FALSURI N NSCRISURI

Subsectiunea I. Falsul material n nscrisuri oficiale

1. Continutul legal
Ultima subgrupa din acest titlu este cea consacrata falsurilor n nscrisuri, cu
referire speciala la alterarea adevarului care trebuie sa decurga din continutul
unor nscrisuri.
Infractiunea prevazuta n art. 288 C. pen, avnd ca denumire marginala
"Falsul material n nscrisuri oficiale" consta n falsificarea unui nscris oficial
prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea Iui n orice mod,
de natura sa produca consecinte juridice. Fapta este mai grava daca
falsificarea nscrisului oficial a fost savrsita de un functionar n exercitiul
atributiilor de serviciu.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte
infractiuni de fals, legiuitorul urmarind sa ocroteasca valoarea sociala
reprezentata de ncrederea publica si ansamblul relatiilor sociale care se
formeaza si dezvolta n legatura cu aceasta valoarea sociala 1[1].
b) Obiectul juridic special este constituit din relatiile sociale a caror formare
si desfasurare normala este conditionata de apararea ncrederii publice ce este
acordata nscrisurilor oficiale, autenticitatii sau veridicitatii nscrisurilor
producatoare de consecinte juridice.
nscrisurile oficiale au un rol deosebit n cadrul unei societati civilizate; ele
contribuie la facilitarea relatiilor sociale, constituind o garantie a desfasurarii
lor n conformitate cu exigentele statului de drept si cu interesele individuale
ale cetatenilor.
c) Obiectul material al infractiunii prevazute n. art. 288 C. pen. este
reprezentat de nscrisul oficial care este supus actiunii de falsificare.
n acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen, "nscrisul oficial" este orice nscris
care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine
unei asemenea organizatii ori care este nregistrata la aceste organizatii,
indiferent daca este emis de alte organizatii dect cele publice, sau chiar de o
persoana fizica.
nscrisurile oficiale, n sensul legii penale, sunt att originalul, ct si
duplicatul, triplicatul, precum si copiile legalizate sau certificate.
Potrivit art. 288 alin. (3) C. pen., sunt asimilate cu nscrisurile oficiale
biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice,
cum ar fi biletele de spectacole sau ntreceri sportive, biletele de loterie ori
alte jocuri de noroc autorizate, tichetele de masa la cantine sau restaurante,
imprimatele pentru ridicarea alocatiei de stat etc.
1[1]

V.

Dongoroz

A. Filipas, op. cit., p. 269.

si

colab.,

op.

cit.,

p.

424;

T.

Vasiliu

si

colab.,

op.

cit., p.

250;

O.

Loghin,

nscrisurile oficiale, ca obiect material al infractiunii de fals material n

nscrisuri oficiale, trebuie sa produca consecinte juridice, adica sa fie apte a da
nastere, a modifica sau stinge raporturi juridice, drepturi si obligatii.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii, n varianta
simpla [art. 288 alin. (1) C. pen.] poate fi orice persoana care ndeplineste
conditiile generale ale raspunderii penale.
Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale poate fi savrsita si de mai
multi subiecti activi n calitate de coautori, instigatori sau complici.
n varianta agravata prevazuta n alin. (2) al art. 288 C. pen., subiectul activ
trebuie sa aiba calitatea de "functionar" care savrseste falsul "n exercitiul
atributiilor de serviciu". Daca aceasta calitate o are numai unul dintre
participanti, fiind vorba de o circumstanta personala, ea nu se rasfrnge
asupra
celorlalti
participanti
[art.
28
alin. (1) C. pen.].
b) Subiectul pasiv al infractiunii este organul, institutia publica, regia
autonoma sau societatea comerciala cu capital de stat ori majoritar de stat sau
orice alta persoana juridica careia i se atribuie n mod mincinos nscrisul oficial
falsificat.
Ca subiect pasiv secundar al infractiunii prevazute n art. 288 C. pen. poate
sa apara si acea persoana fizica sau juridica prejudiciata n propriile sale
interese si fata de care se produc consecinte juridice, n urma falsificarii
nscrisului oficial.
Legea nu stipuleaza conditii speciale referitoare la locul sau timpul savrsirii
infractiunii.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Asemanator celor mai multe
infractiuni de fals, infractiunea prevazuta n art. 288 C. pen. presupune o
actiune de falsificare.
Textul art. 288 C. pen. este sub aspectul elementului material al laturii
obiective, cel mai explicit din ntregul titlu consacrat infractiunilor de fals. Se
precizeaza n mod expres ca actiunea de falsificare poate fi savrsita prin
contrafacerea scrierii sau a subscrierii unui nscris oficial sau prin alterarea lui
n orice mod.
Contrafacerea scrierii presupune, stricto senso, plasmuirea, adica
confectionarea prin imitare, a unui nscris identic cu cel oficial. Plasmuirea se
poate realiza prin diferite procedee, cum ar fi: copierea, reproducerea,
decuparea, trucarea fotografica sau cu alte mijloace sofisticate de copiere etc.
n conditiile actuale nsa, cnd nscrisurile oficiale se realizeaza n prea mica
masura prin scriere libera cu mna, care ar putea fi mai usor sau mai greu
reprodusa, foarte frecvent fiind folosita imprimarea mecanica, cu masina de
scris sau tipografica, ori cu mijloace electronice, mergnd pna la cele mai
perfectionate sisteme de imprimare pe calculator, contrafacerea scrierii trebuie interpretata lato senso, si anume: contrafacerea scrierii nseamna a

reproduce continutul pe care-l are n mod obisnuit un asemenea nscris

adevarat2[2], cu alte cuvinte, confectionarea unui nscris similar cu cel oficial.
Contrafacerea subscrierii este ntlnita atunci cnd este plasmuita
semnatura pe un 23523s183x nscris oficial, fiind imitata semnatura celui care
trebuia sa semneze nscrisul sau aplicndu-se o semnatura care da aparenta
ca este a celui ndrituit sa semneze.
Se admite ca exista contrafacerea subscrierii si atunci cnd faptuitorul
aplica pe un nscris propria sa semnatura, dar cei care nu cunosc semnatura
legitima acorda credibilitate actului semnat n acest fel 3[3]. Falsul material n
nscrisuri oficiale prin contrafacerea subscrierii se va retine si atunci cnd este
contrafacuta amprenta unei stampile aplicate pe un nscris oficial 4[4].
Alterarea presupune a modifica, a denatura, a transforma, a schimba
continutul unui nscris oficial existent, prin adaugiri sau stersaturi aplicate pe
acesta.
Practica judiciara este deosebit de bogata si diversa n materia falsului
material n nscrisuri oficiale5[5]. Astfel, s-a decis ca exista aceasta infractiune
n cazul n care faptuitorul modifica (chiar n mod vizibil) datele nscrise n
libretul C.E.C.6[6]; ori contraface amprenta unei stampile C.E.C. de pe
libret7[7]; sau modifica copia bonului de vnzare ori avizele de expeditie spre a
acoperi o lipsa din gestiune; sau daca ridica de la furnizor, pe baza unor acte
false, o cantitate mai mare de marfuri dect trebuia n realitate8[8]; ori
modifica bonurile de plata majornd sumele platite 9[9]; ori semneaza n fals
numele destinatarului unui mandat postal spre a ncasa contravaloarea
acestuia10[10]; tot astfel, modificarea continutului unei declaratii autentificate,
precum si a ncheierii notarului 11[11]; modificarea datei cnd a fost efectuata
balanta de verificare contabila, ntocmita anterior, spre a face banca sa creada
ca este lucrarea de pe luna n curs 12[12]; ntocmirea, n afara atributiilor de
2[2]

V.

Dongoroz

si

colab.,

op.

cit.,

p.

426;

T.

Vasiliu

si

colab.,

op.

cit., p.

251;

O.

