Sunteți pe pagina 1din 12

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

Programul de studii DREPT

Drept financiar și fiscal


Data: 30.04.2021

Perspectivele României privind aderarea la


Zona Euro

Coordonator,
Conf. univ. dr. NELU NIȚĂ

Student:Andrei Andreea Ioana


DR.21

Bacău
2021
CUPRINS

Introducere

Cap. I.
Aparitia monedei euro
1.1 Monede si bancnote
1.2 Bancnote euro

Cap. II
Primii paşi ai României spre zona euro
1.1. Criteriile de convergenţă nominală
1.2. Criteriile de convergenţă reală

Cap. III.
Evoluţia factorilor determinanţi pentru aderarea României la zona euro
1.1. Evoluţia ratei inflaţiei în România
1.2. Evoluţia ratei dobanzii în România
1.3 Evoluţia deficitului bugetar în România
1.4. Evoluţia datoriei publice în România
1.5. Evoluţia cursului de schimb în România
1.6. Denominarea leului- un alt pas spre adoptarea monedei unice europene

Cap.IV
Cum îndeplineşte România criteriile de aderare

Studiu de caz: Pro sau contra aderării

Concluzii

Bibliografie

Anexe
Introducere

În această lucrare voi face o analiză a situaţiei României pe drumul de aderare la zona Euro şi de
adoptare a monedei unice, încercând să abordez o serie de aspecte diferite. Voi puncta anumite
aspecte teoretice si anume (care este drumul pe care o ţară candidată trebuie să îl parcurgă pentru a
adera la zona euro), dar şi cele practice referitoare la îndeplinirea criteriilor de aderare de către
România. Astfel, cercetarea va trata avantajele şi dezavantajele statutului de membru în zona euro,
atât la modul general, cât şi în cazul României. Voi dezbate subiecte despre ceea ce se întâmplă în
momentul actual, când România nu mai îndeplineşte niciun criteriu de aderare şi după anunţul că un
nou calendar de adoptare a monedei euro nu va fi realizat în viitorul apropiat. Ca sa pot discuta
despre acest subiect , am analizat situaţia reieşită din rapoartele de convergenţă din anii 2005, 2007,
2016, 2018 şi 2020, cum a evoluat îndeplinirea criteriilor de aderare de către România. De
asemenea, am studiat câteva lucrări şi articole de specialitate. Lucrarea conţine şi o scurtă analiză
asupra percepţiei românilor despre adoptarea monedei unice, datele fiind prezente într-un
eurobarometru al Comisiei Europene. Acesta fiind studiul de caz al lucrarii de faţă.
Ideea unei monede unice nu este una nouă, au existat iniţiative de acest gen şi în perioada
interbelică, dar crearea Comunităţii Economice Europene a oferit şi cadrul în are această monedă să
se poată dezvolta. Totuşi, ideea s-a materializat la o jumătate de veac după crearea Comunităţii
Economice Europene, Tratatul de la Maastricth, din 1993, declanşând procesul de trecere la moneda
unică.1 În 1995 a fost stabilit numele monedei, pentru ca în 1999 această să se lanseze ca monedă
virtuală. În anul 2002, euro a intrat în circulaţie în 12 ţări ale Uniunii Europene: Austria, Belgia,
Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ţările de Jos, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia şi Spania.
Aderarea României la zona euro este un obiectiv asumat prin Tratatul de aderare, astfel că ţara
noastră este obligată să facă acest pas. Dar aderarea nu este un proces ușor, prin Tratatul de la
Maastricht fiind introduse mai multe criterii pe care orice stat candiat trebuie să le atingă. Prof. univ.
dr. Daniel Dăianu a făcut o amplă analiză a criteriilor de aderare și a ceea ce ar trebui să facă
România pentru a atinge acel obiective în lucrarea România și aderarea la zona euro: întrebarea este
în ce condiții, unde economistul trage concluzia că integrarea României în zona euro trebuie să fie
un obiectiv asumat cu responsabilitate, întrucât ar putea crea multe probleme ţării noastre dacă nu
vor fi îndeplinite mai multe obiective. 2 De asemenea, prof. univ. dr. Silviu Cerna, în mai multe
articole, consideră că adoptarea euro ar trebui să fie „cel mai bun proiect de ţară pentru România”
dar face şi o paralela între avantajele şi dezavantajele acestei aderări. Îndeplinirea criteriilor de
aderare a fost făcută în mai multe documente oficiale, rapoartele de Convergenţă din anii 2016,
2018, 2020, dar şi de diverşi analişti economici, Dobreanu sau Bărbulescu, iar concluzia acestor
documente este aceea că România nu a îndeplinit niciodată simultan toate criteriile de aderare.

