Sunteți pe pagina 1din 696

Sinteze ~i Grile

Mihail Udroiu

Procedura penala Partea generala

N oul Cod de procedura pen ala

Mihail Udroiu

Procedura penala. Partea generala Noul Cod de procedura penala

®i~r

Editura C.H . Beck

Bucure~ti 2Q 14

Cuprins

Abrevieri

XV

Capitolul I. Consideratii introductive

1

Capitolul II. Principiile fundamentale ale procesului penal

 

4

Sectiunea 1. Principiullegalitatii procesului penal

5

Sectiunea a 2-a. Principiul separarii functiilor judiciare

 

7

§ 1.

Functiile judiciare

7

§2. Efectele separatiei functiilor judiciare

9

§3. Prezumtia de nevinovatie

11

§4. Principiul aflarii adevarului

..

24

§5. Ne bis in idem

25

28

 

...

3I

§8.

Garantarea dreptului

Ia libertate ~i siguranta

..

47

§9. Garantarea dreptului de aparare

48

§I 0.

Respectarea demnitatii umane ....................................................................

52

§II. Respectarea vietii private

55

§ 12.

Ia asistenta gratuita din partea unui interpret

56

Capitolul III. Actiunea penal! ~i actiunea civil! in procesul penal

 

62

Sectiunea

62

Sectiunea

a 2-a. Notiunea de actiune penala ~i actiune civila.

 

Temeiul ~i obiectul acestora

........................................................................... Sectiunea a 3-a. Raportul dintre actiunea penala ~i actiunea civila

62

exercitate in procesul penal

.......................................................

63

Sectiunea

a

4-a.

Sectiunea

a

5-a.

Trasaturile actiunii penale ~i ale actiunii civile

....

65

Subiectii actiunii penale ...............................................................

66

§ 1. Subiectii activi ai actiunii penale

67

§2.

§3.

Persoana

vatamata

Subiectii

.......

68

pasivi ai actiunii penale

7I

Sectiunea a 6-a. Subiectii actiunii civile

74

§I. Subiectii activi ai actiunii civile ...................................................................

74

§2. Subiectii pasivi ai actiunii civile

80

Sectiunea a 7-a. Punerea in mi~care ~i exercitarea actiunii penale

 

87

§I.

Consideratii generale ....................................................................................

87

§2. Punerea in mi~care a actiunii penale

88

§3.

Exercitarea actiunii penale

...

89

  • VIII Procedurii pena/ii. Partea genera/a

§4. Cazurile care impiedidi punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale ...................................................... ... .....................................

89

§5. Continuarea procesului penalla cererea suspectului sau inculpatului

109

Sectiunea a 8-a. Exercitarea actiunii civile

............................................... § 1. Dreptul de optiune al persoanei prejudiciate prin savar~irea

110

unei infractiuni

.......

110

§2. Conditii pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal

112

§3. Repararea prejudiciului produs prin infractiune in procesul penal

116

§4. Exercitarea actiunii civile Ia instanta civilll

124

.. §5. Cazuri speciale de exercitare a actiunii civile Ia instanta civi1a

 

125

§6.

Solutii

cu privire Ia actiunea civila exercitata

in

procesul penal

..

....

126

Capitolul IV. Competenta

130

130

Sectiunea

..

.......

131

§ 1. Competenta functionala a organelor de urmarire penal a

..

131

§2. Competenta functionala a instantelor judecatore~ti ..................................

131

§3.

Competenta

functionala

a

instantelor militare

............

132

§4. Competenta functiona1a a judecatorului de drepturi ~i libertati

 

132

§5. Competenta functionala a judecatorului de camera preliminara

133

Sectiunea a 3-a. Competenta materia1a

....................................................

133

§ 1.

Competenta

materiala

a

organelor de cercetare penala

..........................

13 3

§2.

Competenta

materiala

a

Ministerului Public

........

134

§3.

Competenta

materiala

a

instantelor judecatore~ti

..

134

Sectiunea a 4-a . Competenta personalll

..

.........

139

§ 1.

Competenta personala a organelor de urmarire penala

 

140

§2.

Competenta

personala

a

141

Sectiunea a 5-a. Competenta

teritoriala

.............................................

144

§ 1.

Competenta teritoria1a a organelor judiciare cu privire

 

1a infractiunile savar~ite pe teritoriul Romaniei

........................

144

la infractiuni1e savar~ite in strainatate

.....................

145

Sectiunea a 6-a. Prorogarea de competenta ..........................................................

146

§1.

Cauzele de reunire

§2.

.........

146

Chestiunile prea1abile

.......................

149

§3. Schimbarea calificarii faptei

157

§4.

Schimbarea incadrarii juridice a faptei .......................................................

157

§5. Disjungerea

158

Sectiunea

a

159

Sectiunea

a

Sectiunea

a

8-a . Exceptia de necompetenta

:...........................

159

9-a. Declinarea de competenta

....................

161

Sectiunea

a 10-a. Conflictul de

competentL

......

161

§ 1. Solutionarea conflictului de competenta in faza de judecata

 

162

 

..

164

Capitolul

Sectiunea

Sectiunea

§1. F

§2.

§3.

§4.

Cuprins

IX

§3. Solulionarea conflictului de competenta intre judecatorii de drepturi

 

89

~i libertali, respectiv ~i cei de camera preliminara

 

164

109

110

Capitolul V. Incompatibilitatea

 

165

 

.........

165

..

110

§ 1.

....

165

112

§2.

Aspecte procedura1e

175

..

116

Secliunea a 2-a. Incompatibilitatea procurorului

 

177

124

§ 1.

Cazuri de

incompatibilitate a procurorului

 

..

178

125

§2.

Aspecte procedurale

....................

179

126

Secliunea a 3-a.

Incompatibilitatea organului de cercetare penala

 

......

180

 

§ 1. Cazuri de incompatibilitate a organului de cercetare penala

..

180

 

130

§2.

Aspecte procedurale

......

181

130

Secliunea a 4-a. Incompatibilitatea magistratului asistent sau

 

131

a grefierului de ~edinla

 

181

131

131

a grefierului de ~edinta

................................

181

..

132

§2.

Aspecte procedurale

......

182

132

Sectiunea a 5-a. Incompatibilitatea expertului

 

183

133

§ 1. Cazuri de

incompatibi1itate a expertu1ui

 

...

183

133

§2 . Aspecte procedurale

........

183

133

134

Capitolul VI. Striimutarea

 

185

134

Sectiunea

1. Noliune

.....

185

139

Sectiunea

a

2-a.

Cazuri

..................................

185

140

Sectiunea

a

3-a.

Aspecte

procedurale

 

..

186

141

§ 1.

F ormularea cererii

de stramutare

 

186

144

§2. Procedura de informare

186

 

§3.

Solutionarea cererii de stramutare ..............................................................

187

. 144

§4.

Efecte subsecvente admiterii cererii de stramutare

 

......

