CONTRACTUL DE ASIGURARE Prin contractul de asigurare, contractantul asigurarii sau asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta

se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plateasca asiguratului, beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit despagubirea ori suma asigurata, denumita indemnizatie, rezultata din contractul de asigurare incheiat in conditiile legii nr. 136/ 1995, in limitele si la termenele convenite. Caractere juridice ale contractului de asigurare: - este un contract consensual - se lncheie prin simplul acord de vointa al partilor. Desi Legea 136/1995 prevede "contractu[ de asigurare se incheie in forma scrisaJ", aceasta forma este ceruta numai "ad probationem" si nu "ad validitatem"; - este un contract bilateral (sinalagmatic), ambele parti avand drepturi si obligatii reciproce, rezultate din contract; - este un contract cu titlu oneros - ambele parti urmaresc obtinerea unui folos patrimonial in schimbul prestatiei la care se obliga; - este un contract aleatoriu, deoarece nu se cunoaste, la incheierea contractului, daca se va produce si cand se va produce cazul asigurat; - este, in principiu, un contract de adeziune - de regula, conditiile de asigurare se stabilesc de catre asigurator, iar asiguratul adera la aceste conditii prin incheierea contractului. Forma contractului. - cf Legii nr. 136/1995, contractul de asigurare se incheie in forma scrisa - nu poate fi probat cu martori, chiar daca exista un inceput de dovada scrisa - in cazurite de forta majora, in care documentele de asigurare au disparut si nu exista posibilitatea obtinerii unui duplicat, sunt admise orice dovezi legale care sa confirme existenta acestora. - in contractul de asigurare se vor specifica cel putin detaliile de identificare a partilor contractante si numele beneficiarului asigurarii, daca acesta nu este parte la contract. Continutul contractului este stabilit de Legea nr. 36/1995, astfel: - numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante; - obiectul asigurarii: bunuri, persoane, raspundere civila, credite si garantii, asigurari de pierderi financiare, alte asigurari;. - riscurile ce se asigura; - momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului; - primele de asigurare; - sumele asigurate. - alte elemente pe care trebuie sa le cuprinda contractul de asigurare se stabilesc prin norme adoptate in baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. . Dovada lncheierii contractului. - incheierea contractului de asigurare se probeaza cu polita de asigurare sau cu certificatul de asigurare emis si semnat de asigurator ori cu nota de acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare. - documentele care atesta incheierea unei asigurari pot fi semnate si certificate prin mijloace electronice, in conditiile prevazute de Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica. - documentul de asigurare poate fi, dupa caz, nominal, la ordin sau la purtator. - inainte de incheierea contractului de asigurare, asiguratul trebuie sa faca o declaratie de asigurare, prin care sa raspunda in scris la intrebarile formulate in scris de asigurator. Activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor de viata si celor generale, facultative sau obligatorii. Este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, precum si tramvaie, in limitele teritoriale de acoperire. Daca, inainte de a incepe obligatia asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum si in cazul in care, dupa inceperea obligatiei asiguratorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliaza de drept, iar in eventualitatea in care asiguratul sau contractantul asigurarii a platit toata prima sau o parte
1

din aceasta, acesta este indreptatit sa o recupereze proportional cu perioada neexpirata a contractului de asigurare. Diferenta dintre prima platita si cea calculata se restituie asiguratului sau contractantului asigurarii numai in cazurile in care nu s-au platit ori nu se datoreaza despagubiri pentru evenimente produse in perioada de valabilitate a asigurarii. Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in conditiile de asigurare. Plata primelor de asigurare se face integral sau in rate platibile la termenele scadente prevazute in contract, conform negocierii partilor, la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor sai, in lipsa unei clauze diferite stabilite in contractul de asigurare de catre parti. Dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului, inscrisul constatator fiind polita de asigurare sau alt document probator al platii, prevazut de legislatia in vigoare. Daca nu s-a convenit altfel, contractul de asigurare se reziliaza in cazul in care sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sunt platite in termenul prevazut in contractual de asigurare. Asiguratorul este obligat sa iI informeze pe asigurat despre consecintele neplatii primei la termenul de plata pentru cazul amintit si sa prevada aceste consecinte in contractul de asigurare. Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, in termenul prevazut in contractul de asigurare. In caz de neindeplinire a acestei obligatii asiguratorul are dreptul sa refuze plata indemnizatiei, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei. Comunicarea producerii riscului asigurat se poate face si catre brokerul de asigurare care, in acest caz, are obligatia de a face la randul sau comunicarea catre asigurator, in termenul prevazut in contractul de asigurare. In cazurile stabilite prin contractul de asigurare, in asigurarile de bunuri si de raspundere civila, asiguratorul nu datoreaza indemnizatie, daca riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat sau catre beneficiar ori de catre un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, care lucreaza in aceasta calitate. In cazul producerii riscului asigurat, asiguratorul va plati indemnizatia de asigurare in conditiile prevazute de contractul de asigurare. In situatia in care partite nu se inteleg asupra cuantumului indemnizatiei de asigurare, suma care nu face obiectul litigiului va fi platita de asigurator inainte ca acesta sa se fi solutionat prin negocieri sau de catre instanta judedttoreasca. Denuntarea contractului de asigurare de catre una dintre parti se poate efectua numai cu notificarea prealabila a celeilalte. parti, care trebuie facuta cu cel putin 20 de zile lnainte de denuntare. In cazul in care contractul de asigurare este modificat prin acordul partilor, denuntat sau reziliat, plata ori, dupa caz, restituirea primelor se va face conform contractului de asigurare sau in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. In limitele indemnizatiei platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei, cu exceptia asigurarilor de persoane, iar in cazul in care in vigoare era o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule si lmpotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia. Asiguratul raspunde de' prejudiciile aduse asiguratorului prin acte care ar impiedica realizarea acestui drept. Totodata, asiguratorul poate renunta, in totalitate sau in parte, la exercitarea acestui dreptul. Asiguratorul poate opune titularului sau detinatorului documentului de asigurare ori tertului sau beneficiarului, care invoca drepturi derivand din acesta, toate exceptiile care sunt opozabile contractului initial. ASIGURAREA DE BUNURI. - In asigurarea de bunuri, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului, beneficiarului desemnat al asigurarii sau altor persoane in drept, o despagubire. - Asiguratul trebuie sa aiba un interes cu privire la bunul asigurat si este obligat sa intretina bunul asigurat in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale, in scopul
2

prevenirii producerii riscului asigurat. Asiguratorul are dreptul sa verifice modul in care bunul asigurat este intretinut. - In cazurile prevazute in conditiile de asigurare, la producerea riscului, asiguratul este obligat sa ia, pe seama asiguratorului si in cadrul sumei la care s-a facut asigurarea, potrivit cu imprejurarile, masuri pentru limitarea pagubelor. - Despagubirile ce se platesc de asigurator se stabilesc in functie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat. Despagubirile nu pot depasi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei si nici suma la care s-a facut asigurarea. In contractul de asigurare poate fi stipulata 0 clauza conform careia asiguratul ramane propriul sau asigurator pentru o fransiza sau o suma determinata care nu se despagubeste de catre asigurator. In cazul in care contractul de asigurare s-a incheiat pentru o suma asigurata, inferioara valorii bunului, despagubirea cuvenita se reduce corespunzator raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea bunului, daca nu s-a convenit altfel prin contract. In cazul existentei mai multor asigurari incheiate pentru acetasi bun, fiecare asigurator este obligat la plata, proportionat cu suma asigurata si pana la concurenta acesteia, fara ca asiguratul sa poata incasa 0 despagubire mai mare decat prejudiciut efectiv, consecinta directa a riscutui. Asiguratut are obligatia sa declare existenta attor asigurari pentru acelasi bun la asiguratori diferiti, atat la incheierea contractului de asigurare, cat s i pe parcursul executarii acestuia. Daca nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare, in cazul in care bunul asigurat este instrainat, contractul de asigurare se reziliaza. ASIGURARILE DE PERSOANE. - Prevederite legii se refera la categoria asigurarilor de viata, iar din categoria asigurarilor generale, la asigurarile de accidente si boala si la asigurarile de sanatate. - Asiguratorul se obliga ca, la producerea riscului asigurat, definit conform conditiilor contractului de asigurare, sa plateasca 0 indemnizatie de asigurare. - Asigurarea in vederea unui risc privind o alta persoana decat aceea care a incheiat contractul de asigurare se poate incheia potrivit contractului de asigurare - persoana care a incheiat contractul de asigurare are calitatea de contractant al asigurarii. Un asigurat care a lncheiat un contract de asigurare de viata individual trebuie sa aiba la dispozitie o