1
https://europa.eu
2
Dăianu D. (coordonator), Kallai E., Mihailovici G., Socol A. - România şi aderarea la zona Euro: întrebarea este în ce
condiţii, Institutul European din România, 2016
Cap. I intitulat Aparitia monedei euro are un caracter introductiv si include doua sectiuni.

In prima sectiune, am incercat sa abordez mai aprofundat acest subiect esential al aparitii monedei
euro ,pentru a putea intelege mai bine acest concept. Acest concept poate fi urmărit din anii 1960.
Actualii părinți spirituali din UE iau în considerare înființarea unei piețe unice caracterizată prin
fluxul liber de bunuri, persoane, servicii și capital. În cadrul pieței unice va fi dezvoltată o regiune
(așa-numita uniune economică și valutară), care se caracterizează prin utilizarea unei monede unice
ca necesitate economică și ca element natural al pieței unice. De la 1 ianuarie 1999, aceasta este
intitulata moneda unică europeană. De la acea dată, a devenit o realitate pe piața financiară și mediul
de afaceri, iar de la 1 ianuarie 2002, va deveni o realitate în buzunarele cetățenilor. In prezent statele
membre participante la euro sunt Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania. Aceste tari sunt numite frecvent "Zona euro" sau
"Euroland". De la 1 ianuarie 2007 se va alatura zonei euro şi Slovenia, Andora, Monaco, San
Marino si Vatican folosesc de asemenea euro, desi nu sunt în mod oficial membri euro, nici macar
membri ai UE. Din acestea, Monaco, San Marino si Vatican si-au creat propriile monede, cu
propriile simboluri nationale pe spate. Andorra foloseste monede franceze si spaniole, de vreme ce
au folosit francul francez si peseta spaniola ca si monedele sale. Aceste tari folosesc euro datorita
unor intelegeri cu statele membre UE (Italia in cazul principatului San Marino si orasului Vatican,
Franta in cazul principatului Monaco), aprobate de catre Consiliul Uniunii Europene. Muntenegru si
Kosovo, care au folosit marca germana ca si moneda a lor, au adoptat de asemenea euro, desi, spre
deosebire de cele trei state de mai sus, nu au intrat in nici o intelegere legala in mod explicit cu UE
care să le permita acest lucru. Tarile care au avut moneda nationala fixa in raport cu marca germana,
exemplu Bulgaria si Estonia, si-au fixat si ele ratele de schimb in raport cu euro. Din 2 februarie
2002, litas-ul lituanian (LTL) a intrat în ERM II, rata de schimb fiindu-i fixata in raport cu euro in
locul dolarului american.3
Danemarca si Regatul Unit( proaspat iesita din UE) nu sunt apte in mod legal pentru aderarea la
euro, pana cand guvernele lor nu decid altfel. Suediei nu i-a fost aprobata participarea de nici un act
legal; totusi, Suedia a decis în 1997 să nu se alature zonei euro, asa ca nu a facut nici un efort spre a-
si indeplini criteriul necesar, de a avea o rata stabila de schimb. Suedia a facut un referendum pe
tema monedei unice europene pe 14 septembrie, 2003, participantii votand impotriva euroului, dupa
cum puteti vedea mai incolo: Da 41.8%, Nu 56.1%. Aceasta a constituit o decizie pentru minimum
cinci ani. In Danemarca un referendum pe tema aderarii la euro a avut loc pe 28 septembrie, 2000,
rezultand un procent de 53.2% impotriva aderarii.
In aceasta sectiune monede si bancnote am punctat anumite aspecte legate de forma si modul
cum acestea sunt utilizate. Astfel,toate monedele au o față comună (1,2 și 5 cenți: Europa în lume;
10, 20 și 50 de cenți: Europa ca uniune a națiunilor; 1 și 2 euro: Europa fără frontiere) și o emisiune
de monedă specifică țării / regionale (chiar și pentru Andorra, Monaco, San Marino și Vatican care
își fac propriile monede). Bancnotele sunt emise în conformitate cu un model comun în toată zona
euro. Evident, toate monedele pot fi utilizate în toate statele membre. De exemplu, monedele cu
3
Bayoumi T. Eichengreen, B. , Shocking aspects of European monetary unification, Londra 1992
portretul lui Juan Carlos au valoare legală nu numai în Spania, ci și în Finlanda și Irlanda. Data
finala de validitate a monedelor nationale variaza de la un stat la altul. Prima moneda care a disparut
a fost Deutsche Mark (marca germana), pe 31 decembrie 2001 ultimele monede disparand pe 28
februarie 2002, data la care toate monedele ar fi trebuit sa-si inceteze valoarea legala in statele
respective. Totusi bancile centrale ale statelor din zona euro vor continua sa accepte bancnotele si
monedele vechilor devize. (de exemplu pana în 2012 in Franta pentru bancnote).
Simbolul monedei europene , acel e cu doua bare orizontale , paralele, provine de la initiala
continentului european, iar cele 2 bare paralele reprezinta stabilitate si siguranta.
In sectiunea a doua am vorbit despre bancnotele euro acestea fiind de culoare si mărime
diferită. Desenele pentru fiecare dintre ele au o temă comună a arhitecturii europene din diverse
perioade artistice. Partea frontala (sau recto) a bancnotei contine ferestre si porti, in timp ce pe verso
se gasesc poduri. S-a avut grija ca exemplele arhitecturale sa nu reprezinte nici un monument
existent la aceasta ora, pentru a nu aparea controverse in alegerea monumentelor ce trebuiau
reprezentate.
Comun pentru toate bancnotele este Steagul european, intialele Bancii Centrale Europene in cinci
versiuni (BCE, ECB, EZB, ΕΚΤ, EKP), o harta a Europei pe verso, numele "euro" si in alfabetul
grecesc si in alfabetul latin si semnatura curentă a presedintelui curent al Bancii Central Europene.
Cele 12 stele ale UE sunt incorporate in fiecare bancnota, cu desene realizate de artistul austriac,
Robert Kalina.