189

 

§5. Stramutarea in procedura de camera preliminara

 

189

 

145

Sectiunea a 4-a . Desernnarea altei in stante pentru judecarea cauzei

 

190

146

Sectiunea a 5-a. Trimiterea cauzei la un alt parchet

..

 

191

146

149

Capitolul VII. Probele, mijloacele de probii ~i procedeele probatorii

193

. 157

Sectiunea

1. Noliuni

..

193

. 157

Sectiunea

a 2-a. Obiectul probei

........

194

. 158

§ 1.

Faptele

sau

imprejurarile

care

trebuie dovedite

........

195

. 159

§2.

Fapte1e

sau

imprejurarile

care

pot fi dovedite

...

195

. 159

§3 . Fapte1e

sau

imprejurarile

care

nu trebuie dovedite

....

196

 

161

§4. Faptele

sau

imprejurarile

care

nu pot dovedite

..............

197

161

Sectiunea

a

3-a . Clasificarea probe1or ....

 

197

162

Sectiunea

a

4-a. Administrarea pro bel or

 

..

198

164

§1.

Notiuni

........................................................

198

 

§2.

Sarcina probei (onus probandi)

202

  • X Procedurii penalii. Partea genera/a

§3. Procedura de administrare a

207

§4.

Consultarea dosarului

...................

208

§5. Principiile legalitatii ~i loialitatii administrarii probe lor

210

Sectiunea

a

5-a.

Aprecierea probelor

223

Sectiunea a 6-a. Declaratia suspectului sau a inculpatului

..

236

§ 1.

Notiune

....

236

§2. Dreptul de a pastra tacerea ~i privilegiul impotriva autoincriminarii,

garantii fundamentale ale suspectului sau inculpatului

237

§3. Procedura obtinerii declaratiilor suspectului sau inculpatului ~i valoarea probanta a acestora

..

248

Sectiunea a 7-a. Declaratia persoanei vatamate ...................................................

255

§1 . Notiune .......................................................................................................

255

§2.

Procedura obtinerii declaratiilor persoanei vatamate ~i valoarea

probanta a acestora

255

Sectiunea a 8-a. Declaratia partii civile ~i partii responsabile civilmente

257

§ 1.

Notiune .......................................................................................................

257

§2. Procedura obtinerii declaratiilor partii civile ~i partii responsabile

civilmente ~i va1oarea pro banta a acestora

257

Sectiunea a 9-a. Protectia persoanei vatamate ~i a partii civile

Sectiunea

a

10-a. Declaratia martoru1ui

§1.

§2.

259

260

Notiune

260

Procedura obtinerii declaratiilor martorului ~i valoarea probanta

a acestora ....................................................................................................

261

§3 . Protectia martorilor

....

270

a Sectiunea a 12-a. inscrisurile

Sectiunea

11-a.

Confruntarea

....

27 6

277

Sectiunea a 13-a. Mij1oacele materiale de proba

278

Sectiunea

a 14-a.

279

§ 1.

Identificarea

persoanelor

........................................................

280

§2. Identificarea

280

§3. Pluralitatea de identificari

281

§4. Alte identificari

281

Sectiunea

a 15-a.

282

Sectiunea

a 16-a.

Perchezitia

...

284

§ 1.

Perchezitia

corporala

...............................................................................

284

§2.

Perchezitia

unui vehicul

§3.

Perchezitia

........................

288

domiciliara ...............................................................................

290

§4. Perchezitia informatica

297

302

§ 1.

Supravegherea tehnica

.'...........................

303

§2.

§3.

Retinerea, predarea ~i perchezitionarea trimiterilor po~tale

......................

318

Utilizarea investigatorilor sub acoperire ~i a colaboratorilor .....................

324

§4.

Participarea autorizata Ia anumite activitati

............................

333

§6. Fot

 
 

a a1t

§7. Foto

 

§8. Cer

 

§11. Ex~

 

§ 12.

Ex!

§ 13. Ex'

 

§14.Ex

§15. Au

§16. Ex•

§17. M

§18. Co

§19. De.

Capitolul VJ

 

Sectiunea

Sectiunea

§1. Lua

§2. Pia

 

sau ~

I

§5. Ince

Sectiunea

 

§1. Lua

§2. Prel

§3. Veil

§4. Ve §5. Te §6. Rev §7. Ince Sectiunea §1. Lua §2 . Prel

§3. Ve. ~

 

prel

§4. Ve

 

Cuprins

XI

 

207

208

210

223

§6 . Fotografierea ~i amprentarea suspectu1ui, inculpatului sau

 

a a! tor persoane

 

346

§7 . Fotografiile

348

§8 . Cercetarea Ia fata lo9ului

348

0

0

236

§9 . Reconstituirea

...

350

0

0

236

.237

§10.

Constatarea

§ 11 .

 

........

351

 

Expertiza

 

356

§ 12.

Expertiza toxicologica

368

§13 . Examinarea fizica

..

368

00 248

§ 14.

Expertiza genetica judiciara

 

...

3 71

 

0

255

. 255

§ 15.

§ 16.

Autopsia medico-legala

..

380

 

Examinarea medico-legala a persoanei

.......

385

§ 17 . Martorii

asistenti

....

3 86

255

§18 . Comisia

rogatorie

386

2

57

§ 19 . Delegarea

......

388

. 257

Capitolul VIII . Masuri preventive ~i alte masuri procesuale penale

 

390

 
  • 257 1. Notiuni

  • 0 Sectiunea

 

390

  • 259 a 2-a . Retinerea

  • 0 Sectiunea

 

....

..

390

 
  • 260 § 1. Luarea masurii retinerii

..

391

2

60

§2 . P1angerea impotriva ordonantei organului de

cercetare penala

 

sau a procurorului prin care se dispune masura retinerii

..

400

261

§3 . Revocarea masurii retinerii

 

...

401

2

70 §4 . In1ocuirea masurii retinerii cu masura controlului judiciar

 
  • 276 sau a controlul'ui judiciar pe cautiune

 

401

277

§5 . Incetarea de drept a masurii retinerii

..

401

  • 278 Sectiunea a 3-a. Arestarea preventiva

402

27

9

§ 1. Luarea masurii arestarii preventive

402

2

80 §2 . Prelungirea masurii arestarii preventive in

cursu! urmaririi penale

 

449

2

80

§ 3 . Verificarea legalitatii ~i temeiniciei starii de arest in camera preliminara

461

28

1

§4 . Verificarea legalitatii ~i temeiniciei starii dearest

in cursuljudecatii

....

464

2

8 1

§5 . Termenul rezonabil a! arestarii preventive

 

479

28

2

§ 6 . Re v ocarea sau inlocuirea masurii arestarii preventive

485

28

4

§7. Incetarea de drept a masurii arestarii preventive

491

84

Sectiunea a 4 -a . Arestulla domiciliu

 

..

495

88

§ l . Luarea masurii arestului Ia domiciliu

.....

496

§2 . Prelungirea masurii arestului Ia domiciliu in cursu! urmaririi penale

514

 
 

97

B02

§ 3 . Verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu in camera

 

preliminara

..