perioada de 20 de zile de la data semnarii contractului de catre asigurator, in intervalul careia poate sa denunte acel contract - prevederi nu se aplica contractetor de acest tip cu o durata de 6 luni sau mai mica. - Indemnizatia de asigurare se plateste asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. In cazul decesului asiguratului, daca nu s-a desemnat un beneficiar, indemnizatia de asigurare se plateste mostenitorilor legali ai asiguratului - desemnarea beneficiarului se poate face fie la incheierea contractului de asigurare, fie in cursul executarii acestuia, prin declaratia scrisa comunicata asiguratorului de catre asigurat sau contractantul asigurarii, cu acordul asiguratului, ori prin testament. - Daca asiguratul nu a dispus altfel, atunci cand sunt mai multi beneficiari desemnati acestia au drepturi egale asupra indemnizatiei de asigurare. - Asiguratorul nu datoreaza indemnizatia de asigurare, daca riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la incheierea contractului de asigurare ori prin comiterea cu intentie de catre asigurat ori beneficiar a unor fapte grave prevazute in contractut de asigurare. - Daca un beneficiar a produs intentionat decesul asiguratului, indemnizatia de asigurare se plateste celorlalti beneficiari desemnati sau, in lipsa acestora, mostenitorilor legati ai asiguratului. - In asigurarile la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate sa inceteze plata primelor cu dreptul de a mentine contractul la o suma asigurata redusa sau de a-l rezitia, solicitand restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare. Orice alta plata, indiferent de forma sub care este facuta de asigurator, diferita de indemnizatia de asigurare sau de sume reprezentand restituirea rezervei, nu va putea fi efectuata mai devreme de 6
3

luni de la data lncheierii contractului de asigurare. - Asiguratul sau contractantul asigurarii, cu acordul asiguratului, poate sa ceara repunerea in vigoare a asigurarii la care se constituie rezerva tehnica, in cazurite prevazute in contractul de asigurare. - Indemnizatia de asigurare se datoreaza, independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurarile sociale, de repararea prejudiciului de cei raspunzatori de producerea sa, precum si de sumele primite de la alti asiguratori in temeiul altor contracte de asigurare. - Creditori asiguratului nu au dreptul sa urmareasca indemnjzatja de asigurare cuvenita beneficiarului sau mostenitorului legal, dupa caz. Drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezervele tehnice ce se constituie la asigurarile de viata pentru obligatii de plata scadente in viitor nu sunt supuse prescriptiei. Asiguratorii si imputernicitii lor au obligatia de a pune la dispozitia asiguratilor sau contractantilor asigurarii informatii in legatura cu contractele de asigurare, atat inaintea incheierii, cat si pe durata derularii acestora. Aceste informatii vor fi prezentate in scris in limba romana, vor fi redactate intr-a forma clara si vor cuprinde cel putin urmatoarele elemente: - clauzele optionale/suplimentare si beneficiile rezultate din fructificarea rezervelor tehnice; - momentul inceperii si cel al incetarii contractului, inclusiv modalitatile de incetare a acestuia; - modatitatile si termenele de plata a primelor de asigurare; - elementele de calcul ale indemnizatiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de rascumparare, a sumelor asigurate reduse, precum si nivelului pana la care acestea sunt garantate; - modalitatea de plata a indemnizatiilor de asigurare; - legea aplicabila contractului de asigurare. In aplicarea acestor prevederi se vor adopta norme in baza legii prin ca se vor stabiti si alte informatii pe care asiguratorii si imputernicitii lor au obligatia sa le puna la dispozitia asiguratilor sau contractantilor asigurarii. ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA. - In asigurarea de raspundere civila asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde in baza legii fata de tertele persoane pagubite si pentru cheltuielile facute de asigurat in procesul civil. - Prin contractul de asigurare se poate cuprinde in asigurare si raspunderea civila a altor persoane decat a celei care a incheiat contractul. Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei. Asiguratorul poate fi chemat in judecata de persoanele pagubite in limitele obligatiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare. Despagubirea se stabileste pe baza conventiei dintre asigurat, persoana pagubita si asigurator, potrivit contractului de asigurare ori prin hotarare judecatoreasca. Pentru stabilirea despagubirii, in cazul evenimentelor petrecute pe teritoriul Romaniei, partile sunt obligate, daca nu ajung la intelegere, sa supuna litigiul solutionarii unui organ de jurisdictie roman. Asiguratorul plateste despagubirea nemijlocit celui pagubit in masura in care acesta nu a fost despagubit de asigurat, despagubire ce nu poate fi urmarita de creditorii asiguratului. Despagubirea se plateste asiguratului in cazul in care acesta dovedeste ca a despagubit pe cel pagubit.

CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a Imparti foLoasele ce ar putea deriva. - legea nu face nici o distinctie intre persoanele care pot incheia contractul de societate, acesta poate fi incheiat atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice. - contractul de societate civila este acel contract prin care doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa puna in comun aportul lor pentru a constitui un fond si sa desfatoare impreuna o activitate in scopul realizarii unui scop patrimonial comun, foloasele sau pierderile fiind lmpartite intre ele. Contractul de societate civila prezinta urmatoarele caractere juridice: - este un contract civil, fiind distinct de societatea comerciala, care se constituie pentru efectuarea de acte de comert. Societatea civila nu incheic acte subiective sau obiective de comert si nici nu are calitatea de comerciant; in principiu, societatea civita nu are personalitate juridical - lipsa personalitatii juridice este numai de natura societatii civile, nu si de esenta ei=> este posibila dobandirea calitatii de persoana juridica, caz in care vor fi aplicabile reglementarile legale in materie (Decretul 31/1954). - are caracter lucrativ, astfel ca membrii sai urmaresc realizarea unor foloase patrimoniale, pe care sa le imparta intre ei - prin acest caracter, societatea civila se deosebeste de asociatii, care nu au scop lucrativ si sunt persoane juridice. Foloasele patrimoniale pot fi reprezentate atat de beneficii banesti, cat si de alta natura (ex construirea unei case de vacanta). - este un contract sinalagmatic (bilateral sau multilateral), fiecare asociat obliganduse fata de ceilalti sa-ti aduca aportul social si sa desfatoare activitatea la care s-a obligat obligatiile partilor sunt convergente, iar scopul comun spre deosebire de alte contracte sinalagmatice (ex la vanzare-cumparare) . - este un contract cu titlu oneros, fiecare parte urmand sa obtina un avantaj, beneficiind de foloasele realizate; - este un contract comutativ - obligatiile asociatilor sunt cunoscute din momentul incheierli contractului => faptul ca beneficiile obtinute sunt nesigure si ca este posibil sa se inregistreze pierderi nu transforma contractul intr-unui aleatoriu. - este un contract consensual, putandu-se lncheia prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi necesara vreo forma speciala - pentru proba, in conditiile dreptului comun, este necesar sa se intocmeasca un inscris (autentic sau sub semnatura privata). - este un contract cu executare succesiva in timp, pe toata durata de functionare a societatii civile, asociatii fiind obligati intre ei; - este un contract incheiat "intuitu personae", fiind vorba despre societati de personae - contractul de societate civila se incheie cu considerarea increderii reciproce a asociatilor, aceasta avand un rol determinant=> nici unul dintre asociati nu poate ceda drepturile pe care le are in societate si nu-si poate substitui o alta persoana la societate fara acordul unanim al tuturor asociatilor. CONDITII DE VALABILITATE. DOMENIU DE APLICARE. 1 C n . o sim m n l. ta a tu - p tru a fi vala en bil, con sim tarn n l p a tu artilor treb ie u sa indeplineasca conditiile generale prevazute de Codul civil: sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie alterat de viciile de consimtamant. - consimtamantul partitor se particularizeaza prin existenta dorintei si scopului partilor de a constitui societatea si de a colabora pentru realizarea obiectivelor patrimoniale urmarite - desi contractul este cu titlu oneros, datorita faptului ca se incheie "intuitu personae el poate fi anulat pentru viciul erorii asupra persoanei. 2. Capacitatea. - partile trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie, deci trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu - partile sa poata dispune de bunurile pe care le aduc ca aport in societate si sa poata incheia personal contractul, deoarece acesta are caracter