Cap. II Primii paşi ai României spre zona euro contine 6 sectiuni , voi incepe in a aborda acest
subiect prin pasii pe care Romania se indreapta spre zona euro.
Cel mai important pas pe care l-a realizat Romania a fost acela ca incepând cu 1 ianuarie 2007,
România a devenit membru al Uniunii Europene. Sarbatorit cu fast în toate marile orase ale tarii,
acest moment a marcat si intrarea în linie dreapta în cursa pentru euro.
Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un catalizator al progresului si un instrument pentru ca
România să elimine decalajele care o despart în prezent de nivelul Uniunii Europene, atât în plan
economic cât şi al instituţiilor şi performanţei de ansamblu a societăţii. Aderarea la UE a reprezentat
un însemnat pas înainte, si totuşi procesul de reducere a decalajelor continuă. Aderarea la zona euro
va reprezenta un al doilea pas de mare importanţă în acest proces. Conform reglementărilor actuale,
adoptarea euro nu poate fi realizată mai curând de doi ani de la data intrării în UE, dar este probabil
ca îndeplinirea condiţiilor care să facă posibilă intarea în acest proces nu se va realiza din primul an
după aderarea la UE.4

In prima sectiune a acestui capitol am scos in evidenta faptul ca adoptarea monedei are misiunea
să impulsioneze dezvoltarea schimburilor economice internaţionale în interiorul UE şi în raporturile
cu alte state. Folosirea acestei monede suprima unele costuri legate de tranzacţiile în devize,
îmbunătăţeşte fluiditatea şi transparenţa tranzacţiilor comerciale. Criteriile de convergenţă
reprezintă testul economic de evaluare a stadiului de pregătire a unei economii pentru a participa la
etapa a treia a Uniunii Economice şi Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la
Maastricht, ratificat de către toate statele membre UE în 1993, şi se referă la:
4
www.bnr.ro
 stabilitatea preţurilor: rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al preţurilor
de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% pe cea
(respectiv, media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea
ce priveşte stabilitatea preţurilor; în plus, această evoluţie trebuie sa se dovedească a fi
sustenabilă.
 finanţele publice: poziţia financiară a guvernului trebuie să fie sustenabilă, aceasta fiind
atinsă prin menţinerea unei poziţii bugetare fără atingerea unui deficit considerat excesiv. În
particular: (i) deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depăşească 3%
din PIB; dacă această valoare este depăşită, deficitul bugetar trebuie să fie redus substanţial
şi continuu, către o valoare apropiată de cea de referinţă sau depăşirea valorii de referinţă
trebuie sa fie excepţională şi temporară: (ii) datoria publică nu trebuie să depăşească 60%
din PIB, iar dacă înregistrează valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ şi să se
apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.

