrisului este de competenta
mai multor persoane care au calitatea de functionar si actioneaza cu aceeasi forma de
vinovatie (intentia) pentru falsificarea nscrisului oficial, cum ar fi: o comisie de expertiza,
o comisie de avizare, o comisie de examen, o comisie de inventariere etc.[23]

b) Subiect pasiv principal al infractiunii este statul, prejudiciat prin slabirea ncrederii
n nscrisurile oficiale, precum si autoritatea publica, institutia publica, institutia sau
persoana juridica de la care emana nscrisul.

Subiect pasiv secundar al infractiunii va fi persoana fizica sau juridica ale carei
interese au fost prejudiciate n urma executarii falsului intelectual. Legea nu cere con ditii
speciale de loc, dar referitor la timpul savrsirii infractiunii, exista o conditie de timp
intrinseca actiunii incriminate, n sensul ca falsul intelectual se comite cu prilejul
ntocmirii unui nscris oficial, deci concomitent cu redactarea sau completarea anumitor
date ale unui nscris oficial[24]. Orice operatiuni de alterare care s-ar efectua ulterior
finalizarii nscrisului vor constitui acte componente ale unei alte infractiuni: fals material
n nscrisuri oficiale.

3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta n falsificarea unui nscris oficial
care poate fi realizata prin doua modalitati alternative: fie prin atestarea unor fapte sau
mprejurari necorespunzatoare adevarului, fie prin omisiunea,cu stiinta, de a insera
unele date sau mprejurari.

Infractiunea de fals intelectual este, din punct de vedere obiectiv, o infractiune comi -
siva mixta care poate fi savrsita att prin actiune, ct si prin inactiune[25].

Atestarea este acea consemnare, mentionare care se efectueaza cu prilejul ntocmirii


unui nscris oficial referitor la existenta anumitor fapte sau mprejurari determinate.

Atestarea este necorespunzatoare adevarului atunci cnd faptele sau mprejurarile


asupra carora se face mentionarea nu au existat sau ele s-au petrecut n cu totul alt fel
dect s-a facut consemnarea. Astfel, exista aceasta infractiune atunci cnd functionarul
ntocmeste un proces-verbal de contraventie nereal, ori consemneaza un fapt
neadevarat, si anume, ca la constatarea contraventiei a asistat si o alta persoana sau
atunci cnd n ambele situatii semneaza n fals pe martorul asistent[26]; ori daca
confirma, cu semnatura sa, actele de primire ntocmite de catre un alt inculpat, atestnd
ca a primit cantitatile de marfa fictive nscrise n acte, ori daca trece n listele de inventar
cantitati de marfa mai mari dect n realitate[27]; ori daca oficiantul P.T.T. confirma prin
semnatura sa, ca mandatul postal s-a eliberat adevaratului destinatar, desi banii au fost
nsusiti de catre functionar[28]; sau daca medicul atesta fals ca a vazut cadavrul si a
constatat personal cauza mortii[29]; ori atesta fals ca a examinat bolnavul caruia i-a
acordat concediul medical[30]; sau daca contabilul opereaza n fals ncasarea unor
sume de bani, n realitate neachitate; ori daca un receptioner, care are un plus de
marfa, ntocmeste acte fictive de cumparare a acestora[31].

Omisiunea este acea inactiune a faptuitorului care omite, cu stiinta, sa consemneze,


sa nregistreze unele date sau mprejurari veridice, de care el a luat cunostinta si pe
care avea obligatia sa le mentioneze n cuprinsul nscrisului oficial. Constituie astfel
infractiunea de fals intelectual: fapta oficiantului postal care omite sa nregistreze n
registrul de evidenta mandatul postal primit si a carui contravaloare si-a nsusit-o, ori
daca functionarul omite sa completeze duplicatele ori triplicatele unor chitante sau sa
insereze n notele de plata cantitatile de marfuri transferate; ori fapta oficiantului C.E.C.
care nu nregistreaza suma primita de la un deponent, pe care si-o nsuseste; fapta
impiegatului C.F.R. care trece n registrul veghetor al statiei date nereale cu privire la
sosirea si descarcarea unor vagoane[32].
b) Activitatea de falsificare, executata n oricare din cele doua modalitati, trebuie sa
fie savrsita cu ndeplinirea anumitor cerinte esentiale. n primul rnd, dupa cum am
aratat anterior, falsul intelectual se realizeaza cu prilejul ntocmirii nscrisului oficial.

n al doilea rnd, falsificarea trebuie comisa de un functionar aflat n exercitiul


atributiilor de serviciu. Nu exista aceasta infractiune daca functionarul, desi consemnea-
za n cuprinsul actului date nereale, nu se afla n exercitarea atributiilor de serviciu,
situatie n care el urmeaza sa raspunda pentru un fals material n nscrisuri oficiale[33].
Nu va exista fals intelectual si nici uz de fals atunci cnd nscrisul falsificat (n speta, o
cerere de mprumut C.A.R.) nu constituie un nscris oficial, iar inculpata a completat
formularul cu date nereale cnd nu se mai afla n exercitiul atributiilor sale de serviciu,
n acest caz ea urmnd sa raspunda pentru fals n nscrisuri sub semnatura privata[34].