518

303

§4 . Verificarea legalitatii

~i temeiniciei arestului Ia domiciliu

 

18

in cursu! judecatii

..

521

324

§5 . Re v ocarea sau inlocuirea masurii arestului Ia domiciliu

524

33

§ 6. Incetarea de drept a

masurii arestului

Ia domiciliu

528

35

Sectiunea a 5-a. Controlul

judiciar

....

530

§ 1. Notiune

.....

530

  • XII Procedurii penalii. Partea genera/a

§2.

Luarea masurii controlului judiciar

530

§3. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar in camera

preliminara

544

§4.

in cursu! judecatii

546

...

547

§6.

de organul

548

§ 7. Revocarea masurii controlului judiciar. inlocuirea masurii

controlului judiciar cu o alta masura preventiva

548

§8.

incetarea de drept a

masurii controluluijudiciar ........................................

551

Sectiunea a 6-a. Controlul judiciar pe cautiune

551

§1.

551

§2.

Luarea masurii controlului judiciar pe cautiune .........................................

552

§3.

Verificarea

legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar

pe cautiune in camera preliminara

568

§4.

Verificarea

in cursu! judecatii

569

§5. Modificarea obligatiilor impuse initial

...

571

§6.

incuviintarea depa~irii limitei teritoriale fixate de organul judiciar ...........

572

§7. Revocarea masurii controlului judiciar pe cautiune. inlocuirea masurii

controlului

judiciar pe cautiune cu o alta masura preventiva .....................

572

§8.

incetarea de drept a masurii controlului judiciar pe cautiune .....................

573

Sectiunea a 7-a. Masuri preventive aplicabile persoanelor juridice .....................

573

§ 1. Notiune. Categorii de masuri preventive aplicabile persoanei juridice

573

§2. Conditii

575

§3. Aspecte procedurale

576

Sectiunea a

8-a.

578

Sectiunea

a

9-a.

Intern area medicala provizorie ..................................................

579

Sectiunea a 10-a. Obligarea provizorie Ia tratament medical

... Sectiunea a 11-a. lntemarea nevoluntara in vederea efectuarii

585

expertizei medico-legale psihiatrice ...................................................................

588

§ 1.

Notiune .......................................................................................................

588

§2. Conditii

588

§3.

591

§4. Aspecte procedurale

591

596

596

603

§3. Contestarea masurilor asiguratorii ·······························:····························· 604

§4. Masuri procesuale in legatura cu masurile asiguratorii

...

606

Sectiunea a 13-a. Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate ..............................................................................................

606

§ 1. Conditii necesare pentru a se dispune valorificarea

606

607

§3. Pro<

§4. Con

Sectiunea

Sectiunea

Capitolul D

Sectiunea

Sectiunea

Sectiunea

§1. Asi

§2. Asi

 

~i a

§3. Api

§4. Exe

Sectiunea

Sectiunea

Sectiunea

§1. No1

§2. Lo<

§3. inn

Sectiunea

Sectiunea

Sectiunea

Sectiune<

§ 1.

Cal

§2. Ac

§3. Lu:

Sectiune<

§1. An

§2. Ina

§3. De

§4. Nu

§5. Ex

Sectiune:

§1. Ch

§2. Cb

 

de

§3.0

 

rel

Sectiune

Grile

.

Bibliograf

Cuprins

XIII

.. .. .

530

······ 544

.....

546

.....

547

......

548

... ..

548

.....

551

......

551

......

551

..

..

552

....

..

568

...

...

569

.....

571

.....

572

..... .

572

......

573

....

573

...

..

573

......

575

......

576

.....

578

.....

579

.....

585

......

588

····· 588

.....

588

..... .

59 I

......

59I

......

596

.....

596

..... .

603

......

604

......

606

... ..

606

......

606

...

607

§3. Procedura de valorificare a bunurilor mobile in cursu! judeciitii

608

§4. Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

609

Sectiunea

a

I4-a . Restituirea

lucrurilor

 

........

609

Sectiunea

a

I5-a. Restabilirea situatiei anterioare ................................................

6II

Capitolul IX.

Actele procesuale ~i procedurale comune .....................................

612

Sectiunea

I. Actul procesual

 

6I2

Sectiunea

a

2-a.

Actul procedural

..........................

6I2

Sectiunea a 3-a. Asistenta juridicii

 

6I3

§I.

Asistenta juridicii

a

suspectului sau inculpatului

...............

6I5

§2. Asistenta juridicii a persoanei viitiimate, a piirtii civile

 
 

~i a partii responsabile civilmente

 

....

62I

§3.

Aplirarea

prin propria persoanii

...

622

§4.

Exercitarea dreptului Ia apiirare

 

624

Sectiunea

a

4-a.

Reprezentarea

629

Sectiunea

a

5-a.

Substituitul procesual

63I

Sectiunea

a

6-a.

Citarea ........................................................................................

632

§I.

Notiune.

Continut .......................................................................................

632

§2.

Locul de

citare ............................................................................................

633

§3.

Inmiinarea citatiei

 

..

635

Sectiunea

a

7-a.

Comunicarea actelor procedurale

..

638

Sectiunea

a

8-a.

................................

638

Sectiunea

a

9-a.

Mandatul de aducere

........

639

Sectiunea

a

I 0-a. Terrnenele ................................................................................

643

§I.

Categorii

........

644

§2.

Act considerat ca fiind racut in terrnen

......

646

§ 3.

Luarea in cuno~tintii a terrnenului de judecatii ...........................................

646

Sectiunea a II-a. Sanctiunile procesual penale

....

647

§I.

Amenda jud iciarii

 

.......

64 7

§2.

Inadmisibilitatea

 

648

§3.

Deciiderea

 

.................

649

§4.

Nulitatea

...

649

§5.

Excluderea

probelor nelegal sau neloial administrate

......

655

Sectiunea a 12-a. Cheltuieli judiciare

 

663

§ 1.

664

§2. Cheltuielile judiciare avansate de persoana viitiimata sau

 

de partea civila ( cheltuielile de judecata) §3. Cheltuielile judiciare avansate de inculpat sau de partea

 

666

 

responsabila civilmente

 

667

 

667

Grile

669

Bibliografie generala ...............................................................

• .............................

686

de date

Editura

~i Justitie

Capitolul I Consideratii introductive

lntrat in vigoare in ianuarie 1969, vechiul Cod de procedura penala a trebuit initial sa faca fata rigorilor procesului penal ale statului totalitar, pentru ca ulterior, cu multiple modificari, sa fie adaptat exigentelor unui stat democratic. Ratificarea in 1994 a Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor fundamentale (in continuare Conventia europeana) a condus Ia aplicarea directa in cadrul procesului penal a standardelor europene de protectie, constatandu-se numeroase situatii in care normele de procedura penala romane se aflau intr-o vadita contradictie cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Modificarile legislative survenite in ultimele douii decenii au acoperit in parte lipsurile unei legislatii din ce in ce mai decuplata de preocuparile existente Ia nivel european in privinta garantiilor procedurale ~i, in general, a reformei procedurilor penale, nefiind apte sa restructureze logica procesului penal in scopt.il asigurarii fiabilitatii procedurilor. Mai mult decat atat, unele institutii au devenit aproape ilizibile pentru justitiabili datorita numarului mare de modificari (articole cu extrem de multi indici, de pilda art . 160 28 C.proc.pen.), vechiul Cod transformandu-se intr-un instrument extrem de tehnic destinat preponderent speciali~tilor.