Loghin,

A. Filipas, op. cit., p. 270. n acelasi sens, decizia de ndrumare nr. 1/1970 a Plenului Trib. Suprem, C.D., 1970, p. 42.

3[3] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 427; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 252.
4[4] Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 2511/1975, RRD nr. 3/1976, p. 65.
5[5] G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala, vol. III, op. cit., p. 246 si urm.
6[6]

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3436/1971, RRD nr. 10/1971, p. 174; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr.

1389/1980, RRD nr. 6/1981, p. 88.

7[7] Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 2511/1975, RRD nr. 3/1976, p. 65.
8[8] Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 314/1974, RRD nr. 6/1975, p. 60, cu nota de O. Reindl; Trib. jud. Caransebes, s.
pen. nr. 272/1979, RRD nr. 8/1980, p. 50, cu nota de I. Munteanu.

9[9] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, RRD nr. 9/1972, p. 172.

10[10] Trib. jud. Bistrita Nasaud, decizia pen. nr. 6/1972, RRD nr. 6/1973, p. 163.
11[11] Trib. Suprem, sect. milit., decizia nr. 55/1974, R.1., p. 167.
12[12] Trib. Suprem, decizia nr. 472/1971, R.1, p. 168.

serviciu, a unui act fals prin care se atesta o situatie neadevarata 13[13];
adaugarea dupa ntocmirea unui act oficial real, a unei mentiuni cuprinznd
date nereale14[14].
Nu exista infractiunea prevazuta n art. 288 daca functionarul a antedatat
un referat care exprima realitatea, iar modificarea datei nu era de natura a
atrage vreo consecinta juridica15[15], ori daca a adaugat pe un certificat de
studii mentiunea "gr. II", desi aceasta nu era, n principiu, susceptibila sa
produca consecinte juridice16[16], sau a completat cupoanele permisului C.F.R.
cu numele titularului real; n acest ultim caz, inculpatul, folosind ilegal permisul
C.F.R., va raspunde numai pentru nselaciune n paguba avutului public 17[17].
Imprimatul C.E.C. nu constituie nscris oficial si, ca atare, falsificarea lui nu
constituie infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale 18[18].
b) Actiunea de falsificare va constitui element material al laturii obiective a
infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale doar n masura n care vor fi
ndeplinite doua cerinte esentiale, la care am facut referiri anterior, si anume:
nscrisul trebuie sa faca parte din categoria nscrisurilor oficiale, iar n al doilea
rnd, nscrisul oficial falsificat sa fie susceptibil sa produca consecinte juridice.
c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea
sociala ocrotita de lege prin realizarea unui nscris care prezinta aparent toate
nsusirile unui nscris oficial autentic.
d) Infractiunea implicnd producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a
actiunii de falsificare, apare necesara si stabilirea legaturii de cauzalitate ntre
actiune si rezultat. Daca un nscris oficial este falsificat grosolan, usor de
observat, nu exista urmarea ceruta de lege; ca urmare, fapta va constitui o
ncercare de falsificare.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea
de fals material n nscrisuri oficiale este intentia sub ambele sale forme:
directa sau indirecta. Va exista intentia atunci cnd faptuitorul a prevazut ca
prin actiunea sa de contrafacere sau alterare a unui nscris oficial se creeaza o
stare de pericol prin realizarea efectiva a unui nscris oficial fals si urmareste
sau accepta producerea acestui rezultat ca o consecinta a actiunii savrsite.
Fapta savrsita din culpa nu constituie infractiune.

13[13] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1556/1970, C.D., p. 421.

14[14] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 480/1975, R.2, p. 158.
15[15] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2015/1971, R.1, p. 168.
16[16]

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 32/1975, RRD nr. 3/1976, p. 55, cu nota de

O. Radulescu.

17[17] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1939/1970, RRD nr. 1/1971, p. 155.
18[18] Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 530/1978, RRD nr. 11/1979, p. 70.

Nu are relevanta mobilul si nici scopul savrsirii infractiunii 19[19]. Va exista

infractiune chiar daca nscrisul a fost falsificat n vederea unui scop
legitim20[20]. Aceste aspecte vor avea implicatii doar asupra individualizarii
sanctiunii aplicate faptuitorului.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, fiind o
infractiune comisiva intentionata, este susceptibila de desfasurare n timp si,
deci, de forme imperfecte, cum sunt: actele pregatitoare si tentativa.
Actele pregatitoare, desi sunt des ntlnite la aceasta infractiune, nu cad
sub incidenta legii penale, nefiind incriminate. Totusi, n unele situatii,
efectuarea unor acte preparatorii poate capata o alta nuanta juridica si, pe
cale de consecinta, pot fi pedepsite. Astfel, n cazul n care actele pregatitoare
constau n falsificarea sigiliului sau stampilei care urmeaza a fi folosite la
contrafacerea nscrisului oficial, respectiva activitate va fi incriminata ca
infractiune de sine statatoare, n forma consumata, potrivit art. 286 C. pen. 21
[21]
Tentativa este incriminata potrivit art. 288 alin. (4) C. pen. Exista tentativa
atunci cnd s-a nceput executarea actiunii de falsificare, dar aceasta a fost
ntrerupta datorita unor cauze independente de vointa faptuitorului sau
executarea a fost dusa pna la capat, dar urmarea imediata nu s-a produs
deoarece falsul n nscrisuri oficiale a fost grosolan, fiind usor de
observat22[22].
Consumarea infractiunii se produce n momentul cnd executarea actiunii
de falsificare a fost ncheiata si s-a produs urmarea imediata prin realizarea
unui nscris oficial fals care prezinta aparenta unui nscris autentic si prin
aceasta o stare de pericol pentru ncrederea acordata nscrisurilor oficiale.
B. Modalitati. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale se prezinta
sub forma unei variante simple si a unei variante agravate. Diferentierea dintre
cele doua modalitati normative deriva din calitatea subiectului activ care, n
forma calificata, trebuie sa fie un functionar sau "alt salariat" care a savrsit
falsul n exercitiul atributiilor de serviciu.
Infractiunea, att n varianta simpla, ct si n cea agravata, poate fi
savrsita n una din cele trei modalitati normative care sunt enumerate n alin.
19[19] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, C.D., 1971, p. 375.

20[20] Trib. reg. Oradea, decizia nr. 5/1959, n L.P., nr. 11/1959, cu nota de O.A.
Stoica si
I. Comanescu.
21[21] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 429; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257.
22[22] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 430; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257;
O. Loghin,
A. Filipas, op. cit., p. 271; Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 495.

(1)
al
art.
288
C. pen., si anume, contrafacerea scrierii, contrafacerea subscrierii (semnaturii)
si alterarea unui nscris oficial. Fiecare dintre aceste trei modalitati normative
poate fi realizata ntr-o diversitate de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. n cazul variantei simple, infractiunea de fals material n
nscrisuri oficiale este sanctionata cu pedeapsa nchisorii ntre 3 luni si 3 ani,
iar n cazul variantei agravate, cu nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Subsectiunea a II-a. Falsul intelectual
1. Continutul legal
Potrivit art. 289 C. pen., exista fals intelectual n cazul falsificarii unui nscris
oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, de catre un functionar aflat n exercitiul
atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau mprejurari
necorespunzatoare adevarului, ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele
date sau mprejurari.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun cu al tuturor
celorlalte infractiuni de fals.
b) Obiectul juridic special l formeaza relatiile sociale a caror nastere,
desfasurare si dezvoltare depinde n mod nemijlocit de ncrederea publica ce
este acordata nscrisurilor oficiale si activitatii realizate de functionarii publici
sau de alte categorii de functionari pentru ntocmirea acestora.
c) Obiectul material al infractiunii este, si de aceasta data, un nscris oficial
n acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de fals
intelectual este calificat, n sensul ca acesta nu poate fi dect o persoana care
are calitatea de functionar si savrseste fapta n exercitiul atributiilor sale de
serviciu.
Notiunea de "functionar", despre care am facut referire si la alte infractiuni,
trebuie interpretata n sensul art. 147 C. pen si anume, ca este persoana care
exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost
nvestita, o nsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, n serviciul unei
unitati
dintre
cele
la
care
se
refera
art. 145 (functionar public).
Prin "functionar", ntr-un sens mai larg, se ntelege att persoana care este
functionar public, ct si orice salariat care exercita o nsarcinare n serviciul
unei alte persoane juridice dect cele n care actioneaza functionarul public.
Infractiunea poate fi savrsita si n participatie, cu mentiunea ca instigatorii
sau complicii pot fi si alte persoane dect cele care au calitatea ceruta n art.
289 C. pen., dar coautoratul este posibil doar atunci cnd ntocmirea nscrisului
este de competenta mai multor persoane care au calitatea de functionar si
actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie (intentia) pentru falsificarea