Textul art. 289 C. pen. nu cere n mod expres ca falsificarea sa fie de natura a
produce consecinte juridice, cum se ntmpla n cazul falsului material n nscrisuri
oficiale. Aceasta cerinta decurge, nsa, n mod indirect, din mentiunea pe care o face
legea ca falsificarea nscrisului oficial este realizata de un functionar aflat n exercitiul
atributiilor de serviciu[35].

c) Urmarea imediata consta si n cazul acestei infractiuni, n crearea unei stari de


pericol pentru valoarea sociala protejata de lege, prin ntocmirea efectiva a unui nscris
oficial fals. Aceasta urmare este realizata, cnd nscrisul aparent real este semnat,
stampilat, perfectat ntocmai ca un nscris autentic.

d) Fiind vorba de un rezultat independent de actiune, este necesara stabilirea le-


gaturii de cauzalitate ntre actiune (inactiune) si rezultat.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se poate savrsi infractiunea de fals


intelectual este intentiadirecta sau indirecta. Prin urmare, intentia exista att n cazul
savrsirii faptei prin actiune, ct si prin inactiune. n raport cu prevederile ultimului
alineat al art. 19 C. pen., n art. 289 s-a facut mentiunea ca omisiunea constituie
element material al laturii obiective a infractiunii doar n masura n care a fost comisa
"cu stiinta", deci numai cu intentie[36].

Fapta savrsita din culpa nu constituie infractiunea de fals intelectual. S-ar putea
retine, eventual, infractiunea de neglijenta n serviciu, n masura n care sunt ndeplinite
cerintele legale ale acesteia[37].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni


A. Forme. Falsul intelectual realizat prin actiunea de atestare a unor fapte sau mpre-
jurari necorespunzatoare adevarului poate cunoaste formele imperfecte ale infractiunii,
nsa actele pregatitoare nu sunt incriminate.

Tentativa se pedepseste. Exista tentativa atunci cnd executarea actiunii de falsi-


ficare a nceput, dar a fost ntrerupta sau nu si-a produs efectul din cauze independente
de vointa faptuitorului, cum ar fi cazul n care, dupa redactarea nscrisului oficial, dar cu
prilejul semnarii sau parafarii acestuia, falsul este descoperit de o alta persoana.

Falsul intelectual prin omisiune nu se poate savrsi dect n forma consumata.

Consumarea infractiunii intervenite n momentul n care este finalizata ntocmirea


nscrisului oficial fals, fie prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare
adevarului, fie prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau mprejurari, iar
nscrisul este perfectat prin semnarea si aplicarea stampilei sau a sigiliului[38].

B. Modalitati. Infractiunea de fals intelectual cunoaste doua modalitati


normative, corespunzatoare incriminarii alin. (1) al art. 289 C. pen.: modalita-
tea atestarii unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului si
modalitatea omisiunii de a insera unele date sau mprejurari. Infractiunea se poate
prezenta ntr-o diversitate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Falsul intelectual se sanctioneaza cu pedeapsa nchisorii de la 6 luni la


5 ani. Limitele pedepsei sunt identice cu cele ale falsului material n nscrisuri oficiale
savrsit de un functionar ori alt salariat n exercitiul atributiilor de serviciu, potrivit art.
288 alin. (2) C. pen.

Subsectiunea a III-a. Falsul n nscrisuri sub semnatura privata

1. Continutul legal

Falsul n nscrisuri sub semnatura privata, infractiune prevazuta n art. 290 C. pen.
consta n falsificarea unui nscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate n
art. 288, daca faptuitorul foloseste nscrisul falsificat ori l ncredinteaza altei persoane spre
folosire, n vederea producerii unei consecinte juridice.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este acelasi cu al tuturor celorlalte


infractiuni de fals.
b) Obiectul juridic special l constituie relatiile sociale a caror formare si dezvoltare
este conditionata de ncrederea publica acordata puterii probante a nscrisurilor sub
semnatura privata.

c) Obiectul material este constituit, de aceasta data, dintr-un nscris sub semnatura
privata. Legea nu defineste notiunea de "nscris sub semnatura privata". n literatura de
specialitate[39] s-a aratat ca nscrisul sub semnatura privata este nscrisul care emana
de la o persoana particulara si care consemneaza raporturi juridice ntre particulari, n
sensul ca reprezinta o manifestare de vointa ori constatarea unui act, fapt sau
mprejurare cu semnificatie juridica, fiind susceptibil de a dovedi existenta, modificarea
sau stingerea unui drept sau a unei obligatii. nscrisul trebuie sa fie semnat si datat de
persoana de la care emana. n acelasi timp, nscrisul sub semnatura privata trebuie sa
aiba un continut cu relevanta juridica, putnd servi ca dovada a continutului sau, chiar
daca initial el nu a fost ntocmit n acest scop.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice persoa-


na fizica care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Infractiunea poate
fi savrsita si n participatie penala, n oricare din formele acesteia.

b) Subiect pasiv al infractiunii este persoana fizica sau juridica prejudiciata prin
folosirea nscrisului sub semnatura privata care a fost falsificat.