In acest context, noul Cod de procedura penala (in continuare Codul, noul Cod sau NCPP) adoptat prin Legea nr. 135/2010 (publicata in M.Of. nr . 486 din 15 iulie 20 I 0), a avut in vedere crearea unui cadru legislativ clar, previzibil ~i accesibil tuturor participantilor Ia efectuarea actului de justitie penala. Totodata, legiuitorul s-a preocupat de a~ezarea procesului penal pe pilonii unor noi principii care , alaturi de cele clasice, sa contribuie Ia o mai buna infiiptuire a justitiei penale cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Aceasta structura reprezinta nucleul dur a! reglementarii desfii~urarii unui nou model de proces penal in cadrul caruia sa fie constatate Ia timp, in mod complet ~i fiira echivoc, faptele care constituie infractiuni, astfel !neat nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa Ia raspundere penala, iar orice persoana care a savar~it o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii.

Inca din tezele prealabile ale NCPP s-a subliniat ca obiectivele noului Cod sunt:

  • 1. Crearea unui cadru legislativ in care procesul penal sa fie

mai

rapid

~i mai

eficient, prin urmare, in mod sernnificativ mai putin costisitor;

  • 2. Protectia unitarii a drepturilor omului ~i a libertatilor garantate de Constitutie

~i de actele normative intemationale;

  • 3. Armonizarea solutiilor derivate din Codul de procedura penala cu dispozitiile

legilor speciale cu dispozitii procesual penale;

  • 4. Armonizarea conceptuala cu prevederile noului Cod penal, o atentie deosebita

fiind acordata noii definitii a faptei care constituie infractiune;

  • 2 Procedura pen ala. Partea genera/a

    • 5. Reglementarea adecvata a obligatiilor intemationale asumate de tara noastra

privind actele normative din domeniul dreptului procesual penal;

  • 6. Stabilirea unui

echilibru corespunzator intre cerintele pentru o procedura

penala eficienta, protejarea drepturilor procedurale elementare, dar ~i a celor funda- mentale ale omului pentru participantii Ia procesul penal ~i respectarea unitara a

principiilor care privesc desra~urarea echitabila a procesului penal.

A~adar, elaborarea noii codificari a urmarit, pe de o parte, asigurarea eficientei procesului penal ~i definirea limitelor puterilor coercitive ale statului, iar, pe de alta parte, garantarea drepturilor paqilor ~i a celorlalti participanti in procesul penal, astfel incat sa fie respectate prevederile Constitutiei, ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementari ale Uniunii Europene In materie proce- sual penala, precum ~i ale pactelor ~i tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte.

Aceasta viziune se fundamenteaza atat pe doctrina nationala sau europeana ~i pe dezvoltarile jurisprudentiale ale instantelor europene, cat ~i pe analizele psihologice empirice ale lui Tom R. Tyler, care leaga respectarea de catre public a legii de exis- tenta ~i functionarea unui sistem de garantii procedurale in cadrul procesului penal'.

Noul model de proces penal

- procesul penal este activitatea desta~urata de organele judiciare, cu participarea paqilor precum ~i a altor persoane (martori, expeqi, interpreti etc.), In scopul consta- tarii Ia timp ~i in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel incat orice persoana care a comis o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale ~i nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa Ia raspundere penala;

- nu exista echivalenta intre notiunea de proces penal ~i cea de procedurii penalii, aceasta din urma reprezentand activitatea procesuala, reglementata de lege, desra- ~urata cu ocazia efectuarii verificarilor prealabile (art. 294 1 NCPP), pe parcursul procesului penal ~i a executarii hotararilor penale definitive; procedura penala este o notiune mai larga decat procesul penal, incluzand ~i verificarile prealabile lnceperii urmaririi penale ~i procedurile referitoare Ia executarea hotararilor penale definitive;

- potrivit NCPP procesul penal are patru faze procesuale: urmarirea penala, camera preliminara, judecata ~i punerea in executare a hotararilor;

- fiecare faza procesuala are una sau mai multe subdiviziuni denumite etape pro- cesuale; astfel,faza urmiiririi penale are trei etape procesuale: etapa de investigare a faptei ( odata cu lnceperea urmaririi penale pana la continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect/punerea in mi~care a actiunii penale ), cea de investigare a persoanei (dupa continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect/punerea In mi~care a actiunii penale) ~i rezolvarea cauzei de catre procuror; camera preliminarii are douii etape: judecata In camera preliminara precum ~i solutionarea contestatiei formulate lmpotriva lncheierii judecatorului de camera preliminara; faza judeciifii cuprinde: judecata in prima instanta ~i judecata In apel (singura cale ordinara de

Considerafii introductive

3

no as tr a

xe du rii · fun da - litara a

icie ntei

de a l ta

pen al,

jve ale

proce-

nenta le

ta ~i pe

ologice

le exis-

enal1 .

atac) ; iar faza executarii: punerea In executare a hotiirarii penale ~i, daca este cazul, modificari ce ar putea interveni In cursu! executarii ;

  • - scopu l procesului penal reprezinta

finalitatea urmarita prin desta~urarea proce -

sului penal ; astfel , art. 8 NCPP pre v ede ca procesul penal trebuie sa se desfii~oare cu respectarea tuturor garantiilt>r procesuale ale dreptului la un proces echitabil astfel !neat sa fie constatate la timp ~i In mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care

a savar~it o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii , lntr-un termen

rezonabil ;

  • - componentele scopului procesului penal sunt:

 

(i)

constatarea la timp ~i In mod complet a faptelor ce

constituie

infractiuni ;

  • - se da astfel efect atat principiului operativitatii, cat proces echitabillntr-un termen rezonabil.

~i respectarii dreptului la un

(ii) respectarea principiului afUirii adevarului cu asigurarea garantiilor procesuale privind dreptulla apararea ~i egalitatea armelor .

  • - valorile sociale protejate In cadrul procesului penal sunt enumerate cu titlu de principiu In alin . (2) al art. 1 NCPP ce se refera la scopul normelor de procedura

penala respecti v : garantarea drepturilor partilor ~i ale celorlalti participanti In procesul penal astfel incat sa fie respectate prevederile Constitutiei , ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementiiri ale Uniunii Europene in

:iparea

materie procesual penala, precum

~i ale pactelor ~i tratatelor privitoare la drepturile

  • :onsta- fundamentale ale omului la care Romania este parte.