nscrisului oficial, cum ar fi: o comisie de expertiza, o comisie de avizare, o

comisie de examen, o comisie de inventariere etc. 23[23]
b) Subiect pasiv principal al infractiunii este statul, prejudiciat prin slabirea
ncrederii n nscrisurile oficiale, precum si autoritatea publica, institutia
publica, institutia sau persoana juridica de la care emana nscrisul.
Subiect pasiv secundar al infractiunii va fi persoana fizica sau juridica ale
carei interese au fost prejudiciate n urma executarii falsului intelectual. Legea
nu cere conditii speciale de loc, dar referitor la timpul savrsirii infractiunii,
exista o conditie de timp intrinseca actiunii incriminate, n sensul ca falsul
intelectual se comite cu prilejul ntocmirii unui nscris oficial, deci concomitent
cu redactarea sau completarea anumitor date ale unui nscris oficial 24[24].
Orice operatiuni de alterare care s-ar efectua ulterior finalizarii nscrisului vor
constitui acte componente ale unei alte infractiuni: fals material n nscrisuri
oficiale.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta n falsificarea unui nscris
oficial care poate fi realizata prin doua modalitati alternative: fie prin atestarea
unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului, fie prin omisiunea,
cu stiinta, de a insera unele date sau mprejurari.
Infractiunea de fals intelectual este, din punct de vedere obiectiv, o
infractiune comisiva mixta care poate fi savrsita att prin actiune, ct si prin
inactiune25[25].
Atestarea este acea consemnare, mentionare care se efectueaza cu prilejul
ntocmirii unui nscris oficial referitor la existenta anumitor fapte sau
mprejurari determinate.
Atestarea este necorespunzatoare adevarului atunci cnd faptele sau
mprejurarile asupra carora se face mentionarea nu au existat sau ele s-au
petrecut n cu totul alt fel dect s-a facut consemnarea. Astfel, exista aceasta
infractiune atunci cnd functionarul ntocmeste un proces-verbal de
contraventie nereal, ori consemneaza un fapt neadevarat, si anume, ca la
constatarea contraventiei a asistat si o alta persoana sau atunci cnd n
ambele situatii semneaza n fals pe martorul asistent 26[26]; ori daca confirma,
cu semnatura sa, actele de primire ntocmite de catre un alt inculpat, atestnd
ca a primit cantitatile de marfa fictive nscrise n acte, ori daca trece n listele
de inventar cantitati de marfa mai mari dect n realitate 27[27]; ori daca
oficiantul P.T.T. confirma prin semnatura sa, ca mandatul postal s-a eliberat

23[23] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 434; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 265.
24[24]

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 434; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 267; V. Dobrinoiu,

N. Corea, op. cit., p. 360.

25[25] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 435.

26[26]

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 1926/1983, R3; p. 114; Trib. jud. Dolj, decizia pen. nr.

1154/1974, p. 70.

adevaratului destinatar, desi banii au fost nsusiti de catre functionar 28[28]; sau
daca medicul atesta fals ca a vazut cadavrul si a constatat personal cauza
mortii29[29]; ori atesta fals ca a examinat bolnavul caruia i-a acordat concediul
medical30[30]; sau daca contabilul opereaza n fals ncasarea unor sume de
bani, n realitate neachitate; ori daca un receptioner, care are un plus de
marfa, ntocmeste acte fictive de cumparare a acestora 31[31].
Omisiunea este acea inactiune a faptuitorului care omite, cu stiinta, sa
consemneze, sa nregistreze unele date sau mprejurari veridice, de care el a
luat cunostinta si pe care avea obligatia sa le mentioneze n cuprinsul
nscrisului oficial. Constituie astfel infractiunea de fals intelectual: fapta
oficiantului postal care omite sa nregistreze n registrul de evidenta mandatul
postal primit si a carui contravaloare si-a nsusit-o, ori daca functionarul omite
sa completeze duplicatele ori triplicatele unor chitante sau sa insereze n
notele de plata cantitatile de marfuri transferate; ori fapta oficiantului C.E.C.
care nu nregistreaza suma primita de la un deponent, pe care si-o nsuseste;
fapta impiegatului C.F.R. care trece n registrul veghetor al statiei date nereale
cu privire la sosirea si descarcarea unor vagoane 32[32].
b) Activitatea de falsificare, executata n oricare din cele doua modalitati,
trebuie sa fie savrsita cu ndeplinirea anumitor cerinte esentiale. n primul
rnd, dupa cum am aratat anterior, falsul intelectual se realizeaza cu prilejul
ntocmirii nscrisului oficial.
n al doilea rnd, falsificarea trebuie comisa de un functionar aflat n
exercitiul atributiilor de serviciu. Nu exista aceasta infractiune daca
functionarul, desi consemneaza n cuprinsul actului date nereale, nu se afla n
exercitarea atributiilor de serviciu, situatie n care el urmeaza sa raspunda
pentru un fals material n nscrisuri oficiale 33[33]. Nu va exista fals intelectual si
nici uz de fals atunci cnd nscrisul falsificat (n speta, o cerere de mprumut
C.A.R.) nu constituie un nscris oficial, iar inculpata a completat formularul cu
date nereale cnd nu se mai afla n exercitiul atributiilor sale de serviciu, n

27[27]

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1045/1975, C.D., p. 399; Trib. Suprem, s. pen., decizia

nr. 2526/1969, RRD nr. 10/1969, p. 162.

28[28] Trib. jud. Bistrita Nasaud, decizia pen. nr. 6/1972, p. 163.
29[29] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3166/1974, RRD nr. 8/1975, p. 70.
30[30] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 6334/1971, R.1, p. 165.
31[31]

Trib.

Suprem,

s. pen.,

decizia nr.

1691/1977,

R.2, p. 12;

Trib.

Suprem,

s. pen.,

decizia

nr. 2260/ 1971, R.1 , p. 165.

32[32] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1962/1971, RRD nr. 1/1972, p. 155; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 466/1971,
RRD

nr.

7/1971,

p.

157;

Trib.

Suprem,

s.

pen.,

decizia

nr.

2799/1970,

R.1,

p. 165; Trib. jud. Mures, decizia pen. nr. 610/1987, RRD nr. 5/1989, p. 55; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1918/1973,
RRD

nr.

5/1975,

p.

55;

Trib.

jud.

Dolj,

decizia

pen.

nr.

910/1970,

RRD

nr. 9/1971, p. 107.

33[33]

Trib.

Suprem,

s. pen.,

decizia nr.

480/1975,

R.2, p.

185;

nr. 1556/1970, C.D.; Trib. jud. Covasna, decizia nr. 19/1981, RRD nr. 5/1981, p. 68.

Trib.