Nu sunt prevazute conditii cu privire la locul sau timpul savrsirii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii este constituit din doua


actiuni care sunt executate succesiv: n primul rnd, falsificarea nscrisului sub sem-
natura privata, prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prin alterarea lui n orice
mod, urmata, n al doilea rnd, de folosirea nscrisului falsificat ori ncredintarea sa, spre
folosire, altei persoane.

Asupra modurilor de falsificare aratate n art. 288 C. pen. am insistat atunci cnd am
prezentat infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale. Important este, din acest
punct de vedere, ca falsificarea, mai ales n cazul contrafacerii, sa includa imitarea
semnaturii, deoarece, dupa cum rezulta si din denumirea marginala a infrac tiunii, fiind
vorba de un nscris sub semnatura privata, prin falsificare trebuie sa se dea aparenta ca
nscrisul a emanat de la o anumita persoana, ori semnatura va fi un element deosebit
de important pentru a da credibilitate acelui nscris.
Simpla falsificare a nscrisului sub semnatura privata nu constituie infractiune.
Aceasta actiune trebuie sa fie urmata de folosirea nscrisului de catre cel care a fost
autorul falsificarii sau nscrisul falsificat sa fie ncredintat, spre folosire, altei persoane.
Astfel, exista aceasta infractiune n cazul completarii n fals a unui formular C.E.C. pe
care faptuitorul l prezinta ulterior functionarului, deoarece asemenea formulare nu sunt
nscrisuri oficiale[40]; sau daca inculpatul semneaza n fals pe sotia sa, de care era des-
partit n fapt, pe o cerere pentru schimb de locuinta[41]; ori daca antedateaza conventia
de vnzare-cumparare a unei parcele de pamnt si o ncredinteaza cumparatorului[42].
Deoarece falsul n nscrisuri sub semnatura privata include si folosirea nscrisului
falsificat de catre persoana care a falsificat, nu se va putea retine ca infractiune distincta
uzul de fals[43].

b) Activitatile care compun elementul material al laturii obiective vor cadea sub
incidenta legii penale doar n masura n care va fi ndeplinita cerinta esentiala ca
acestea sa fi fost executate n vederea producerii unei consecinte juridice. Se apreciaza
ca aceasta cerinta este ntrunita daca nscrisul falsificat are aparenta unui act veritabil,
cu o anumita semnificatie juridica si capabil sa aiba o putere probatorie[44].

c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica,
decurgnd din producerea efectiva a unui nscris sub semnatura privata cu aparenta de
nscris adevarat care a fost folosit ori dat spre folosinta. Daca nscrisul nu este apt de a
fi folosit nu exista urmarea imediata ceruta de lege.

d) Deoarece continutul infractiunii presupune un rezultat distinct de actiunile care


sunt incriminate si determinat de acestea se impune stabilirea legaturii de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea de fals


material n nscrisuri oficiale este intentia directa, deoarece subiectul actioneaza, n
toate cazurile, cu un anumit scop si anume: producerea unei consecinte juridice. Ele-
mentul subiectiv al infractiunii este realizat chiar si atunci cnd falsul a fost savrsit
pentru dovedirea unui fapt real[45].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata, fiind o infractiune


comisiva intentionata, poate mbraca att forma actelor pregatitoare, ct si a tentativei;
doar cea de-a doua este nsa pedepsita, potrivit art. 290 alin. (2) C. pen.
Va exista tentativa nu numai cnd nscrisul falsificat nu este apt sa produca
consecinte juridice, dar si atunci cnd, dupa falsificare, faptuitorul, ncercnd sa se
foloseasca de nscris, nu a reusit, din motive independente de vointa sa, ori a ncercat
sa-l ncredinteze unei alte persoane, nsa aceasta l-a refuzat sau l-a denuntat.

Infractiunea se consuma n momentul n care ambele actiuni constitutive ale elemen-


tului material au fost realizate n ntregime si s-a produs urmarea imediata ceruta de
norma de incriminare.

B. Modalitati. Falsurile de nscrisuri sub semnatura privata prezinta, n primul


rnd, modalitatile normative specifice infractiunii prevazute n art. 288 C. pen., si anume:
modalitatea contrafacerii scrierii, modalitatea contrafacerii subscrierii si modalitatea
alterarii, iar n completarea acestora, succesiv, modalitatea folosirii nscrisului fals de
catre faptuitor si modalitatea ncredintarii nscrisului unei alte persoane pentru a-l folosi.

Infractiunea poate cunoaste o diversitate de modalitati faptice de executare.

C. Sanctiuni. Infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata este sanctionata


cu pedeapsa nchisorii de la 3 luni la 2 ani.