 ratele dobânzii: rata medie nominală a dobânzii pe termen lung pe ultimele 12 luni nu
trebuie să depăşească cu mai mult de 2% pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor
dobânzii pe termen lung) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte
stabilitatea preţurilor; rata dobânzii poate fi măsurată pe baza titlurilor de stat pe termen lung
sau pe baza altor valori mobiliare comparabile.
 stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să se menţină în intervalul dintre
marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de schimb (SME II), pe o perioadă de
cel puţin doi ani, fără tensiuni severe, în special fără a se proceda din proprie iniţiativă la
devalorizarea monedei naţionale faţă de euro. Noul mecanism al cursului de schimb (SME
II) a înlocuit Sistemul Monetar European în ianuarie 1999 şi are drept scop fixarea
monedelor statelor membre care nu fac parte din zona euro la euro prin stabilirea, de comun
acord, a unui curs central, fix dar ajustabil, faţă de euro şi a unei benzi standard de fluctuaţie
de +/-15 puncte procentuale. O bandă mai îngustă de fluctuaţie poate fi stabilită, de comun
acord, pe măsură ce se înregistrează progrese în ceea ce priveşte convergenţa.5
Pe lângă aceste criterii de bază se urmăreşte independenţa bancilor centrale naţionale faţă de
guverne si se interzice finanţarea monetară a deficitului bugetar.
După cum se observă criteriile de convergenţă sunt orientate pe două laturi importante:
 cea monetară, vizând direct stabilitatea preţurilor ( rata inflaţiei, rata dobânzii,
stabilitatea cursului valutar, independenţa băncilor centrale şi interzicerea finanţării
monetare a deficitului bugetar);
cea a finanţelor publice, reflectată în restricţiile privind deficitul bugetar si datoria publica.6

In a doua sectiune am vorbit despre convergenta reala care se referă la reducerea decalajului
dintre veniturile pe locuitor care este condiţionată de câştiguri importante de productivitate şi de
convergenţă preţurilor relative.7

5
www.bnr.ro
6
TURLIUC, Vasile, COCRIS, Vasile, BOARIU, Angela, STOICA, Ovidiu, DORNESCU, Valeriu, CHIRLESAN, Dan,
Moneda şi credit, Editua Economică, Bucureşti , 2005, pag.111
7
DAIANU, Daniel, VRANCEANU, Radu, România şi Uniunea Europeană Editura Polirom,2002, pag.66
Cele mai imporante criterii de convergenţă reală privesc: gradul de deschidere a economiei
( exprimat prin ponderea pe care suma exporturilor şi importurilor unei ţări o are în PIB); ponderea
comerţului bilateral cu ţările membre ale UE în totalul comerţului exterior; structura economiei
(exprimată prin ponderea pe care marile sectoare o au în crearea PIB: agricultura, industria,
serviciile) şi, criteriul cel mai sintetic, nivelul PIB/locuitor ( exprimat fie la cursul nominal, fie prin
paritatea puterii de cumpărare standard).8