Suprem,

s. pen.,

decizia

acest caz ea urmnd sa raspunda pentru fals n nscrisuri sub semnatura

privata34[34].
Textul art. 289 C. pen. nu cere n mod expres ca falsificarea sa fie de natura
a produce consecinte juridice, cum se ntmpla n cazul falsului material n
nscrisuri oficiale. Aceasta cerinta decurge, nsa, n mod indirect, din
mentiunea pe care o face legea ca falsificarea nscrisului oficial este realizata
de un functionar aflat n exercitiul atributiilor de serviciu 35[35].
c) Urmarea imediata consta si n cazul acestei infractiuni, n crearea unei
stari de pericol pentru valoarea sociala protejata de lege, prin ntocmirea
efectiva a unui nscris oficial fals. Aceasta urmare este realizata, cnd nscrisul
aparent real este semnat, stampilat, perfectat ntocmai ca un nscris autentic.
d) Fiind vorba de un rezultat independent de actiune, este necesara
stabilirea legaturii de cauzalitate ntre actiune (inactiune) si rezultat.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se poate savrsi infractiunea de fals intelectual este intentia directa sau indirecta. Prin urmare,
intentia exista att n cazul savrsirii faptei prin actiune, ct si prin inactiune.
n raport cu prevederile ultimului alineat al art. 19 C. pen., n art. 289 s-a facut
mentiunea ca omisiunea constituie element material al laturii obiective a
infractiunii doar n masura n care a fost comisa "cu stiinta", deci numai cu
intentie36[36].
Fapta savrsita din culpa nu constituie infractiunea de fals intelectual. S-ar
putea retine, eventual, infractiunea de neglijenta n serviciu, n masura n care
sunt ndeplinite cerintele legale ale acesteia 37[37].
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Falsul intelectual realizat prin actiunea de atestare a unor fapte
sau mprejurari necorespunzatoare adevarului poate cunoaste formele
imperfecte ale infractiunii, nsa actele pregatitoare nu sunt incriminate.
Tentativa se pedepseste. Exista tentativa atunci cnd executarea actiunii de
falsificare a nceput, dar a fost ntrerupta sau nu si-a produs efectul din cauze
independente de vointa faptuitorului, cum ar fi cazul n care, dupa redactarea
nscrisului oficial, dar cu prilejul semnarii sau parafarii acestuia, falsul este
descoperit de o alta persoana.

34[34] Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr. 1324/1974, RRD nr. 5/1976, p. 55 cu nota de D. Clocotici.
35[35]

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 269; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273; B. Diamant,

V. Luncan, n legatura cu infractiunea de fals intelectual, n Revista de Drept penal, nr. 1/1999, p. 139.

36[36] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 437; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 270;
O. Loghin,
A. Filipas, op. cit., p. 273; Gh. Nistoreanu si altii, op. cit. p. 498.
37[37] Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 499.

Falsul intelectual prin omisiune nu se poate savrsi dect n forma

consumata.
Consumarea infractiunii intervenite n momentul n care este finalizata
ntocmirea nscrisului oficial fals, fie prin atestarea unor fapte sau mprejurari
necorespunzatoare adevarului, fie prin omisiunea cu stiinta de a insera unele
date sau mprejurari, iar nscrisul este perfectat prin semnarea si aplicarea
stampilei sau a sigiliului38[38].
B. Modalitati. Infractiunea de fals intelectual cunoaste doua modalitati
normative, corespunzatoare incriminarii alin. (1) al art. 289 C. pen.: modalitatea atestarii unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului si
modalitatea omisiunii de a insera unele date sau mprejurari. Infractiunea se
poate prezenta ntr-o diversitate de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. Falsul intelectual se sanctioneaza cu pedeapsa nchisorii de la 6
luni la 5 ani. Limitele pedepsei sunt identice cu cele ale falsului material n
nscrisuri oficiale savrsit de un functionar ori alt salariat n exercitiul
atributiilor de serviciu, potrivit art. 288 alin. (2) C. pen.
Subsectiunea a III-a. Falsul n nscrisuri sub semnatura privata
1. Continutul legal
Falsul n nscrisuri sub semnatura privata, infractiune prevazuta n
art. 290 C. pen. consta n falsificarea unui nscris sub semnatura
privata prin vreunul din modurile aratate n art. 288, daca faptuitorul
foloseste nscrisul falsificat ori l ncredinteaza altei persoane spre
folosire, n vederea producerii unei consecinte juridice.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este acelasi cu al tuturor
celorlalte infractiuni de fals.
b) Obiectul juridic special l constituie relatiile sociale a caror formare si
dezvoltare este conditionata de ncrederea publica acordata puterii probante a
nscrisurilor sub semnatura privata.
c) Obiectul material este constituit, de aceasta data, dintr-un nscris sub
semnatura privata. Legea nu defineste notiunea de "nscris sub semnatura
privata". n literatura de specialitate 39[39] s-a aratat ca nscrisul sub semnatura
privata este nscrisul care emana de la o persoana particulara si care
consemneaza raporturi juridice ntre particulari, n sensul ca reprezinta o
manifestare de vointa ori constatarea unui act, fapt sau mprejurare cu

38[38] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 437; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273.
39[39] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 438; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 270;
O. Loghin,
A. Filipas, op. cit., p. 273; O.A. Stoica, Drept penal. Partea speciala, Ed. Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1976, p. 340.

semnificatie juridica, fiind susceptibil de a dovedi existenta, modificarea sau

stingerea unui drept sau a unei obligatii. nscrisul trebuie sa fie semnat si datat
de persoana de la care emana. n acelasi timp, nscrisul sub semnatura privata
trebuie sa aiba un continut cu relevanta juridica, putnd servi ca dovada a
continutului sau, chiar daca initial el nu a fost ntocmit n acest scop.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii poate fi
orice persoana fizica care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii
penale. Infractiunea poate fi savrsita si n participatie penala, n oricare din
formele acesteia.
b) Subiect pasiv al infractiunii este persoana fizica sau juridica prejudiciata
prin folosirea nscrisului sub semnatura privata care a fost falsificat.
Nu sunt prevazute conditii cu privire la locul sau timpul savrsirii infractiunii.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii este constituit din
doua actiuni care sunt executate succesiv: n primul rnd, falsificarea
nscrisului sub semnatura privata, prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau
prin alterarea lui n orice mod, urmata, n al doilea rnd, de folosirea nscrisului
falsificat ori ncredintarea sa, spre folosire, altei persoane.
Asupra modurilor de falsificare aratate n art. 288 C. pen. am insistat atunci
cnd am prezentat infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale. Important
este, din acest punct de vedere, ca falsificarea, mai ales n cazul contrafacerii,
sa includa imitarea semnaturii, deoarece, dupa cum rezulta si din denumirea
marginala a infractiunii, fiind vorba de un nscris sub semnatura privata, prin
falsificare trebuie sa se dea aparenta ca nscrisul a emanat de la o anumita
persoana, ori semnatura va fi un element deosebit de important pentru a da
credibilitate acelui nscris.
Simpla falsificare a nscrisului sub semnatura privata nu constituie
infractiune. Aceasta actiune trebuie sa fie urmata de folosirea nscrisului de
catre cel care a fost autorul falsificarii sau nscrisul falsificat sa fie ncredintat,
spre folosire, altei persoane. Astfel, exista aceasta infractiune n cazul
completarii n fals a unui formular C.E.C. pe care faptuitorul l prezinta ulterior
functionarului, deoarece asemenea formulare nu sunt nscrisuri oficiale 40[40];
sau daca inculpatul semneaza n fals pe sotia sa, de care era despartit n fapt,
pe o cerere pentru schimb de locuinta 41[41]; ori daca antedateaza conventia
de vnzare-cumparare a unei parcele de pamnt si o ncredinteaza
cumparatorului42[42]. Deoarece falsul n nscrisuri sub semnatura privata
include si folosirea nscrisului falsificat de catre persoana care a falsificat, nu
se va putea retine ca infractiune distincta uzul de fals 43[43].

40[40]

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 275; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 273; O.A. Stoica,

op. cit., p. 241.