.r orice

i

nicio

Jenala,

desfii-

xursul

este o

:eperii

itive;

1enala,

>e pro -

gare a

naririi

gare a

rea In

1inara

statiei

fecafii

trii

de

  • I. J74 .

Capitolul II Principiile fundamentale ale procesului penal

  • - principiile fundamentale ale procesului penal reprezinta regulile generate apli-

cabile in tot cursu! procesului penal, in vederea asigurarii fiabilitatii procesului ~i atingerii scopului acestuia ;

  • - principiile fundamentale reprezinta structura procesului penal pe care ~i in functie de care sunt construite celelalte reguli procedurale;

    • - art.

2-12 NCPP prevad ca principii fundamentale ale procesului penal:

legalitatea procesului penal, separarea functiilor judiciare, prezumtia de nevinovatie , aflarea adevarului, ne bis in idem, obligativitatea punerii in mi~care ~i a exercitarii

actiunii penale, caracterul echitabil ~i termenul rezonabil al procesului penal, dreptul la libertate ~i siguranta , drep~l la aparare, respectarea dernnitatii umane ~i a vietii

private, limba

oficiala ~i dreptulla interpret;

  • - structuriind aceste principii, se constata existenta urmatoarelor categorii:

    • a) principii care garanteazi'i preeminenfa dreptu/ui (legalitatea procesului penal,

separarea functiilor judiciare, aflarea adevarului, m: bis in idem) ;

  • b) principii referitoare Ia protecfia persoane/or implicate in proceduri/e pena/e

(respectarea dernnitatii umane ~i a vietii private, limba oficiala ~i dreptulla interpret,

prezumtia de nevinovatie, dreptulla libertate ~i siguranta);

  • c) principii referitoare Ia ca/itatea procesu/ui penal $i Ia regimu/ acfiunii pena/e

(caracterul echitabil ~i termenul rezonabil al procesului penal, dreptul la aparare,

obligativitatea pu'nerii in

mi~care ~i a exercitarii actiunii penale).

  • - de~i aceste principii se regasesc ~i in Constitutia Romiiniei, Conventia europeana

~i jurisprudenta Cuqii Europene ori in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca principiile procesului penal consti- tuie ~i o forma de exprimare a suveranitatii statului roman, ceea ce implica existenta unor particularitati rezultate din ordinea publica ~i identitatea nationala ;

  • - principiile procesului penal se afla intr-o legatura indisolubila unele cu altele . Principiul legalitatii constituie un principiu cadru din care decurg celelalte . Aflarea adevarului se afla, de asemenea, in legatura cu toatele celelalte principii;

  • - prin sistemul de principii instituit de NCPP ar trebui, pe de o parte , sa se reali- zeze o coerenfi'i vertica/i'i a procesului penal (prin raportare Ia structurile institu- tionale implicate in procesul penal ~i Ia fazele ~i etapele procesuale ale acestuia), iar pe de alta parte , coerenfa orizonta/i'i a acestuia (prin raportare Ia drepturile ~i obligatiile procesuale ale participantilor Ia proces); din pacate, una dintre carentele noii codificari, generata de modificarile succesive ale acestuia prin LPANCPP sau prin O .U.G. nr. 3/2014, o constituie fisurile logice in conceperea unor institutii procesuale care afecteaza coerenta ~i caracterul armonios al procedurilor.

aceasta

2

A

se

parag . 34 .

Principiile fondamentale ale procesului penal

5

Sectiunea 1. Principiullegalitatii procesului penal

  • - legalitatea procesului penal este principiul fundamental potrivit caruia,

desfli~urarea lntregului proces penal (atiit In cursu! urmaririi, ciit ~i a! camerei preli- minare sau a! judecatii, ori cu ocazia punerii In executare a hotariirilor), precum ~i a altor proceduri penale [procedura de reabilitare judecatoreasca (art. 527-537 NCPP), procedura de reparare a pagubei pricinuite de condarnnarea sau arestarea pe nedrept (art. 538-542 NCPP), sau procedura referitoare Ia lnlocuirea ori reconstituirea unor lnscrisuri (art. 543-547 NCPP)], are Joe potrivit dispozitiilor prevazute de lege; pede o parte, trebuie sa existe o lege previzibila ~i accesibila 1 , conforma standardelor constitutionale ~i de protectie a drepturilor omului, care sa prevada regulile procedurale, iar, pe de alta parte, este necesar ca actele ~i probele In procesul penal sa

fie efectuate potrivit legii;

  • - reprezinta o consacrare a principiului nullum iudicium sine lege, precum ~i a principiului preeminenfei dreptului fntr-o societate democratica fn scopul asigurarii

unei garanfii efective pentru a preveni arbitrariul fn materie de urmarire penala, condamnare sau aplicare a pedepseP;

  • - fn activitatea legislativa principiullegalitatii impune legiuitorului, pe de o parte,

obligatia de a prevedea lntr-o lege organica sau ordonanta de urgenta regulile procedurale (lex scripta), precum ~i de a redacta textul In mod clar ~i previzibil,

pentru ca orice persoana sa l~i dea seama care activitati procesuale realizate de organele judiciare intra sub influenta legii (lex certa);

  • - In realizarea actului de justitie penala legalitatea procesuala se completeaza cu

legalitatea incriminarii potrivit careia, infractiunile trebuie prevazute In mod clar, precis ~i previzibil de lege (nul/urn crimen sine lege) ~i cu legalitatea pedepsei potrivit careia, pedepsele ~i masurile ce pot fi luate lmpotriva persoanelor care

saviir~esc infractiuni trebuie sa fie prevazute mod clar, precis ~i previzibil de lege (nulla poena sine lege);

  • - ca efect a! principiului legalitatii, In procesul penal, sub aspect procedural, este aplicabil numai principiul imediatei ap/icari a legii de procedura, ce presupune ca

aceasta se aplica tuturor actelor efectuate ~i masurilor dispuse In activitatea

institutii

I Curtea Europeana a aratat ca legea trebuie sa fie, In primul rand, accesibila In mod adecvat, respectiv cetateanul trebuie sa fie capabil sa lnteleaga ca este corespunzatoare In circumstantele reglementarilor legale aplicabile unui anumit caz. In a! doilea rand, legea trebuie sa fie previzibila, adica sa fie redactata cu suficienta precizie, In a~a fel !neat sa pemi.ita oricarei persoane - care, Ia nevoie, poate apela Ia consultanta de specialitate - sa l~i corecteze conduita (CEDO, hotararea din 22 noiembrie 1995, In cauza S. W c. Marii Britanii, parag. 34-36). intinderea notiunii de previzibilitate depinde In mare masura de continutul prevederii legale despre care este vorba, de domeniul de aplicare a! acesteia, precum ~i de numarul ~i calitatea destinatarilor (CEDO, hotararea din 28 martie 1990, In cauza Groppera Radio AG ~.a. c. Elvefiei, parag. 68). Toate hotararile Curtii Europene Ia care facem referire In aceasta lucrare sunt disponibile online (www.echr.coe.int).