Cap. III. Evoluţia factorilor determinanţi pentru aderarea României la zona euro
cuprinde 6 sectiuni explicand cum România se diferenţiază de majoritatea ţărilor candidate la
aderare la zona euro prin faptul că nu are probleme în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi datoria
publică totală, adică exact domeniile unde alte ţări trebuie să facă cele mai dureroase ajustări; în
schimb, nivelul inflaţiei şi al dobânzilor reprezintă încă un motiv de preocupare în ţara noastră.
In prima sectiune Evoluţia ratei inflaţiei în România Avantajele adoptării monedei euro sunt
evidente, dar acestea sunt dublate şi de anumite costuri. „Beneficiile și costurile adoptării euro au
fost identificate și de Raportul “One Market, One Money” din 1990 care, în cele din urmă, a
recomandat adoptarea monedei unice” ceea ce înseamnă că avantajele adoptării euro sunt cu mult
superioare costurilor. Printre avantajele aderării la moneda euro putem găsi eliminarea riscurilor de
fluctuație valutară și costurile de schimb valutar, consolidarea cooperării dintre statele membre prin
intensificarea legăturilor comerciale, o mai bună stabilitate economică, ceea ce duce la creștere
economică, piețe financiare mai bine integrate, consumatorii (persoane fi zice sau juridice) au acces
la o gamă mai largă de produse și servicii, la prețuri mai stabile, întreprinderile au mai multe
oportunități de afaceri, în condiții de siguranță 9. Nu în ultimul rând trebuie aminitită şi simbolistica,
Euro fiind un puternic simbol al identității europene. Stabilitatea preţurilor (Inflaţia). Rata inflației
nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează
cea mai mică inflaţie. In Romania ,conform Raportului de convergenţă al BCE, in decmebrie 2006,
criteriul de inflaţie a fost de 2,8%( o inflaţie medie a celor mai bune trei performere de 1,1%, la care
se adaugă 1,5 puncte procentuale).
In a doua sectiune Evoluţia ratei dobanzii în România . Rata dobânzii pe termen lung nu ar
trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care
înregistrează cea mai mică inflaţie. Rata dobânzii la ultima emisiune de obligaţiuni guvernamentale
pe termen de 10 ani (august 2005) a fost de 7,49%, iar la ultima emisiune obligaţiuni
guvernamentale pe termen de 5 ani (martie 2007), rata dobânzii a fost de 7,03%. Conform
Raportului de convergenţă al BCE, in decembrie 2006, criteriul de dobandă a fost de 6,2% (4,2% ale
celor mai bune trei performere, la care se adaugă 2 puncte procentuale).
In sectiunea a treia Evoluţia deficitului bugetar în România ,conform criteriului situaţiei
publice deficitul bugetar al bugetului consolidat să nu fie excesiv, să nu depăşească 3% din PIB.
Reducerea deficitului bugetar a contribuit la temperarea inflaţiei în 2005, limitând în acelaşi timp
deteriorarea suplimentară a deficitului contului curent. Aspecte problematice au constituit însă, şi în
acest an, execuţia neuniformă a cheltuielilor bugetare (întregul deficit s-a acumulat practic în ultima

8
www.bnr.ro
9
Dăianu D. (coordonator), Kallai E., Mihailovici G., Socol A. - România şi aderarea la zona Euro: întrebarea este în ce
condiţii, Institutul European din România, 2016
lună a anului), precum şi ponderea insuficientă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în PIB (circa
30%).
Chiar dacă în 2006 a avut loc o relaxare a politicilor fiscale, reflectată într-o creştere a deficitului
bugetului general consolidat la 1,9% din PIB faţă de 0,8% din PIB în anul 2005 (conform
metodologiei FMI), aceasta s-a produs spre finele anului. După primele zece luni, bugetul general
consolidat înregistra un excedent de 2,04% din PIB, ceea ce înseamnă că, de fapt, în perioada
respectivă, politicile fiscale au ajutat la consolidarea procesului dezinflaţionist.
Performanţa Romaniei este bună in materie de deficit bugetar, intrucat deficitul din 2006 se
incadrează confortabil in criteriul de la Maastrich, de 3%, performanţă superioară faţă de cea a altor
ţări care au intrat in UE in 2004.
A patra sectiune Evoluţia datoriei publice în România, rata datoriei publice pe care o are
România este sub 20% din PIB, mult mai redusă decât plafonul de 60% stabilit de Tratatul de la Maastricht .
Din punct de vedere al criteriilor de la Maastricht referitoare la sustenabilitatea pozi ţiei fiscale, atât
ponderea în PIB a deficitului bugetar, cât şi cea a datoriei publice au fost net inferioare limitelor
existente (3% şi, respectiv, 60% din PIB). Obiectivul principal al managementului datoriei
guvernamentale îl reprezintă menţinerea în limite sustenabile a nivelului acesteia şi asigurarea surselor
necesare finanţării deficitelor bugetare şi a resurselor de plat ă a serviciului datoriei la un cost cât mai
redus şi un nivel al riscului acceptabil.10