41[41] Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 285/1974, C.D., p. 430.
42[42] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 285/1974, CD, p. 430.

b) Activitatile care compun elementul material al laturii obiective vor cadea

sub incidenta legii penale doar n masura n care va fi ndeplinita cerinta
esentiala ca acestea sa fi fost executate n vederea producerii unei consecinte
juridice. Se apreciaza ca aceasta cerinta este ntrunita daca nscrisul falsificat
are aparenta unui act veritabil, cu o anumita semnificatie juridica si capabil sa
aiba o putere probatorie44[44].
c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru
ncrederea publica, decurgnd din producerea efectiva a unui nscris sub
semnatura privata cu aparenta de nscris adevarat care a fost folosit ori dat
spre folosinta. Daca nscrisul nu este apt de a fi folosit nu exista urmarea
imediata ceruta de lege.
d) Deoarece continutul infractiunii presupune un rezultat distinct de
actiunile care sunt incriminate si determinat de acestea se impune stabilirea
legaturii de cauzalitate.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea
de fals material n nscrisuri oficiale este intentia directa, deoarece subiectul
actioneaza, n toate cazurile, cu un anumit scop si anume: producerea unei
consecinte juridice. Elementul subiectiv al infractiunii este realizat chiar si
atunci cnd falsul a fost savrsit pentru dovedirea unui fapt real 45[45].
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata, fiind o
infractiune comisiva intentionata, poate mbraca att forma actelor
pregatitoare, ct si a tentativei; doar cea de-a doua este nsa pedepsita,
potrivit art. 290 alin. (2) C. pen.
Va exista tentativa nu numai cnd nscrisul falsificat nu este apt sa produca
consecinte juridice, dar si atunci cnd, dupa falsificare, faptuitorul, ncercnd
sa se foloseasca de nscris, nu a reusit, din motive independente de vointa sa,
ori a ncercat sa-l ncredinteze unei alte persoane, nsa aceasta l-a refuzat sau
l-a denuntat.
Infractiunea se consuma n momentul n care ambele actiuni constitutive ale
elementului material au fost realizate n ntregime si s-a produs urmarea
imediata ceruta de norma de incriminare.
B. Modalitati. Falsurile de nscrisuri sub semnatura privata prezinta, n primul
rnd, modalitatile normative specifice infractiunii prevazute n art. 288 C. pen.,
si anume: modalitatea contrafacerii scrierii, modalitatea contrafacerii
subscrierii si modalitatea alterarii, iar n completarea acestora, succesiv,

43[43]

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 285/1974, C.D., p. 430; Trib. jud. Suceava, decizia pen.

nr. 766/1983, RRD nr. 10/1984, p. 77.

44[44] T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 277.

45[45]

T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 277, si colab., op. cit., p. 444; T. Vasiliu si colab., op. cit.,

p. 280-281; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 274.

modalitatea folosirii nscrisului fals de catre faptuitor

ncredintarii nscrisului unei alte persoane pentru a-l folosi.

si

modalitatea

Infractiunea poate cunoaste o diversitate de modalitati faptice de executare.

C. Sanctiuni. Infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata este
sanctionata cu pedeapsa nchisorii de la 3 luni la 2 ani.
Subsectiunea a IV-a. Uzul de fals
1. Continutul legal
Uzul de fals consta, potrivit art. 291 C. pen., n folosirea unui nscris oficial
ori sub semnatura privata, cunoscnd ca este fals, n vederea producerii unei
consecinte juridice.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este similar cu al celorlalte
infractiuni de fals, cu att mai mult cu ct uzul de fals este o infractiune
subsecventa celorlalte infractiuni de falsuri n nscrisuri oficiale ori sub
semnatura privata (adica presupune o infractiune anterioara de fals).
b) Obiectul juridic special difera, de la caz la caz, dupa cum nscrisul
falsificat este oficial sau sub semnatura privata, obiectul ocrotirii penale fiind,
n aceasta situatie, identic cu cel al infractiunii din care provine nscrisul: fals
material n nscrisuri oficiale, fals intelectual sau fals n nscrisuri sub
semnatura privata.
c) Obiectul material al infractiunii este fie nscrisul oficial, fie nscrisul sub
semnatura privata, n raport cu natura nscrisului falsificat care este folosit.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii prevazuta n art. 291
este necalificat, putnd fi orice persoana care se foloseste de un nscris
falsificat si ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale, n conditiile
n care sunt ntrunite si celelalte elemente constitutive ale acestei infractiuni.
Nu este subiect activ al uzului de fals cel care, dupa ce a falsificat un nscris
sub semnatura privata, se foloseste chiar el de acel nscris. 46[46] n aceasta
situatie, uzul de fals este absorbit n continutul infractiunii de fals n nscrisuri
sub semnatura privata.
Participatia este posibila n oricare din formele sale.
b) Subiect pasiv al uzului de fals este persoana fizica sau juridica care a fost
prejudiciata sau care ar fi putut fi lezata prin folosirea nscrisului falsificat.

46[46]

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 449; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 287; Trib. Suprem,

s. pen., decizia nr. 486/1984, RRD nr. 4/1985, p. 69; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 285/1974, C.D., p. 430; Trib. jud.
Suceava, decizia pen. nr. 766/1983, RRD nr. 10/1984, p. 77; Trib. jud. Bacau, decizia pen. nr. 173/1973, RRD nr. 10/1973, p.
72.

Uzul de fals nu este conditionat de existenta unor cerinte privind timpul sau
locul savrsirii infractiunii.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta, n cazul acestei infractiuni, n folosirea unui nscris oficial ori sub semnatura privata care este fals.
Folosirea este acea actiune prin care este ntrebuintat, utilizat, prezentat un
nscris falsificat. n practica judiciara s-a decis ca este realizat elementul
material al acestei infractiuni atunci cnd o persoana prezinta un act de studii
falsificat de o alta persoana si ocupa o functie superioara calificarii reale 47[47],
sau daca este prezentat organelor de politie un permis de conducere
falsificat48[48]; ori daca sunt falsificate unele date din carnetul de munca, dupa
care falsificatorul l prezinta pentru a se transfera la o alta unitate 49[49]; sau
atunci cnd este falsificat un libret C.E.C. care ulterior este prezentat pentru a
se ncasa o suma de bani50[50].
Nu constituie folosire, n acceptiunea art. 291 C. pen., simpla aratare a
nscrisului fals unei alte persoane pentru a-l examina si a-si expune parerea
asupra valorii sale sau supunerea neoficiala a nscrisului la o expertiza de
verificare51[51]. Dupa cum nu constituie infractiune de uz de fals simpla
detinere a unui nscris falsificat, despre care detinatorul cunoaste ca este
fals52[52].
b) Actiunea de folosire a nscrisului oficial sau sub semnatura privata
falsificat realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii
prevazute
n
art.
291
C. pen. doar n masura n care este ndeplinita cerinta esentiala ca folosirea sa
fie executata n vederea producerii unei consecinte juridice.
c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru
ncrederea ce se acorda nscrisurilor oficiale sau sub semnatura privata.
Aceasta urmare este implicita actiunii incriminate.
d) Infractiunea nefiind conditionata de producerea unui rezultat, legatura de
cauzalitate va decurge din nsasi savrsirea faptei.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie, n cazul uzului de fals, este
intentia directa. Faptuitorul, cunoscnd ca nscrisul este fals, l foloseste n
vederea producerii de consecinte juridice.
47[47] Trib. Suprem, decizia pen. nr. 52/1968, RRD nr. 5/1969, p. 162; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2073/1968,
RRD nr. 3/1969, p. 149.

48[48]

Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 704/1988, R. 3, p. 115; Trib. jud. Timis, decizia pen. nr.

795/1970, RRD nr. 2/1971, p. 68.

49[49] Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a pen., decizia pen. nr. 1200/1976, RRD nr. 6/1977, p. 63.
50[50] Trib. jud. Constanta, decizia pen. 1389/1980, RRD nr. 6/1981, p. 88.

51[51] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 450.

52[52] Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 168/1972, RRD nr. 7/1972, p. 147.