  • 2 A se vedea CEDO, hotararea din 22 noiembrie 1995, cauza S. W c. Marii Britanii , parag. 34.

  • 6 Procedura penala. Partea genera/a

procesua!a, in perioada de timp in care este in vigoare, indiferent de data savar~irii infractiunii pentru care se formuleaza acuzatia penala ~i de data inceperii procesului penal (inainte sau dupa intrarea legii de procedura in vigoare). A~adar, in materia legilor de procedura este aplicabil principiul tempus regit actum [art. 13 alin. (2) NCPP, respectiv art. 3 din Legea nr. 255/2013], neavand aplicabilitate principiul mitior lex (retroactivitatii legii penale mai favorabile care se aplica numai in ceea ce prive~te legea pena!a substantiala) 1

;

-locale

noasa- art

abuziva- ~

s

  • - in cadrul procedurilor penale, autoritiitile judiciare trebuie sa i~i des:Ia~oare

activitatile cu respectarea regulilor procedurale prevazute de Constitutie, de Codul de procedura penala sau de alte legi speciale ce cuprind dispozitii procedurale penale; este asigurata astfel protectia persoanelor impotriva ingerintelor autoritatilor judiciare in drepturile ~i libertatile garantate de lege, dar ~i exigenta dreptului Ia un proces echitabil;

  • - in vederea asigurarii caracterului echitabil al procesului penal trebuie respectate drepturile ~i garantiile procedurale prevazute, in favoarea partilor sau a altor participanti la proceduri, de reglementarile Uniunii Europene In materie procesual penala, precum ~i de pactele ~i tratatele privitoare Ia drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte;

  • - in unele situatii, organele judiciare pot apela Ia suplimentul analogic, care repre- zinta mijlocul prin care este complinita o lacuna a normei procedural penale prin aplicarea, prin analogie, a unei/unor dispozitii ce reglementeaza in mod explicit o materie similara; nu se poate ajunge pe aceasta cale Ia crearea unei situatii defavo- rabile persoanei acuzate de savar~irea unei infractiuni;

  • - legea procesuala prevede o serie de garantii in vederea asigurarii efectivitatii principiului legalitatii:

(i) aplicarea sanctiunii nulitatii actelor procesuale sau procedurale nelegale; (ii) aplicarea sanctiunii excluderii probelor nelegal sau neloial administrate; (iii) aplicarea sanctiunii amenzii judiciare;

(iv) controlul legalitatii actelor procesuale: de catre procuror cu privire la activi- tatea organelor de cercetare penala; de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat sau supravegheat urmarirea penala; de judecatorul de camera preliminara cu privire la legalitatea sesizarii, a efectuarii actelor de urmarire penala ~i a administrarii probelor; de judecatorul de camera preliminara cu ocazia solutionarii unei plangeri cu privire la solutiile de clasare ori renuntare la urmarirea penala; de instanta de judecata sesizata cu judecarea cauzei; de instantele de control judiciar care judeca caile de atac.

1 Potrivit art. 13 alin. (1) teza a 11-a NCPP pot exista excep{ii de stricta interpretare de Ia principiul activitatii legii procesuale, principiul retroactivitatii legii procesual penale noi, ori al ultraactivitatii legii procesuale vechi, putand fi aplicat numai In cazul legilor de procedura ce contin dispozitii tranzitorii cu privire Ia aplicarea norrnelor de procedure [a se vedea art. 5 alin. (1) NCPP]. Analiza situatiilor tranzitorii generate de intrarea In vigoare a NCPP va fi realizata odata cu analiza fiecarei institutii procesuale Ia care acestea se refera, prin raportare

laLPANCPP.

§1. Fu

- NCPI

in

art.

3

a

functia de

fundamenl

legalitatii

- moda

ca viziune

organelor.

exigentei

procedurii

functiilor:

1.1. F1

- potri~

de cerceta nu teme iu

-in co

dupa mor

penale efi

probe, pu

trirni terii

- proc

vitatea

01

cercetare

1.2. F

ale pers(J

- asup

libertatile

etc.), diSI

lege), car

-

gara

procesul

Principiile fundamentale ale procesului penal

7

~ta savar~irii

~i procesului

in materia

13

alin .

(2)

principiul

  • - lncalcarile grave ale legii procesuale pot constitui infractiuni (marturia minci-

noasa- art. 273 NCP; compromiterea intereselor justitiei- art. 277 NCP; cercetarea

abuziva- art. 280 NCP etc.).

Sectiunea a 2-a. Principiul separarii functiilor judiciare

§1. Functiile judiciare

  • - NCPP a reglementat explicit principiul separatiei functiilor judiciare, prevazand

In art. 3 alin. (l) ca: ,in procesul penal se exercita urmatoarele functii judiciare :

functia de urmarire penala; functia de dispozitie asupra drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale persoanei In faza de urmarire penala; functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii In judecata; functia de judecata";

  • - modalitatea de reglementare a principiului In NCPP lasa sa se lntrevada faptul

ca viziunea separatista nu are Ia baza, In principal, un concept de separatie organica a organelor judiciare care exercita aceste functii, ci, mai degraba, o viziune subsumata exigentei de impartialitate functionala, privita drept componenta a echitabilitatii procedurii, avand In vedere ca dispozitiile art. 3 alin. (3) NCPP leaga separatia functiilor judiciare de institutia incompatibilitatii.

  • 1.1. Functia de urmarire penala (de ancheta)

    • - potrivit art. 3 alin. (4) NCPP

In exercitarea acestei functii, procurorul ~i organele

de cercetare ale politiei judiciare strang probele pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere In judecata a inculpatului;

  • - In continutul functiei de urmarire penala intra: desra~urarea investigatiei faptei dupa momentul sesizarii ~i a! lnceperii urmaririi penale, supravegherea urmaririi penale efectuate de organele de cercetare penala de catre procuror, strangerea de probe, punerea In mi~care a actiunii penale, aprecierea cu privire Ia necesitatea trimiterii sau nu In judecata a inculpatului;

    • - procurorul, In exercitarea functiei de ancheta, conduce ~i supravegheaza acti-

vitatea organelor de cercetare penala ale politiei judiciare ~i ale organelor de cercetare penala speciale, putand totodata sa efectueze orice act de urmarire penala .