Subsectiunea a IV-a. Uzul de fals

1. Continutul legal

Uzul de fals consta, potrivit art. 291 C. pen., n folosirea unui nscris oficial ori sub
semnatura privata, cunoscnd ca este fals, n vederea producerii unei consecinte
juridice.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este similar cu al celorlalte infrac-


tiuni de fals, cu att mai mult cu ct uzul de fals este o infractiune subsecventa celorlalte
infractiuni de falsuri n nscrisuri oficiale ori sub semnatura privata (adica presupune o
infractiune anterioara de fals).

b) Obiectul juridic special difera, de la caz la caz, dupa cum nscrisul falsificat este
oficial sau sub semnatura privata, obiectul ocrotirii penale fiind, n aceasta situatie,
identic cu cel al infractiunii din care provine nscrisul: fals material n nscrisuri oficiale,
fals intelectual sau fals n nscrisuri sub semnatura privata.
c) Obiectul material al infractiunii este fie nscrisul oficial, fie nscrisul sub semnatura
privata, n raport cu natura nscrisului falsificat care este folosit.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii prevazuta n art. 291 este


necalificat, putnd fi orice persoana care se foloseste de un nscris falsificat si nde-
plineste conditiile generale ale raspunderii penale, n conditiile n care sunt ntrunite si
celelalte elemente constitutive ale acestei infractiuni.

Nu este subiect activ al uzului de fals cel care, dupa ce a falsificat un nscris sub
semnatura privata, se foloseste chiar el de acel nscris.[46] n aceasta situatie, uzul de
fals este absorbit n continutul infractiunii de fals n nscrisuri sub semnatura privata.

Participatia este posibila n oricare din formele sale.

b) Subiect pasiv al uzului de fals este persoana fizica sau juridica care a fost
prejudiciata sau care ar fi putut fi lezata prin folosirea nscrisului falsificat.

Uzul de fals nu este conditionat de existenta unor cerinte privind timpul sau locul
savrsirii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta, n cazul acestei infractiuni, n


folosirea unui nscris oficial ori sub semnatura privata care este fals. Folosirea este
acea actiune prin care este ntrebuintat, utilizat, prezentat un nscris falsificat. n practica
judiciara s-a decis ca este realizat elementul material al acestei infractiuni atunci cnd o
persoana prezinta un act de studii falsificat de o alta persoana si ocupa o functie
superioara calificarii reale[47], sau daca este prezentat organelor de politie un permis
de conducere falsificat[48]; ori daca sunt falsificate unele date din carnetul de munca,
dupa care falsificatorul l prezinta pentru a se transfera la o alta unitate[49]; sau atunci
cnd este falsificat un libret C.E.C. care ulterior este prezentat pentru a se ncasa o
suma de bani[50].

Nu constituie folosire, n acceptiunea art. 291 C. pen., simpla aratare a nscrisului


fals unei alte persoane pentru a-l examina si a-si expune parerea asupra valorii sale sau
supunerea neoficiala a nscrisului la o expertiza de verificare[51]. Dupa cum nu
constituie infractiune de uz de fals simpla detinere a unui nscris falsificat, despre care
detinatorul cunoaste ca este fals[52].
b) Actiunea de folosire a nscrisului oficial sau sub semnatura privata falsificat
realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute n art. 291
C. pen. doar n masura n care este ndeplinita cerinta esentiala ca folosirea sa fie
executata n vederea producerii unei consecinte juridice.

c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea ce se


acorda nscrisurilor oficiale sau sub semnatura privata. Aceasta urmare este implicita
actiunii incriminate.

d) Infractiunea nefiind conditionata de producerea unui rezultat, legatura de cauza-


litate va decurge din nsasi savrsirea faptei.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie, n cazul uzului de fals, este intentia direc-
ta. Faptuitorul, cunoscnd ca nscrisul este fals, l foloseste n vederea producerii de
consecinte juridice.

Nu are relevanta scopul ori mobilul infractiunii, cum ar fi cazul n care faptuitorul a
urmarit, prin folosirea unor acte false, sa ajute pe un alt gestionar sa-si acopere o lista n
gestiune provocata de cauze obiective[53]; dupa cum nu are relevanta mprejurarea ca
prin uzul de fals s-a urmarit acoperirea unor cheltuieli urgente efectuate pentru nevoile
unitatii[54].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea poate parcurge toate etapele unei activitati intentionate,


ncepnd cu actele pregatitoare, tentativa si ncheind cu infractiunea consumata, nsa,
potrivit art. 291 C. pen., doar cea din urma este pedepsita.

Infractiunea se consuma atunci cnd executarea actiunii de folosire, prezentare,


depunere sau invocare a nscrisului falsificat a fost dusa pna la capat si s-a produs
urmarea imediata, constnd n crearea starii de pericol inerenta actiunii. Nu are rele-
vanta daca persoana fizica sau juridica, careia i-a fost prezentat nscrisul, l-a analizat,
examinat sau s-a pronuntat asupra valabilitatii sale ori i-a dat eficienta juridica n raport
cu continutul sau aparent[55].

Infractiunea de uz de fals fiind o infractiune instantanee, termenul de prescriptie a


raspunderii penale curge din momentul folosirii actului falsificat, acesta fiind momentul
consumarii infractiunii[56].
n masura n care actiunea de folosire a nscrisului falsificat se repeta, va exista o
infractiune continuata sau un concurs real de infractiuni, n raport de unicitatea sau
pluralitatea rezolutiilor infractionale[57].