Nu are relevanta scopul ori mobilul infractiunii, cum ar fi cazul n care

faptuitorul a urmarit, prin folosirea unor acte false, sa ajute pe un alt gestionar
sa-si acopere o lista n gestiune provocata de cauze obiective 53[53]; dupa cum
nu are relevanta mprejurarea ca prin uzul de fals s-a urmarit acoperirea unor
cheltuieli urgente efectuate pentru nevoile unitatii 54[54].
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Infractiunea poate parcurge toate etapele unei activitati
intentionate, ncepnd cu actele pregatitoare, tentativa si ncheind cu
infractiunea consumata, nsa, potrivit art. 291 C. pen., doar cea din urma este
pedepsita.
Infractiunea se consuma atunci cnd executarea actiunii de folosire,
prezentare, depunere sau invocare a nscrisului falsificat a fost dusa pna la
capat si s-a produs urmarea imediata, constnd n crearea starii de pericol
inerenta actiunii. Nu are relevanta daca persoana fizica sau juridica, careia i-a
fost prezentat nscrisul, l-a analizat, examinat sau s-a pronuntat asupra
valabilitatii sale ori i-a dat eficienta juridica n raport cu continutul sau
aparent55[55].
Infractiunea de uz de fals fiind o infractiune instantanee, termenul de
prescriptie a raspunderii penale curge din momentul folosirii actului falsificat,
acesta fiind momentul consumarii infractiunii 56[56].
n masura n care actiunea de folosire a nscrisului falsificat se repeta, va
exista o infractiune continuata sau un concurs real de infractiuni, n raport de
unicitatea sau pluralitatea rezolutiilor infractionale 57[57].
B. Modalitati. Infractiunea prezinta doua modalitati normative: folosirea unui
nscris oficial fals si folosirea unui nscris sub semnatura privata fals. Pot fi
ntlnite variate modalitati faptice de savrsire.
C. Sanctiuni. Infractiunea de uz de fals este pedepsita diversificat, n raport
cu natura nscrisului falsificat: cnd nscrisul este oficial, fapta se pedepseste
cu nchisoarea de la 3 luni la 3 ani, iar cnd nscrisul este sub semnatura
privata, pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani.
Subsectiunea a V-a. Falsul n declaratii
1. Continutul legal

53[53]

Trib. Suprem, sect. pen, decizia nr. 4174/1973, RRD nr. 5/1974, p. 76; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr.

3970/1973, RRD nr. 8/1974, p. 69.

54[54] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 256/1970, R.1, p. 435.

55[55]

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 453; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 289; O. Loghin,

T. Toader, op. cit., p. 549.

56[56] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 317/1971, R.1, p. 434.

57[57] T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 291.

Potrivit prevederilor art. 292 C. pen., falsul n declaratii consta n declararea

necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei
alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, n vederea producerii unei
consecinte juridice pentru sine sau pentru altul, atunci cnd, potrivit legii ori
mprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este identic cu cel al celorlalte
infractiuni de fals.
b) Obiectul juridic special l formeaza relatiile sociale a caror formare si
dezvoltare este conditionata de existenta ncrederii n declaratiile susceptibile
a produce consecinte juridice. n conditiile de dezvoltare ale societatii
contemporane, declaratiile pe care le fac sau le prezinta persoanele fizice n
fata autoritatilor publice sau altor unitati dintre cele la care se refera art. 145
C. pen., joaca un rol deosebit pentru buna functionare a mecanismelor sociale,
economice si juridice ale statului, aceste declaratii constituind cel mai adesea,
mijloace de proba, cu toate consecintele care decurg din aceasta. n masura n
care asemenea declaratii nu corespund realitatii, este zdruncinata ncrederea
publica n declaratiile susceptibile a produce consecinte juridice.
c) Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material, deoarece, de
regula, declaratia este facuta oral n fata unui organ sau unei institutii de stat
ori a unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen. n aceasta
situatie, nscrisul n care un functionar consemneaza declaratia mincinoasa
constituie produsul, si nu obiectul material al infractiunii58[58]. Ar putea exista
un obiect material n cazul declaratiilor facute n scris de faptuitor.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii poate fi
orice persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale si
care, implicit, are capacitatea de a face declaratii cu relevanta juridica.
Participatia este posibila sub toate formele sale.
Fapta functionarului care a consemnat o declaratie, cunoscnd falsitatea
acesteia, fara sa sesizeze organul de urmarire penala, constituie infractiunea
prevazuta n art. 263 C. pen.59[59]
b) Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica prejudiciata n drepturile
sau interesele sale prin consecintele juridice care au intervenit n urma
declaratiei false.
Existenta infractiunii de fals n declaratii nu este conditionata de vreo
cerinta speciala privind locul sau timpul savrsirii.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii prevazute n art. 292

58[58] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 457.

59[59] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 457; a se vedea si nuantarile formulate de T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 296.

C. pen. consta n actiunea de a face o declaratie necorespunzatoare adevarului

n fata unui organ sau institutii de stat ori a unei alte unitati dintre cele la care
se refera art. 145 C. pen. care sunt competente, din punct de vedere legal, sa
ia act de declaratia respectiva.
Declaratia poate fi facuta la initiativa autorului sau la solicitarea organului,
institutiei sau unitatii competente; ea poate fi facuta oral sau n scris,
nemijlocit de catre faptuitor sau transmisa prin intermediar, n limba romna
sau ntr-o limba straina. Daca legea prevede o anumita procedura, anumite
conditii de forma privind modul n care se ia ori se da declaratia, nerespectarea
acestor cerinte exclude incidenta legii penale60[60].
n practica judiciara s-a decis ca exista infractiunea de fals n declaratii
atunci cnd faptuitorul a declarat neadevarat, n fata organelor de politie, ca a
pierdut buletinul de identitate, desi n realitate l abandonase n mna unui
ofiter de politie, care l retinuse pentru cercetarea unei infractiuni 61[61]; ori
declara mincinos ca nu exista piedici legale de casatorie, desi era
casatorit62[62]; sau daca declara mincinos ca nu primeste nici o alta pensie,
desi este pensionar I.O.V.R. 63[63] Falsul n declaratii exclude uzul de fals64[64].
Nu se va retine infractiunea prevazuta n art. 292 C. pen., opernd
autoritatea de lucru judecat, daca faptuitorul a fost condamnat anterior pentru
aceeasi fapta, calificata nsa ca fals privind identitatea 65[65]; sau daca, cu
ocazia ncheierii unui contract de vnzare-cumparare a unui imobil, partile au
declarat la notariatul de stat un pret inferior pretului real, aceasta fapta
constituind contraventie fiscala66[66].
c) Cerinte esentiale. Actiunea de declarare necorespunzatoare a adevarului
va constitui element material al laturii obiective a acestei infractiuni, numai n
masura n care ea a fost facuta unui organ sau institutii de stat, ori a unei alte
unitati dintre cele Ia care se refera art. 145 C. pen, competenta sa primeasca o
astfel de declaratie, iar, n al doilea rnd, numai daca declaratia era apta,
potrivit legii ori mprejurarilor, sa serveasca pentru producerea consecintei
juridice preconizate de faptuitor. Aceasta cerinta nu este ndeplinita cnd, spre
exemplu, gestionarul nu a recunoscut n fata organului de revizie contabila ca
a dat marfuri pe credit, deoarece o astfel de declaratie nu este apta de a
produce efecte juridice, neputnd influenta lucrarile de inventariere; aceeasi
solutie este valabila si n cazul n care gestionarul face afirmatii neadevarate,
cu ocazia reviziei contabile; aceste declaratii nu produc efecte juridice, revi-

60[60] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 458; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 297.
61[61]

Trib.

Suprem,

s.

pen.,

decizia

nr.

47/1971,

R.1,

p.

160;

Trib.

Suprem,

s.

pen.,

decizia

nr. 1860/1970, C.D., p. 424.

62[62] Jud. Satu Mare, s. pen. nr. 23/1982; RRD nr. 2/1983, p. 56.
63[63] Trib. jud. Suceava. decizia pen. nr. 127/1974, RRD nr. 8/1974, p. 62; cu nota de Georgeta Marcov.
64[64] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1475/1976, RRD nr. 7/1977, p. 59; Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 843/1975,
RRD nr. 6/1976, p. 47.