Sectiunea a cincea Evoluţia cursului de schimb în România, Două decizii sunt de importanţă
crucială pentru aderarea României la zona euro şi anume momentul intrării în mecanismul SME II şi
durata participării la acest mecanism.
Recomandările Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene sunt:
-Intrarea în mecanismul SME II să se facă după aderarea ţării respective la Uniunea Europeană;
-Durata participării la SME II să nu depăşească, de regulă, perioada obligatorie a celor 2 ani,
ceea ce presupune ca ţara respectivă să fie relativ bine pregătită în momentul intrării în SME II;
-Criteriile de convergenţă nominală să fie îndeplinite într-o manieră sustenabilă.
Cursul de schimb al monedei nationale fata de euro trebuie sa se încadreze în intervalul de
variaţie de +/-15%, fără tensiuni majore pentru o perioadă de doi ani înaintea momentului
examinarii.
In România, în perioada 2005-2006, aprecierea/deprecierea zilnică maximă a cursului de schimb
leu/euro faţă de media celor doi ani a fost de +10.0/-6.1%.
Insă, cel de al cincilea criteriu de convergenţă nominală, privind stabilitatea cursului de schimb,
depinde in mod critic de indeplinirea criteriului privind rata inflaţiei. De cand inflaţia a fost adusă la
valori cu o singură cifră, cursul de schimb a inceput să manifeste un grad de stabilitate compatibil cu
indeplinirea acestui criteriu. Trebuie precizat că relaţia dintre rata inflaţiei şi cursul de schimb este
biunivocă, in sensul că ele se potenţează reciproc. Se poate aprecia că tinind cont de necesitatea
implementării unor reforme structurale suplimentare care să ducă la cresterea capacităţii şi
flexibilităţii economiei româneşti de a face faţă şocurilor asimetrice, România nu va putea adera la
mecanismul ratei de schimb doi (SME II) mai devreme de 2012. Aderarea la mecanismul ratelor de
schimb 2, prevăzută pentru anul 2012, va reprezenta o etapă importantă pe calea convergenţei.
Sectiunea a sasea, Denominarea leului- un alt pas spre adoptarea monedei unice europene
amintim ca denominarea reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a insemnelor monetare.
10
www.mfinate.ro/ programul de convergenta 2006-2009
Denominarea a fost necesară, fiind considerată o etapă intermediară a trecerii la moneda unică
europeană. Pană la trecerea la euro estimată pentru intervalul 2012-2014 este timp indelungat, iar
lucrul cu cupiuri valorice mari prezintă incoveniente. Tăierea a patru zerouri din valoarea nominală
a insemnelor monetare are şi un efect psihologic deosebit, constatat şi in experienţa altor state care
au efectuat denominarea.
Inainte ca euro să devină şi moneda naţională romanească, leul mai are de străbătut anumite etape
care au mai multă importanţă simbolică, decat una economică. Prima etapă, respectiv denominarea
leului, este o operaţiune cu valoare tehnică, din care “nimeni nu caştigă şi nimeni nu pierde
substanţa economică”. Această etapă a dus la simplificarea evidenţelor economice, iar trecerea la
euro se va realiza cu mai multă uşurinţă deoarece raportul intre leu şi euro va fi de 1:4 in loc de
1:40.000. Costurile pe care le-au presupus denominarea sunt compensate cu cele privind producerea
cheltuielilor de transport, manipulare şi utilizare a bancnotelor şi monedelor. Următoare etapă va fi
trecerea la un leu cu adevărat puternic, reflectarea unei economii in plină dezvoltare, iar a treia etapă
va fi trecerea la moneda unică europeană, care va consfinţi integrarea deplină a ţării noastre in
structurile Uniunii Europene.11

Capitolul IV. Cum îndeplineşte România criteriile de aderare.


După cum prevede tratatul de aderare, România trebuie să se integreze în zona euro, dar un termen
clar nu este prevăzut. Fiind un stat membru al Uniunii Europene care nu face parte din zona euro,
România, ca şi celelalte ţări aflate în situaţie similiară, este obiectul unui raport de convergenţă al
Comisiei Europene. Elaborat o dată la doi ani, acest raport analizează îndeplinirea criteriilor de
aderare ale ţărilor respective, dar concluziile acestor documente reprezintă de fapt o oglindă fidelă a
situaţiei economice a statelor în cauză. In 2016 şi 2018, România îndeplinea criteriul referitor la
stabilitatea preţurilor, cu rate inferioare sau egale cu cele de referinţă. În anul 2020 însă, datele arată
că inflaţia era la un nivel dublu faţă de cel de referinţă. Criteriul referitor la deficitul bugetar şi la
datoria publică s-au încadrat în nivelurile prevăzute de Criteriile de la Maastricht în rapoartele din
2016 pentru anul 2015 şi, respectiv 2018 pentru anul 2017. Pentru anul 2019 însă, raportul a fost
unul negativ, de asemenea. „În timp ce datoria României respecta criteriul datoriei de la Maastricht,
deficitul său public a încălcat valoarea de referință de 3% în 2019; a fost lansată astfel o procedură
de deficit excesiv în aprilie 2020, conform căreia țara era obligată să își rectifice deficitul excesiv
până cel târziu în 2022” (Convegence Report, 2020).12 Astfel spus, România nu numai că nu
îndeplineşte criteriul de aderare la zona euro, dar riscă chiar şi o procedură de infrigment. Criteriul
ratelor pe termen de lung a fost îndeplinit de România doar în perioada mai 2015-aprilie 2016, după
aprilie 2017 rapoartele indicând o depăşire a nivelurilor de referinţă. În toate cele trei rapoarte citate
există trei elemente care indică faptul că România nu a fost niciodată aproape de a îndeplini toate
criteriile de adoptare a monedei unice. Primul dintre ele se referă la prezenţa leului în cadrul
Mecanismului Ratelor de Schimb, în perioada analizată, 2015-2019, moneda naţională a Românie fi
ind «tranzacționată în condițiile unui regim de curs de schimb fl exibil cu flotare controlată”. Un al
doilea element comun se referă la legislaţia românească care, în viziunea raportului, „nu
îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de fi nanțare monetară și
integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem” (Convegence Report, 2016, 2018 2020). Toate