B. Modalitati. Infractiunea prezinta doua modalitati normative: folosirea unui nscris


oficial fals si folosirea unui nscris sub semnatura privata fals. Pot fi ntlnite variate
modalitati faptice de savrsire.

C. Sanctiuni. Infractiunea de uz de fals este pedepsita diversificat, n raport cu natura


nscrisului falsificat: cnd nscrisul este oficial, fapta se pedepseste cu nchisoarea de la
3 luni la 3 ani, iar cnd nscrisul este sub semnatura privata, pedeapsa este nchisoarea
de la 3 luni la 2 ani.

Subsectiunea a V-a. Falsul n declaratii

1. Continutul legal

Potrivit prevederilor art. 292 C. pen., falsul n declaratii consta n declararea


necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati
dintre cele la care se refera art. 145, n vederea producerii unei consecinte juridice
pentru sine sau pentru altul, atunci cnd, potrivit legii ori mprejurarilor, declaratia
facutaserveste pentru producerea acelei consecinte.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este identic cu cel al celorlalte infractiuni
de fals.

b) Obiectul juridic special l formeaza relatiile sociale a caror formare si dezvoltare


este conditionata de existenta ncrederii n declaratiile susceptibile a produce consecinte
juridice. n conditiile de dezvoltare ale societatii contemporane, declaratiile pe care le
fac sau le prezinta persoanele fizice n fata autoritatilor publice sau altor unitati dintre
cele la care se refera art. 145 C. pen., joaca un rol deosebit pentru buna functionare a
mecanismelor sociale, economice si juridice ale statului, aceste declaratii constituind cel
mai adesea, mijloace de proba, cu toate consecintele care decurg din aceasta. n
masura n care asemenea declaratii nu corespund realitatii, este zdruncinata ncrederea
publica n declaratiile susceptibile a produce consecinte juridice.
c) Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material, deoarece, de regula, declar-
atia este facuta oral n fata unui organ sau unei institutii de stat ori a unei alte unitati
dintre cele la care se refera art. 145 C. pen. n aceasta situatie, nscrisul n care un
functionar consemneaza declaratia mincinoasa constituie produsul, si nu obiectul ma-
terial al infractiunii[58]. Ar putea exista un obiect material n cazul declaratiilor facute n
scris de faptuitor.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice


persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale si care, implicit,
are capacitatea de a face declaratii cu relevanta juridica.

Participatia este posibila sub toate formele sale.

Fapta functionarului care a consemnat o declaratie, cunoscnd falsitatea acesteia,


fara sa sesizeze organul de urmarire penala, constituie infractiunea prevazuta n
art. 263 C. pen.[59]

b) Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica prejudiciata n drepturile sau
interesele sale prin consecintele juridice care au intervenit n urma declaratiei false.

Existenta infractiunii de fals n declaratii nu este conditionata de vreo cerinta speciala


privind locul sau timpulsavrsirii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii prevazute n art. 292


C. pen. consta n actiunea de a face o declaratie necorespunzatoare adevarului n fata
unui organ sau institutii de stat ori a unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145
C. pen. care sunt competente, din punct de vedere legal, sa ia act de declaratia
respectiva.

Declaratia poate fi facuta la initiativa autorului sau la solicitarea organului, institutiei


sau unitatii competente; ea poate fi facuta oral sau n scris, nemijlocit de catre fap tuitor
sau transmisa prin intermediar, n limba romna sau ntr-o limba straina. Daca legea
prevede o anumita procedura, anumite conditii de forma privind modul n care se ia ori
se da declaratia, nerespectarea acestor cerinte exclude incidenta legii penale[60].

n practica judiciara s-a decis ca exista infractiunea de fals n declaratii atunci cnd
faptuitorul a declarat neadevarat, n fata organelor de politie, ca a pierdut buletinul de
identitate, desi n realitate l abandonase n mna unui ofiter de politie, care l retinuse
pentru cercetarea unei infractiuni[61]; ori declara mincinos ca nu exista piedici legale de
casatorie, desi era casatorit[62]; sau daca declara mincinos ca nu primeste nici o alta
pensie, desi este pensionar I.O.V.R.[63] Falsul n declaratii exclude uzul de fals[64].

Nu se va retine infractiunea prevazuta n art. 292 C. pen., opernd autoritatea de


lucru judecat, daca faptuitorul a fost condamnat anterior pentru aceeasi fapta, calificata
nsa ca fals privind identitatea[65]; sau daca, cu ocazia ncheierii unui contract de
vnzare-cumparare a unui imobil, partile au declarat la notariatul de stat un pret inferior
pretului real, aceasta fapta constituind contraventie fiscala[66].

c) Cerinte esentiale. Actiunea de declarare necorespunzatoare a adevarului va


constitui element material al laturii obiective a acestei infractiuni, numai n masura n
care ea a fost facuta unui organ sau institutii de stat, ori a unei alte unitati dintre cele Ia
care se refera art. 145 C. pen, competenta sa primeasca o astfel de declaratie, iar, n al
doilea rnd, numai daca declaratia era apta, potrivit legii ori mprejurarilor, sa serveasca
pentru producerea consecintei juridice preconizate de faptuitor. Aceasta cerinta nu este
ndeplinita cnd, spre exemplu, gestionarul nu a recunoscut n fata organului de revizie
contabila ca a dat marfuri pe credit, deoarece o astfel de declaratie nu este apta de a
produce efecte juridice, neputnd influenta lucrarile de inventariere; aceeasi solutie este
valabila si n cazul n care gestionarul face afirmatii neadevarate, cu ocazia reviziei
contabile; aceste declaratii nu produc efecte juridice, revizorul avnd ndatorirea sa
verifice situatia gestiunii nu pe baza declaratiilor gestionarului, ci a actelor
justificative[67].