65[65] Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 326/1977, RRD nr. 12/1977, p. 67.
66[66] Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 791/1974, RRD nr. 10/1974, p. 58.

zorul avnd ndatorirea sa verifice situatia gestiunii nu pe baza declaratiilor

gestionarului, ci a actelor justificative67[67].
A doua cerinta esentiala este ca declaratiile susceptibile de a produce
consecinte juridice sa nu aiba, potrivit legii, un tratament juridic special, cum
ar fi declaratiile mincinoase ale martorului, denuntarea calomnioasa s.a.
ndeplinesc aceasta cerinta esentiala, de exemplu, declaratiile de stare civila,
declaratiile de avere pe care le fac functionarii publici, declaratiile de venit
pentru impozitare etc. mprejurarile care fac ca o declaratie sa fie producatoare de consecinte juridice sunt mprejurarile exceptionale care nu
permit ntrzieri pentru luarea n considerare a unei declaratii, cum sunt:
starea de necesitate, forta majora etc.68[68]
c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea
sociala protejata de legea penala, decurgnd din declaratia falsa care a
devenit un mijloc de proba contrar adevarului 69[69]. Aceasta urmare este
inerenta actiunii incriminate; n consecinta, si raportul de cauzalitate care
trebuie sa existe ntre actiunea incriminata si urmarea imediata rezulta din
nsasi savrsirea actiunii (ex re).

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea

de fals n declaratii este intentia directa. Legea cere ca faptuitorul sa actioneze
cu un dolus specialis, si anume, cu un anumit scop, deoarece declaratia falsa
trebuie sa fie facuta n vederea producerii unei consecinte juridice pentru el
sau pentru altul.
Declaratia necorespunzatoare adevarului facuta din culpa nu constituie
infractiune.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Falsul n declaratii fiind o infractiune comisiva intentionata, poate
cunoaste toate formele imperfecte, dar legea nu pedepseste nici actele
pregatitoare si nici tentativa.
Consumarea infractiunii intervine n momentul n care declaratia
neconforma adevarului, facuta n scris, este prezentata si nregistrata la
organul, institutia sau unitatea competenta, potrivit legii, sa-i acorde eficienta
sau cnd declaratia verbala este consemnata, de functionarul ndrituit, ntr-un
nscris apt sa serveasca la producerea unei consecinte juridice, momente n
care se produce starea de pericol pentru valoarea sociala pe care o reprezinta
ncrederea publica.
B. Modalitati. Infractiunea de fals n declaratii prezinta unele modalitati
normative si numeroase modalitati faptice de savrsire. Constituie modalitati
67[67]

Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1127/1976, R. 2, p. 156; Trib. Suprem, s. pen. decizia

nr. 2103/1974, R.1, p. 166.

68[68] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 459; O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 276.

69[69] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 459.

normative, pe de o parte, modalitatea declararii necorespunzatoare adevarului

n vederea producerii unei consecinte juridice pentru altul, iar pe de alta parte
modalitatea declaratiei false facuta pentru producerea unei consecinte juridice
potrivit legii si modalitatea declaratiei false facuta pentru producerea unei
consecinte juridice n raport cu existenta unor mprejurari.
C. Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune este
nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Avnd n vedere ca legea prevede
sanctiunea amenzii, alternativ cu pedeapsa nchisorii mai mare de un an,
potrivit prevederilor art. 63 alin. (3) C. pen., minimul special al amenzii este de
250.000 lei si maximul special este de 15.000.000 lei.
Subsectiunea a VI-a. Falsul privind identitatea
1. Continutul legal
Potrivit art. 293 C. pen., falsul privind identitatea este incriminat ntr-o
varianta tip si una asimilata. Varianta tip consta n prezentarea sub o
identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, pentru a
induce sau mentine n eroare un organ sau o institutie de stat sau o alta
unitate dintre cele la care se refera art. 145, n vederea producerii unei
consecinte juridice pentru sine ori pentru altul.
Varianta asimilata se realizeaza atunci cnd este ncredintat un nscris care
serveste pentru dobndirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare
spre a fi folosit fara drept.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este comun cu cel al tuturor
celorlalte infractiuni de fals.
b) Obiectul juridic special l constituie ansamblul relatiilor sociale a caror
nastere si normala desfasurare se ntemeiaza pe ncrederea publica acordata
constatarilor facute de organele sau institutiile de stat sau de alte unitati dintre
cele la care se refera art. 145 C. pen., cu privire la identitatea persoanelor.
c) Obiect material al infractiunii poate fi buletinul de identitate, pasaportul,
carnetul de student, legitimatia de salariat, tichetul sau ecusonul de acces ntro institutie sau orice alt mijloc de care s-a folosit faptuitorul pentru a se
prezenta sub o identitate falsa.
n cazul variantei asimilate, obiectul material al infractiunii este reprezentat
de un nscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare
sau identificare.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunii
poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale pentru a raspunde
penal. Participatia este posibila sub oricare din formele sale.
Persoana careia i s-a atribuit o falsa identitate va fi coautor sau complice,
dupa cum a cunoscut activitatea celui care a efectuat falsul si a acceptat,

anterior sau concomitent savrsirii acestei fapte, sa i se atribuie o identitate

neadevarata70[70].
b) Subiect pasiv al falsului privind identitatea este organul sau institutia de
stat ori o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145 C. pen., care a fost
indusa n eroare prin savrsirea acestei infractiuni. Va fi subiect pasiv si
persoana fizica a carei identitate a fost uzurpata prin substituirea de persoane.
Infractiunea prevazuta n art. 293 nu este conditionata de ndeplinirea
vreunei conditii de loc sau timp.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii n varianta tip se
poate prezenta, fie sub forma unei actiuni de prezentare sub o identitate falsa,
fie sub forma unei actiuni de atribuire a unei identitati false altei persoane.
Exista aceasta infractiune cnd faptuitorul s-a folosit de un buletin de
identitate
al
altei
persoane
pe
care
71
l-a sustras si pe care a nlocuit fotografia [71] sau cnd inculpatul s-a
prezentat sub o identitate falsa organelor de urmarire penala, neavnd asupra
sa nici un document pentru legitimare sau identificare 72[72].
Nu exista infractiunea prevazuta n art. 293 C. pen. daca o persoana, femeie
divortata, s-a prezentat sub numele dobndit prin casatorie, desi aceasta era
desfacuta, cu att mai mult cu ct hotarrea de divort nu prevedea nimic cu
privire la numele sotilor dupa desfacerea casatoriei 73[73].
Prezentarea sau atribuirea unei identitati false implica prezentarea unor
documente de identitate false sau folosirea frauduloasa a unor documente de
identitate si nu simple declaratii verbale ale faptuitorului privind identitatea.
Aceasta nu se stabileste pe baza de cuvinte, ci pe baza de acte.
n varianta asimilata, elementul material consta ntr-o actiune de
ncredintare a unui nscris care serveste la dovedirea starii civile, ori pentru
legitimare sau identificare, spre a fi folosit pe nedrept.
b) Cerinte esentiale. Att varianta tip, ct si cea asimilata, presupun
existenta unor cerinte esentiale care ntregesc latura obiectiva a infractiunii de
fals privind identitatea.
n cazul variantei tip, actiunea de prezentare sub o identitate falsa ori
atribuirea unei asemenea identitati se realizeaza n fata unui organ sau
institutii de stat ori a unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 C.
pen., n fata careia se realizeaza falsul privind identitatea. Acest scop imediat
este dublat de un scop subsecvent, si anume: producerea unei consecinte
juridice, pentru sine ori pentru altul74[74].