  • 1.2. Functia de dispozitie asupra drepturilor ~i libertatilor fundamentale

ale persoanei in faza de urmarire penala

  • - asupra actelor ~i masurilor din cadrul urmaririi penale, care restrang drepturile ~i libertatile fundamentale ale persoanei (dreptul Ia libertate, dreptul Ia viata privata

etc.), dispune judecatorul de drepturi ~i libertati (cu exceptia cazurilor prevazute de lege), care exercita aceasta functie procesuala;

  • - garantarea drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale persoanelor implicate In

procesul penal a impus ca pentru anumite masuri procesuale sau procedee probatorii

  • 8 Procedurii penalii. Partea genera/a

intruzive in aceste drepturi sa se asigure un control judiciar prin intermediul jude-

catorului

de drepturi ~i libertati;

- in exercitarea acestei functii, judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta cu privire la :

  • a) masurile preventive (1. luarea masurii arestarii preventive sau a arestului la

domiciliu 1 ; 2. confirmarea mandatului de ares tare preventiva emis in lipsa;

  • 3. prelungirea masurii arestarii preventive sau a arestului la domiciliu; 4. inlocuirea

masurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cautiune cu masura arestului la

domiciliu sau a arestarii preventive; 5. inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive; 6. solutionarea cererilor de constatare a incetarii de drept, revocare, inlocuire a masurii arestului la domiciliu sau a arestarii preventive;

  • 7. contestatiile formulate de procuror sau de inculpat impotriva incheierilor prin care

se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale; 8. pliingerea

formulata de inculpat impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura controlului judiciar/controlului judiciar pe cautiune etc.);

  • b) incuviintarea perchezitiilor domiciliare sau informatice ori a folosirii

metodelor ~i tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare, respectiv a altor

procedee probatorii (1. solutionarea propunerii procurorului de autorizare a efec- tuarii unei perchezitii domiciliare/informatice; 2. solutionarea cererii procurorului de incuviintare a supravegherii tehnice; 3. confirmarea masurii supravegherii tehnice autorizate in conditii de urgenta de procuror; 4. solutionarea cererii procurorului de prelungire a mandatului de supraveghere tehnica; 5. solutionarea propunerii procuro- rului de autorizare a obtinerii datelor generate sau prelucrate de catre fumizorii de retele publice de comunicatii electronice sau fumizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, ~i retinute de catre ace~tia; 6. solutionarea propunerii procurorului de autorizare a obtinerii de date privind situatia financiara a unei persoane);

- J

trimiterii

ci doar

de legal

corelativ

  • c) masurile asiguratorii (1. solutionarea contestatiei formulate impotriva ordo-

nantei procurorului vizand masurile asigurlHorii; 2. solutionarea propunerii procu-

rorului de valorificare a bunurilor sechestrate, cand nu exista acordul proprietarului;

  • 3. solutionarea contestatiei formulate impotriva incheierii privind valorificarea

bunurilor sechestrate, cand nu exista acordul proprietarului; 4. contestarea solutiei

procurorului de restituire a lucrurilor);

  • d) masurile de siguranta cu caracter provizoriu (1. obligarea provizorie la

tratament medical, respectiv, intemarea medicala provizorie a suspectului sau inculpatului in cursul urmaririi penale; 2. ridicarea masurii obligarii provizorii la tratament medical/intemarii medicale provizorii a suspectului sau inculpatului) ;

  • e) alte proceduri prevazute de NCPP (1. audierea martorului potrivit proce-

durii audierii anticipate; 2. luarea, prelungirea, revocarea masurii intemarii nevo- luntare in vederea efectuarii expertizarii medico-legale psihiatrice; 3. examinarea

1

Intrli

in

competenta

judeclitorului

de

drepturi

~i

libertliti

~i solutionarea cererii

inculpatului, fatli de care s-a luat mlisura arestului Ia domiciliu, de a-i permite acestuia

parlisirea imobilului .

Principiile fimdamentale ale procesului penal

9

fizica a persoanei in absenta consimtamiintului persoanei in cauza, al reprezentantului legal , ori a incuviintarii din partea ocrotitorului legal; 4. emiterea mandatului de aducere la solicitarea procurorului in cazul in care pentru executarea mandatului de aducere este necesara patrunderea tara consimtamiint intr-un domiciliu sau sediu, in

cursu! urmaririi penale ; 5. contestatia urmaririi penale).

cu privire depa~irea termenului rezonabil al

1.3.

Funcpa

judecata

de

verificare

a

legalitatii

trimiterii

sau

netrimiterii

in

  • - camera preliminara are ca scop rezolvarea chestiunilor ce tin de competenta ~i legalitatea sesizarii instantei, precum ~i legalitatea administrarii probelor ~i a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala , asiguriindu-se premisele pentru solutionarea cu celeritate a cauzei in fond;

    • - in cadrul acestei proceduri judecatorul de camera preliminara efectueaza un con-

trol de legalitate a posteriori atiit a actului de trimitere in judecata, cat ~i a probelor pe care se bazeaza acesta , respectiv a actelor efectuate in cursu! urmaririi penale;

  • - judecatorul de camera preliminara nu evalueaza temeinicia sau netemeinicia

trimiterii in judecata, neaviind chemarea de a val ida acuzatiile formulate de procuror , ci doar legalitatea actelor ~i probelor din cursu! urmaririi penale, in cadrul unui ,filtru

de legalitate" ce se desfa~oara in procedura nepublica, necontradictorie ~i scrisa; corelativ acestor competente, nici inculpatul nu poate contesta in cadrul acestei faze temeinicia acuzatiei formulate de procuror, ci numai legalitatea sesizarii instantei, a probelor ~i a actelor procesuale sau procedurale din cursu! urmaririi penale;

  • - astfel , faza de camera preliminara ofera un supliment de legitimitate probelor ~i actelor procesuale efectuate in cursu! urmaririi penale ~i protejeaza drepturile ~i

libertatile fundamentale, procedurii.

in

special

in

componenta

referitoare

la

echitabilitatea

1.4. Functia de judecata

  • - se realizeaza de catre instanta de judecata in complete legal constituite [art. 3 alin . (7) NCPP];

    • - consta in administrarea probatoriului, evaluarea probatoriului administrat in

vederea pronuntarii unei hotariiri cu privire la temeinicia acuzatiei penale formulata de procuror impotriva inculpatului, precum ~i pronuntarea unei hotariiri judecatore~ti prin care sa fie rezolvat conflictul de drept penal dedus judecatii;

  • - in cursu! judecatii , completul investit cu cauza penala verifica temeinicia acu-

zatiei formulate de procuror, fiind garantate partilor ~i subiectilor procesuali plenitudinea drepturilor pre vazute de art . 6 din Conventia europeana .