A doua cerinta esentiala este ca declaratiile susceptibile de a produce consecinte


juridice sa nu aiba, potrivit legii, un tratament juridic special, cum ar fi declaratiile
mincinoase ale martorului, denuntarea calomnioasa s.a. ndeplinesc aceasta cerinta
esentiala, de exemplu, declaratiile de stare civila, declaratiile de avere pe care le fac
functionarii publici, declaratiile de venit pentru impozitare etc. mprejurarile care fac ca o
declaratie sa fie producatoare de consecinte juridice sunt mprejurarile exceptionale
care nu permit ntrzieri pentru luarea n considerare a unei declaratii, cum sunt: starea
de necesitate, forta majora etc.[68]

c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala
protejata de legea penala, decurgnd din declaratia falsa care a devenit un mijloc de
proba contrar adevarului[69]. Aceasta urmare este inerenta actiunii incriminate; n
consecinta, si raportul de cauzalitate care trebuie sa existe ntre actiunea incriminata si
urmarea imediata rezulta din nsasi savrsirea actiunii (ex re).

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea de fals n


declaratii este intentia directa. Legea cere ca faptuitorul sa actioneze cu
un dolus specialis, si anume, cu un anumit scop, deoarece declaratia falsa trebuie sa fie
facuta n vederea producerii unei consecinte juridice pentru el sau pentru altul.

Declaratia necorespunzatoare adevarului facuta din culpa nu constituie infractiune.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Falsul n declaratii fiind o infractiune comisiva intentionata, poate cunoaste


toate formele imperfecte, dar legea nu pedepseste nici actele pregatitoare si nici
tentativa.

Consumarea infractiunii intervine n momentul n care declaratia neconforma ade-


varului, facuta n scris, este prezentata si nregistrata la organul, institutia sau unita tea
competenta, potrivit legii, sa-i acorde eficienta sau cnd declaratia verbala este
consemnata, de functionarul ndrituit, ntr-un nscris apt sa serveasca la producerea
unei consecinte juridice, momente n care se produce starea de pericol pentru valoarea
sociala pe care o reprezinta ncrederea publica.

B. Modalitati. Infractiunea de fals n declaratii prezinta unele modalitati normative si


numeroase modalitati faptice de savrsire. Constituie modalitati normative, pe de o
parte, modalitatea declararii necorespunzatoare adevarului n vederea producerii unei
consecinte juridice pentru altul, iar pe de alta parte modalitatea declaratiei false facuta
pentru producerea unei consecinte juridice potrivit legii si modalitatea declaratiei false
facuta pentru producerea unei consecinte juridice n raport cu existenta
unor mprejurari.

C. Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este nchisoa-


rea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Avnd n vedere ca legea prevede sanctiunea
amenzii, alternativ cu pedeapsa nchisorii mai mare de un an, potrivit prevederilor art.
63 alin. (3) C. pen., minimul special al amenzii este de 250.000 lei si maximul special
este de 15.000.000 lei.
Subsectiunea a VI-a. Falsul privind identitatea

1. Continutul legal

Potrivit art. 293 C. pen., falsul privind identitatea este incriminat ntr-o varianta tip si
una asimilata. Varianta tipconsta n prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei
asemenea identitati altei persoane, pentru a induce sau mentine n eroare un organ sau
o institutie de stat sau o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145, n vederea
producerii unei consecinte juridice pentru sine ori pentru altul.

Varianta asimilata se realizeaza atunci cnd este ncredintat un nscris care serveste
pentru dobndirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fara
drept.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este comun cu cel al tuturor celorlalte
infractiuni de fals.

b) Obiectul juridic special l constituie ansamblul relatiilor sociale a caror nastere si


normala desfasurare se ntemeiaza pe ncrederea publica acordata constatarilor facute
de organele sau institutiile de stat sau de alte unitati dintre cele la care se refera art. 145
C. pen., cu privire la identitatea persoanelor.

c) Obiect material al infractiunii poate fi buletinul de identitate, pasaportul, carnetul de


student, legitimatia de salariat, tichetul sau ecusonul de acces ntr-o institutie sau orice
alt mijloc de care s-a folosit faptuitorul pentru a se prezenta sub o identitate falsa.

n cazul variantei asimilate, obiectul material al infractiunii este reprezentat de un


nscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunii poate fi orice


persoana care ndeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal. Participatia
este posibila sub oricare din formele sale.