70[70] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 464; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 303.
71[71] Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 530/1978, RRD nr. 11/1979, p. 70.
72[72] Trib. jud. Timis, decizia pen. nr. 326/1977, RRD nr. 12/1977, p. 49.
73[73] Trib. jud. Bihor, decizia pen. nr. 418/1974, RRD nr. 11/1974, p. 77.

n varianta asimilata, scopul urmarit de faptuitor prin ncredintarea

nscrisului care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau
identificare este acela de a fi folosit fara drept, adica de a servi la obtinerea
unei identitati false.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Infractiunea este susceptibila de a mbraca forma actelor
pregatitoare ori a tentativei, dar acestea nu sunt pedepsite. Consumarea infractiunii se produce n momentul n care s-a produs urmarea imediata, starea
de pericol ca rezultat al executarii vreuneia dintre actiunile care constituie
elementul material al laturii obiective a infractiunii de fals privind identitatea.
Pentru consumarea infractiunii nu are relevanta daca s-a produs consecinta
juridica, pentru sine sau pentru altul (varianta simpla), ori daca nscrisul
ncredintat a fost sau nu folosit pe nedrept (n varianta asimilata), aceste
cerinte reprezentnd dupa cum am aratat anterior, scopul infractiunii si nu
rezultatul actiunii incriminate75[75].
Infractiunea poate deveni continua n masura n care faptuitorul mentine n
eroare o perioada mai ndelungata, cu privire la identitatea sa falsa, un organ
sau o institutie de stat ori o alta unitate dintre cele la care se refera art. 145 C.
pen.
B. Modalitati. n varianta tip, infractiunea cunoaste doua modalitati normative, si anume: modalitatea prezentarii sub o identitate falsa si modalitatea
atribuirii unei identitati false unei alte persoane. Varianta asimilata prezinta o
singura modalitate normativa: ncredintarea unui nscris care serveste pentru
dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare.
n ambele variante, falsul privind identitatea se poate realiza ntr-o
diversitate de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. n ambele sale variante, infractiunea prevazuta n art. 293 C.
pen. se pedepseste cu nchisoarea de la 3 luni la 3 ani.
Subsectiunea a VII-a. Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii
1. Continutul legal
Ultima infractiune a Titlului VII din Codul penal este cea prevazuta n art.
294, avnd ca denumire marginala "Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii",
infractiune care consta n folosirea fara drept a emblemei sau denumirii de
"Cruce Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum si
folosirea oricarui semn sau oricarei denumiri care constituie o imitatie a
vreunei asemenea embleme ori denumiri, daca fapta a cauzat pagube
materiale. Fapta este mai grava daca se savrseste n timp de razboi.
74[74]

V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 66; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 305; O. Loghin,

A. Filipas, op. cit., p. 278; O.A.

Stoica, op. cit., p. 347; Plen. Trib. Suprem, decizia de ndrumare

nr. 8/1962, C.D., p. 62.

75[75] V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 467; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 306.

Aceasta infractiune a fost introdusa n legislatia noastra penala n urma

ratificarii de catre Romnia, la 14 mai 1954, a Conventiei de la Geneva din 12
august 1949. Potrivit recomandarilor din respectiva conventie, prin Decretul nr.
212/1960 a fost introdus n Codul penal anterior art. 415, ce avea ca denumire
marginala "Uzurparea emblemei Crucii Rosii". Actualul Cod penal a fixat sediul
acestei infractiuni n Capitolul III al Titlului VII al Partii speciale, reformulnd si
denumirea marginala.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte
infractiuni de fals.
b) Obiectul juridic special l constituie ansamblul relatiilor sociale care se formeaza si se dezvolta n legatura cu ncrederea publica acordata emblemei sau
denumirii de "Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate
acesteia.
Activitatea desfasurata de Crucea Rosie Internationala sau de Societatile
Nationale de Cruce Rosie este deosebit de importanta pentru acordarea
ajutorului umanitar victimelor de razboi sau ale unor conflicte regionale, victimelor calamitatilor naturale, pentru ameliorarea starii sanitare a populatiei,
pentru epidemiilor, prevenirea poluarii si a bolilor profesionale etc.
Societatile Nationale de Cruce Rosie sunt organizate n toate statele lumii,
avnd, de la caz la caz, si alte denumiri asimilate, cum sunt: Semiluna Rosie,
Soarele Rosu, Leul Rosu.
Sediile, spitalele, punctele de prim ajutor, caravanele, mijloacele de transport etc. sunt semnalizate att prin emblema Crucii Rosii sau o alta asimilata
acesteia, precum si prin afisarea denumirii acestei organizatii, pentru ca, n
felul acesta, orice persoana sau autoritate sa adopte, n baza Conventiei de la
Geneva, o atitudine de protectie n raport cu operatiunile ntreprinse sub
patronajul Crucii Rosii.
c) Obiectul material al infractiunii este reprezentat de lucrurile pe care sunt
imprimate, fara drept, emblema sau denumirea de "Cruce Rosie".
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunii
poate fi orice persoana, deoarece legea nu conditioneaza existenta infractiunii
de vreo calitate a subiectului activ.
Participatia este posibila sub toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate.
b) Subiect pasiv este, pe de o parte, institutia Crucii Rosii, care este
prejudiciata material si umanitar prin folosirea fara drept, de alte persoane
fizice sau juridice, a emblemei sau denumirii sale, iar pe de alta parte,
persoanele ndreptatite sa foloseasca aceste embleme si a caror autoritate va
fi slabita, diminuata ori chiar vor suferi pagube materiale prin folosirea
aceleiasi embleme n mod fals de catre alte persoane.

Infractiunea de fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii nu este conditionata

- n varianta simpla - de nici o cerinta de loc sau timp. n varianta prevazuta n
art. 294 alin. (2) C. pen., savrsirea faptelor incriminate n timp de razboi
constituie o agravanta a acestei infractiuni.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material
actiunea de folosire a emblemei sau denumirii
embleme sau denumiri asimilate acesteia, fie n
semn sau oricarei denumiri care ar constitui o
embleme sau denumiri.

al infractiunii consta fie n

de "Crucea Rosie" ori a unei
actiunea de folosire a oricarui
imitatie a vreunei asemenea

b) Cerinta esentiala. Elementul material ntregeste latura obiectiva a

infractiunii doar n masura n care respectiva activitate, sub forma actiunii
incriminate, este efectuata fara drept, adica fara autorizatia sau acreditarea
legala acordata de Comitetul International al Crucii Rosii, Liga Societatilor de
Cruce Rosie sau de o Societate Nationala de Cruce Rosie.
c) Urmarea imediata consta n cauzarea unei pagube materiale. Paguba
respectiva poate interveni fie n detrimentul Comitetului International sau al
unei Societati Nationale de Cruce Rosie, fie al unei alte persoane fizice sau
juridice care ar trebui sa fie beneficiara unor actiuni ntreprinse de Crucea
Rosie. n acest caz, legea conditioneaza executarea infractiunii de producerea
unui rezultat determinat independent de actiunea incriminata.
Nu exista infractiune atunci cnd prejudiciile sunt morale sau de orice alta
natura, dar nu materiale.
d) ntre actiunea de folosire a emblemei sau denumirii de "Cruce Rosie" ori a
unei embleme sau denumiri asimilate acesteia sau actiunea de folosire a
oricarui semn sau oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei
asemenea embleme ori denumiri si pagubele materiale produse trebuie sa
existe o legatura de cauzalitate.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea
prevazuta n art. 294 C. pen este intentia directa sau indirecta. Fapta savrsita
din culpa nu constituie infractiune.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Fiind o infractiune comisiva intentionata, sunt posibile toate
formele imperfecte, nsa nici una dintre acestea nu este pedepsita.
Infractiunea se consuma n momentul n care s-au produs pagubele
materiale.
B. Modalitati. Infractiunea se poate prezenta sub forma a doua modalitati
normative: folosirea emblemei sau denumirii reale de "Cruce Rosie" ori a unei
embleme sau denumiri asimilate acesteia si folosirea oricarui semn sau
oricarei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori
denumiri. Aceste doua modalitati normative pot cunoaste o diversitate de
modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Varianta tip a infractiunii se pedepseste cu nchisoarea de la o

luna la un an sau amenda. Daca n procesul de individualizare a pedepsei instanta va opta pentru pedeapsa amenzii, limitele speciale ale acesteia vor fi:
minimul de 250.000 lei si maximul de 15.000.000 lei.
n varianta agravata, pedeapsa este nchisoarea de la 1 la 5 ani.