11
www.bnr.ro/R20031126guv
12
Convergence report - 2020 https://www.ecb.europa.eu/pub/convergence/html/ecb.
cr202006~9fefc8d4c0.en.html#toc34
cele trei rapoarte consideră că sunt necesare „politici economice orientate spre stabilitate și reforme
structurale cuprinzătoare” pentru ca în ţara noastră să se poată crea un un mediu favorabil
convergenței sustenabile.

Studiul de caz : pro si contra aderarii


In aceast studiu de caz am incercat sa aflu in primul rand daca ,aderarea la zona euro aduce cu sine
o serie de avantaje evidente pentru România, dar și o serie de obligații în plus. Există o serie de
costuri care trebuie plătite, dar cum putem concluziona din raportul „One Market, One Money”
avantajele sunt superioare. Dacă România ar adera la zona euro, putem vorbi despre o mai bună
„stabilitatea macro-economică; o poziţie internaţională mai avantajoasă, accesul la o piaţă fi
nanciară mai largă”13 (dar şi de stabilitatea preţurilor şi toate beneficiile rezultate din îndeplinirea
acestui obiectiv, stimularea comertului , prin eliminarea costurilor de schimb valutar , posibilitatea
unor comparatii directe in ceea ce priveste preturile produselor similar, crearea unui cadru economic
stabil ceea ce va stimuli investiile straine, ceea ce ar adduce ulterior la cresterea PIB, reducerea
somajului , cresterea comertului intra si extra UE. 14 Referitor la costurile aderării, prof. Silviu Cerna
enumera în 2017 pierderea independenţei politicii monetare (manevrarea ratei dobânzii şi a cursului
de schimb), riscul infl aţionist al acestei treceri, costuri de tip tehnic, cum ar fi adaptarea sistemelor
informatice la noile cerinţe sau recalcularea preţurilor. Tot prof. Silviu Cerna aduce argumente
decisive legate de aderare la zona euro și implicit adoptarea monedei unice: „(...) constituie cel mai
bun „proiect de țară” pentru România, deoarece obiectivul respectiv poate servi drept „ancoră”
pentru realizarea reformelor interne. Intrarea în zona euro implică, într-adevăr, realizarea
convergenţei reale şi nominale a economiei româneşti, proces de natură să contribuie la recuperarea
imensului său decalaj faţă de economiile ţărilor occidentale”. 15
Pe baza acestui studiu de caz am vrut sa aflu care este parerea romanilor despre aderarea la zona
euro. Comisia Europeană a publicat în luna iulie 2020 un Eurobarometru Introduction of the euro
in the Member States that have not yet adopted the common currency - May 2020 - June 2020.
Această cercetare s-a desfăşurat în mai şi iunie 2020, a avut un eşantion de 1.000 de participanţi şi
arată că românii sunt, în general, favorabili aderării la euro. Conform acestui Eurobarometru, 63%
dintre români ar fi de acord cu introducerea Euro, în vreme ce 30% nu ar fi de acord, iar puţin peste
jumătate, 52% se consideră informaţi în legătură cu moneda unică. Mai mult de jumătate dintre
respondenţii acestui studiu, 51%, cred că adoptarea euro ar fi un lucru pozitiv pentru România, iar
un procent asemănător, 53%, cred că ar fi un lucru pozitiv pentru ei ca persoane. Chiar dacă românii
văd cu ochi buni adoptarea monedei unice, 62% sunt conştienţi că România nu este pregătită să
adopte euro. Românii erau optimişti referitor la momentul adoptării monedie unice, 41%
considerând că acest lucru se va produce în următorii cinci ani. Totuşi, 17% dintre români cred că
ţara noastră nu va adera niciodată la zona euro. Legat de pierderea identităţii naţionale, 55%
consideră că România va pierde o parte a acesteia dacă adoptă euro, în vreme ce jumătate dintre
români consideră că ţara noastră va pierde şi controlul asupra politicilor economice. Creșterea
prețurilor ca efect al adoptării euro este văzută posibilă de 50% dintre respondenți, în vreme ce doar
5% cred că acestea vor scădea. Pe partea de comunicare, Banca Națională este instituția cea mai de