Persoana careia i s-a atribuit o falsa identitate va fi coautor sau complice, dupa cum
a cunoscut activitatea celui care a efectuat falsul si a acceptat, anterior sau concomitent
savrsirii acestei fapte, sa i se atribuie o identitate neadevarata[70].
b) Subiect pasiv al falsului privind identitatea este organul sau institutia de stat ori o
alta unitate dintre cele la care se refera art. 145 C. pen., care a fost indusa n eroare
prin savrsirea acestei infractiuni. Va fi subiect pasiv si persoana fizica a carei identitate
a fost uzurpata prin substituirea de persoane.

Infractiunea prevazuta n art. 293 nu este conditionata de ndeplinirea vreunei conditii


de loc sau timp.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii n varianta tip se poate


prezenta, fie sub forma unei actiunide prezentare sub o identitate falsa, fie sub forma
unei actiuni de atribuire a unei identitati false altei persoane. Exista aceasta infractiune
cnd faptuitorul s-a folosit de un buletin de identitate al altei persoane pe care
l-a sustras si pe care a nlocuit fotografia[71] sau cnd inculpatul s-a prezentat sub o
identitate falsa organelor de urmarire penala, neavnd asupra sa nici un document
pentru legitimare sau identificare[72].

Nu exista infractiunea prevazuta n art. 293 C. pen. daca o persoana, femeie


divortata, s-a prezentat sub numele dobndit prin casatorie, desi aceasta era desfa cuta,
cu att mai mult cu ct hotarrea de divort nu prevedea nimic cu privire la numele sotilor
dupa desfacerea casatoriei[73].

Prezentarea sau atribuirea unei identitati false implica prezentarea unor documente
de identitate false sau folosirea frauduloasa a unor documente de identitate si nu simple
declaratii verbale ale faptuitorului privind identitatea. Aceasta nu se stabileste pe baza
de cuvinte, ci pe baza de acte.

n varianta asimilata, elementul material consta ntr-o actiune de ncredintare a unui


nscris care serveste la dovedirea starii civile, ori pentru legitimare sau identificare, spre
a fi folosit pe nedrept.

b) Cerinte esentiale. Att varianta tip, ct si cea asimilata, presupun existenta unor
cerinte esentiale care ntregesc latura obiectiva a infractiunii de fals privind identitatea.

n cazul variantei tip, actiunea de prezentare sub o identitate falsa ori atribuirea unei
asemenea identitati se realizeaza n fata unui organ sau institutii de stat ori a unei alte
unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen., n fata careia se realizeaza falsul
privind identitatea. Acest scop imediat este dublat de un scop subsecvent, si anume:
producerea unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul[74].

n varianta asimilata, scopul urmarit de faptuitor prin ncredintarea nscrisului care


serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare este acela de
a fi folosit fara drept, adica de a servi la obtinerea unei identitati false.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea este susceptibila de a mbraca forma actelor pregatitoare ori a


tentativei, dar acestea nu sunt pedepsite. Consumarea infractiunii se produce n
momentul n care s-a produs urmarea imediata, starea de pericol ca rezultat al exe-
cutarii vreuneia dintre actiunile care constituie elementul material al laturii obiective a
infractiunii de fals privind identitatea.

Pentru consumarea infractiunii nu are relevanta daca s-a produs consecinta juridica,
pentru sine sau pentru altul (varianta simpla), ori daca nscrisul ncredintat a fost sau nu
folosit pe nedrept (n varianta asimilata), aceste cerinte reprezentnd dupa cum am
aratat anterior, scopul infractiunii si nu rezultatul actiunii incriminate[75].

Infractiunea poate deveni continua n masura n care faptuitorul mentine n eroare o


perioada mai ndelungata, cu privire la identitatea sa falsa, un organ sau o institutie de
stat ori o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145 C. pen.

B. Modalitati. n varianta tip, infractiunea cunoaste doua modalitati normative, si


anume: modalitatea prezentarii sub o identitate falsa si modalitatea atribuirii unei iden-
titati false unei alte persoane. Varianta asimilata prezinta o singura modalitate norma-
tiva: ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru
legitimare sau identificare.

n ambele variante, falsul privind identitatea se poate realiza ntr-o diversitate de


modalitati faptice.

C. Sanctiuni. n ambele sale variante, infractiunea prevazuta n art. 293 C. pen. se


pedepseste cu nchisoarea de la 3 luni la 3 ani.

Subsectiunea a VII-a. Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii

1. Continutul legal
Ultima infractiune a Titlului VII din Codul penal este cea prevazuta n art. 294, avnd
ca denumire marginala "Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii", infractiune care
consta n folosirea fara drept a emblemei sau denumirii de "Cruce Rosie" ori a unei
embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum si folosirea oricarui semn sau
oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri,
daca fapta a cauzat pagube materiale. Fapta este mai grava daca se savrseste n timp
de razboi.

Aceasta infractiune a fost introdusa n legislatia noastra penala n urma ratificarii de


catre Romnia, la 14 mai1954, a Conventiei de la Geneva din 12 august 1949. Potrivit
recomandarilor din respectiva conventie, prin Decretul nr. 212/1960 a fost introdus n
Codul penal anterior art. 415, ce avea ca denumire marginala "Uzurparea emblemei
Crucii Rosii". Actualul Cod penal a fixat sediul acestei infractiuni n Capitolul III al Titlului
VII al Partii speciale, reformulnd si denumirea marginala.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte infractiuni de


fals.

b) Obiectul juridic special l constituie ansamblul relatiilor sociale care se formeaza si


se dezvolta n legatura cu ncrederea publica acordata emblemei sau denumirii de
"Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia.