§2. Efectele separatiei functiilor judiciare

  • - prin separarea functiilor judiciare se intare~te protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate in procedurile penale;

  • 10 Procedurii penalii. Partea genera/a

    • - prin separarea functiei de urmarire penala de cea de dispozitie cu privire Ia

drepturi/e # libertafi/e fundamentale se protejeaza pe de o parte, dreptul Ia libertate al persoanei prin evitarea situatiei ca anchetatorul sa fie ~i eel care dispune privarea de libertate a suspectului sau inculpatului, iar, pe de alta parte, dreptul Ia viata privata, fiind scoasa din sfera competentelor acuzatorului dispunerea unor masuri ce constituie intruziuni grave in acest drept , in vederea strangerii de probe;

de

  • - prin separarea functiei de urmarire penala de cea de verificare a legalitatii trimiterii in judecata se realizeaza o protectie eficienta a dreptului Ia un proces echitabil, prin instituirea unei cenzuri judiciare impartiale cu privire la legalitatea ~i loialitatea probelor administrate in cursul urmaririi penale, precum ~i cu privire la legalitatea trimiterii in judecata;

    • - prin separarea functiei de urmarire penala de cea de judecata se protejeaza

dreptul la un proces echitabil, cu referire la asigurarea impartialitatii functionale a instantei de judecata, astfel ca persoana care efectueaza urmarirea penala sa nu poata

judeca aceea~i cauza;

  • - prin separarea functiei de dispozifie cu privire Ia drepturi/e §i libertatile

fundamentale de cea de judecata se protejeaza dreptul al un proces echitabil, cu referire la asigurarea impartialitatii functionale a instantei de judecata, astfel ca aceea~i persoana care a dispus privarea de libertate ori procedee probatorii intruzive in viata privata pe parcursul urmaririi penale sa nu poata judeca respectiva cauza, pentru a evita riscul ca acesta sa i~i fi format deja o opinie care sa influenteze buna desta~urare a judecatii;

  • - art . 3 alin. (3) NCPP prevede, cu

titlu de principiu, cain desta~urarea aceluia~i

proces penal, exercitarea unei functii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte functii judiciare; a~adar, legand separatia functiilor judiciare de conceptul de impartialitate functionala, NCPP consacra faptul ca existenta unei situatii de cumul a functiilor judiciare, genereaza, in principiu, o situatie de incompatibilitate;

  • - cu toate acestea, teza finala a alin. (3) al art. 3 NCPP stipuleaza ca nu se poate retine o situatie de incompatibilitate intre exercitarea functiei de verificare a legali- tatii trimiterii ori netrimiterii in judecata ~i cea de judecata, aceea~i persoana putand

fi in aceea~i cauza

atat judecator de fond, cat ~i judecator de camera preliminara; in

acest sens, art. 346 alin. (7) NCPP prevede ca judecatorul de camera preliminara care

a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza;

  • - va exista, insa, o situatie de incompatibilitate in cazul in care judecatorul de camera preliminara poate, exercitand ~i rolul de ,anchetator" , admite plangerea impotriva ordonantei procurorului de clasare sau de renuntare la urmarirea penala , desfiinteaza solutia atacata ~i dispune inceperea judecatii cu privire la faptele ~i persoanele pentru care, in cursu! cercetarii penale, a fost pusa in mi~care actiunea penala, cand probele legal administrate sunt suficiente ~i nu exista niciun caz de impiedicare a punerii in mi~care a actiunii penale/exista un interes public in jude- carea faptei pentru care s-a dispus renuntarea la urmarire penala [art. 341 alin . (7) pet. 2 lit. c) NCPP] .

1 A

se p arag . 67 ;

2 A se parag . 91 ; parag. 36-3 7.

Principiile fimdamentale ale procesului penal

11

§3. Prezumtia de nevinovatie

  • - este principiul constitutional potrivit caruia, pana la ramanerea definitiva a hota- rarii judeditore~ti de condarnnare, persoana este considerata a priori nevinovata;

    • - NCPP contine o reglementare mai extinsa decat cea constitutionala a prezumtiei

de nevinovatie, prevazand ca ,orice persoana este considerata nevinovata pana Ia

a /egalitatii

Ia un proces legalitatea ~i cu privire Ia

ICTI.Pr'rH I <l

cauza,

nti111P>",tP~>P buna

actiunea niciun caz de public In jude- 341 alin. (7)

stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare

penala definitiva" [art. 4 alin. (1) NCPP] ;

  • - prezumtia de nevinovatie reprezinta o componenta importanta a dreptului la un

proces echitabil, fiind prevazuta de art. 6 parag. 2 din Conventia europeana;

  • - nevinovatia nu trebuie 'inteleasa numai ca ne'indeplinirea conditiilor privind

latura subiectiva a infractiunii (mens rea), ci ~i ca ne'indeplinirea conditiilor laturii obiective, a celor cu privire la subiectii infractiuni, ori ca absenta vreuneia dintre

trasaturile esentiale ale infractiunii prevazute de art . 15 NCP;

  • - prezumtia de

nevinovatie constituie atat o

veritabil drept subiectiv.

garantie procedurala, cat ~i un

3.1. Prezumtia de nevinovape - garantie procedurala (preponderent de proba)

  • - prezumtia de nevinovatie este strans legata de notiunea de impar{ialitate a

instantei , lntrucat, numai In fata unei instante independente ~i impartiale probele pot fi In mod adecvat administrate, cu respectarea principiilor ~i garantiilor echitabilitatii procedurii, astfel !neat situatia de fapt sa fie stabilita In mod corect, pentru a se evita erorile judiciare (fie condamnarea unui nevinovat, fie achitarea unui vinovat); va exista o lncalcare a prezumtiei de nevinovatie daca o decizie judiciara reflecta sentimentul ca un acuzat este vinovat, de~i vinovatia sa nu a fost In prealabil stabilita potrivit legii. Este suficient pentru lncalcarea prezumtiei de nevinovatie, chiar ~i In

absenta unei constatari formale, sa existe motive care sa sugereze ca instanta 11 pnve~te pe acuzat ca pe un vmovat ;

0

0

1

  • - In scopul garantarii prezumtiei de nevinovatie ~i a impartialitatii instantei, art. 6

parag . 2 din Conventia europeana cere ca reprezentantii statului sa se abtina de la a face declaratii publice In sensul ca acuzatul este vinovat de savar~irea unei anumite infractiuni, lnainte ca vinovatia sa sa fi fost In mod legal stabilita de instanta 2

;

  • - lncalcarea prezumtiei de nevinovatie poate proveni atat din partea unui judecator

sau a unei instante, cat ~i din partea unei alte autoritati publice, spre exemplu poli-

ti~ti, procurori, cu atat mai mult cu cat ace~tia din urma exercita functii cvasijudiciare

~i controleaza

desfa~urarea anchetei. 0 asemenea atingere poate fi adusa prin

declaratiile sau actele acestora care reflecta impresia ca o persoana este vinovata ~i

1 A parag . 67;

se vedea CEDO,

hotararea din 29 iunie 2006, In cauza Panteleyenco c.

cauza Nestak

Ucra inei ,

CEDO, hotararea din 27 februarie 2007, In

c . Slovaciei, parag . 88.

  • 2 A se

vedea CEDO , hotariirea din 4 martie 2008,

In cauza Samoilii ~i Cionca c . Romanie i ,

parag . 91; CEDO, hotariirea din 10 februarie 1995 , In cauza Allene! de Ribemont c. Fran{ ei, parag. 36 - 37 .

  • 12 Procedura penala. Partea genera/a

care incita publicul sa creada in vinovatia acestei persoane sau care anticipeaza aprecierea faptelor de catre judecatorul competent 1

;

'

ffirii,, .

. '

'u""""'·