13
Daianu
14
Cerna S. 2020 Adoptarea euro elimina distorsiunile monetare ce degenereaza in tensiuni politice
15
Idem 14
încredere. Înainte de aderarea la zona euro, românii ar vrea sa fi e informaţi de către Banca
Naţională - 78%, instituţiile europene - 50%, guvern, instituţii naţionale şi regionale - 42%,
administraţiile fi scale - 42%, jurnalişti - 36%.

Concluzii

Conform Tratatului de la Maastricht, ţările care aderă la Uniunea Europeană devin state
membre cu derogare temporară în ceea ce priveşte adoptarea monedei comune. Aceasta înseamnă că
la un moment dat, ulterior aderării, noile state membre vor intra în SME II, iar apoi, condiţionat de
îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, vor adopta moneda euro, care oferă conţinut deplin
integrării în Uniunea Economică şi Monetară. Deşi după aderarea la Uniunea Europeană, politicile
monetară şi de curs de schimb ale fiecărui stat devin obiectul interesului comun, este în acelaşi timp
evident că opţiunile de strategie monetară şi valutară după aderarea la UE constituie, în principal, o
responsabilitate şi o prerogativă a statului membru respectiv.
Pentru a atinge criteriile de convergenţă reală şi nominală este necesară continuarea eforturilor
pentru a obţine:
- consolidarea decelerării inflatiei ,
- formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă cu cele
stabilite prin Tratat. Este necesară dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, pe fondul finalizării
liberalizării contului de capital ;
- stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă. Un grad de stabilitate mai ridicat al cursului de
schimb poate fi atins prin creşterea credibilităţii procesului de convergenţă şi prin stabilizarea
anticipaţiilor privind cursul de schimb pe termen lung.

Avantajele aderării României la zona Euro sunt evidente, chiar dacă sunt costisitoare. Cu
toate acestea, avantajele sunt superioare, deci aderarea la moneda unică ar trebui să fie unul dintre
următorele obiective de ţară ale României, alături de integrarea în spaţiul Schengen. Chiar dacă
tratatul de aderare obligă ţară noastră să se alăture zonei Euro, România nu a fost niciodată pregătită
pe deplin pentru acest lucru. Au existat momente în ultimii ani când a îndeplinit simultan parte
dintre aceste cerinţe, dar, de fiecare dată, au existat şi criterii care nu au fost atinse. Aici trebuie să
amintim faptul că moneda naţională nu a participat la MCS II Exchange Rate Mechanism, iar
legislaţia românească nu a îndeplinit niciodată cerinţele pentru independența băncii centrale,
interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem. Cu toate
acestea, moneda euro are susţinere printre românii. Aceştia îşi doresc aderarea la zona euro, se
consideră bine informaţii când vine vorba de moneda euro şi cred că aderarea României la zona euro
e un lucru bun, atât pentru România, cât şi pentru ei ca persoană.

Bibliografie
1. Dăianu D. (coordonator), Kallai E., Mihailovici G., Socol A. - România şi aderarea la zona
Euro: întrebarea este în ce condiţii, Institutul European din România, 2016

2. Bayoumi T. Eichengreen, B. , Shocking aspects of European monetary unification, Londra 1992

3. TURLIUC, Vasile, COCRIS, Vasile, BOARIU, Angela, STOICA, Ovidiu, DORNESCU, Valeriu,
CHIRLESAN, Dan, Moneda şi credit, Editua Economică, Bucureşti , 2005, pag.111

4. Cerna S. 2020 Adoptarea euro elimina distorsiunile monetare ce degenereaza in tensiuni


politice

5. DAIANU, Daniel, VRANCEANU, Radu, România şi Uniunea Europeană Editura


Polirom,2002

6. Convergence report - 2020 https://www.ecb.europa.eu/pub/convergence/html/ecb.


cr202006~9fefc8d4c0.en.html#toc34

7. www.bnr.ro
7
8
ojojoop9
7
7
7
8
7
BBbBkpsmp8
7
9
97

S-ar putea să vă placă și