Activitatea desfasurata de Crucea Rosie Internationala sau de Societatile Nationale


de Cruce Rosie este deosebit de importanta pentru acordarea ajutorului umanitar
victimelor de razboi sau ale unor conflicte regionale, victimelor calamitatilor naturale,
pentru ameliorarea starii sanitare a populatiei, pentru epidemiilor, prevenirea poluarii si a
bolilor profesionale etc.

Societatile Nationale de Cruce Rosie sunt organizate n toate statele lumii, avnd, de
la caz la caz, si alte denumiri asimilate, cum sunt: Semiluna Rosie, Soarele Rosu, Leul
Rosu.

Sediile, spitalele, punctele de prim ajutor, caravanele, mijloacele de transport etc.


sunt semnalizate att prin emblema Crucii Rosii sau o alta asimilata acesteia, precum si
prin afisarea denumirii acestei organizatii, pentru ca, n felul acesta, orice persoana sau
autoritate sa adopte, n baza Conventiei de la Geneva, o atitudine de protectie n raport
cu operatiunile ntreprinse sub patronajul Crucii Rosii.
c) Obiectul material al infractiunii este reprezentat de lucrurile pe care sunt imprimate,
fara drept, emblema sau denumirea de "Cruce Rosie".

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunii poate fi orice


persoana, deoarece legea nu conditioneaza existenta infractiunii de vreo calitate a
subiectului activ.

Participatia este posibila sub toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

b) Subiect pasiv este, pe de o parte, institutia Crucii Rosii, care este prejudiciata
material si umanitar prin folosirea fara drept, de alte persoane fizice sau juridice, a
emblemei sau denumirii sale, iar pe de alta parte, persoanele ndreptatite sa foloseasca
aceste embleme si a caror autoritate va fi slabita, diminuata ori chiar vor suferi pagube
materiale prin folosirea aceleiasi embleme n mod fals de catre alte persoane.

Infractiunea de fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii nu este conditionata - n


varianta simpla - de nici o cerinta de loc sau timp. n varianta prevazuta n art. 294 alin.
(2) C. pen., savrsirea faptelor incriminate n timp de razboi constituie o agravanta a
acestei infractiuni.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii consta fie n actiunea de


folosire a emblemei sau denumirii de "Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri
asimilate acesteia, fie n actiunea de folosire a oricarui semn sau oricarei denumiri care
ar constitui o imitatie a vreunei asemenea embleme sau denumiri.

b) Cerinta esentiala. Elementul material ntregeste latura obiectiva a infractiunii doar


n masura n care respectiva activitate, sub forma actiunii incriminate, este
efectuata fara drept, adica fara autorizatia sau acreditarea legala acordata de Comitetul
International al Crucii Rosii, Liga Societatilor de Cruce Rosie sau de o Societate
Nationala de Cruce Rosie.

c) Urmarea imediata consta n cauzarea unei pagube materiale. Paguba respectiva


poate interveni fie n detrimentul Comitetului International sau al unei Societati Nationale
de Cruce Rosie, fie al unei alte persoane fizice sau juridice care ar trebui sa fie
beneficiara unor actiuni ntreprinse de Crucea Rosie. n acest caz, legea conditioneaza
executarea infractiunii de producerea unui rezultat determinat independent de actiunea
incriminata.
Nu exista infractiune atunci cnd prejudiciile sunt morale sau de orice alta natura, dar
nu materiale.

d) ntre actiunea de folosire a emblemei sau denumirii de "Cruce Rosie" ori a unei
embleme sau denumiri asimilate acesteia sau actiunea de folosire a oricarui semn sau
oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri si
pagubele materiale produse trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea prevazuta


n art. 294 C. pen esteintentia directa sau indirecta. Fapta savrsita din culpa nu
constituie infractiune.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Fiind o infractiune comisiva intentionata, sunt posibile toate formele


imperfecte, nsa nici una dintre acestea nu este pedepsita.

Infractiunea se consuma n momentul n care s-au produs pagubele materiale.

B. Modalitati. Infractiunea se poate prezenta sub forma a doua modalitati norma-


tive: folosirea emblemei sau denumirii reale de "Cruce Rosie" ori a unei embleme sau
denumiri asimilate acesteia si folosirea oricarui semn sau oricarei denumiri care consti-
tuie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri. Aceste doua modalitati
normative pot cunoaste o diversitate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Varianta tip a infractiunii se pedepseste cu nchisoarea de la o luna la


un an sau amenda. Daca n procesul de individualizare a pedepsei instanta va opta
pentru pedeapsa amenzii, limitele speciale ale acesteia vor fi: minimul de 250.000 lei si
maximul de 15.000.000 lei.

n varianta agravata, pedeapsa este nchisoarea de la 1 la 5 ani.

S-ar putea să vă placă și