"intuitu personae" - minorul sub 18 ani sau interzisul judecatoresc nu pot fi parti in contractul de societate, neputand incheia acest contract prin reprezentantul legal sau asistati de ocrotitorul legal si cu autorizarea autoritatii tutelare. - daca contractul se incheie de un incapabil , atunci sanqiunea este nulitatea relativa a contractului, care nu poate fi invocata de asociatii capabili, ci numai de catre incapabil. - contractul de societate se poate lncheia si intre soti, sau de catre soti cu terte persoane, tinandu-se seama de regimul matrimonial legal prevazut de C. fam., in privinta bunurilor aduse ca aport in societate. 3. Obiectul. - trebuie sa fie licit , fiind interzise societatile care ar avea un obiect ilicit (ex savarsirea de infractiuni, exploatarea unei case de toleranta, inlesnirea contrabandei) - daca obiectul societatii este illicit, contractul de societate este lovit de nulitate absoluta, care poate fi invocata de orice persoana interesata si chiar din oficiu. - Codul civil nu prevede in ce domenii isi gaseste aplicarea contractul ce societate civila - societatea civila are o aplicabilitate practica destul de restransa, putand fi intalnita, de exemplu, in cazul societatilor agricole, in exercitarea profesiei de avocat, pentru construirea unui imobil, societatilor de consulting si engineering, societatilor cu caracter sportiv. - Obiectul de activitate al societatii civile trebuie sa se limiteze la acte si activitati de natura civila cu caracter lucrativ; deosebindu-se astfel de societatile comerciale ceau ca obiect fapte sau acte de comert, si de asociatii sau fundatii, care nuu au scop lucrativ. 4. Cauza. - cauza contractulLi de societate trebuie sa includa scopul lucrativ, de a obtine si imparti foloasele patrimoniale rezultate din activitatea comuna desfasurata, fie sub forma beneficiilor banesti, fie sub forma altor avantaje patrimoniale (recolte, dobaildirea unor bunuri). - scopul trebuie sa fie licit si moral, in caz contrar contractul de societate fiind lovit de nulitate absoluta. APORTUL SOCIAL SI PATRIMONIUL SOCIAL. 1. Aportul social - consta in contributia pe care se obliga sa o aduca in societate fiecare asociat pentru constituirea fondului comun. - Potrivit C. civ. fiecare membru al societatii trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte bunuri, sau industria sa - aportul social poate consta in bani, alte bunuri sau in anumite prestatii in munca - Aportul social nu trebuie sa fie de valoare egala si nici de aceeasi natura, insa nici un asociat nu poate fi scutit de a aduce un aport social, oricat de mic - fiecare asociat este considerat debitor, fata de ceilalti, pentru aportul social. - Daca aportul social consta intr-o suma de bani, asociatul datoreaza si dobanzi, in caz de intarziere, acestea curgand de plin drept, din ziua cand trebuia facuta plata; asociatut debitor poate fi obligat, daca este cazul, si la plata de daune interese. - Daca aportul social consta in alte bunuri, legea permite aducerea lor in societate fie in proprietate, fie numai in folosinta - in primul caz, contractul de societate este translativ de proprietate, trebuind sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru contractele translative - asociatul care aduce ca aport in societate proprietatea unui bun datoreaza societatii garantia pentru evictiune ca un vanzator, pt ca aducerea ca aport echivaleaza cu o vanzare, asociatul raspunde fata de societate si pentru viciile ascunse ale lucrului, intocmai ca si vanzatorul. - riscurile pieirii fortuite a bunului adus ca aport in proprietatea societatii este suportat de societate, conform regulilor generale, chiar daca nu a fost inca predate. - daca aportul social consta numai in folosinta unor bunuri, atunci asociatul datoreaza garantia prevazuta de lege pentru locator, in cazul locatiunii - riscul pieirii fortuite, in acest caz, ramane in sarcina asociatului proprietar.

- daca aportul social consta in prestatii in munca atunci vor fi aplicabile regulile specifice obligatiilor de a face - prestatiile in munca, dat fiind caracterul intuitu personae al cont:actLlui, nu pot consta decat in fapte personale ale asociatului care se obliga, nu ale altor persoane straine de societate. - in cazul aportului in munca, asociatul trebuie sa dea socoteata de toate castigurile realizate prin munca sa, care este obiectul societatii - acest lucru are loc, in functie de clauzele contractuale, numai daca societatea are ca obiect desfasurarea in comun a unor activitati (ex zugravii reuniti in cadrul unei societati civile avand ca obiect zugravirea unei locuinte). - aportul in munca nu trebuie confundat cu activitat;'e desfasurate in comun de catre asociati pentru administrarea treburilor societatii pe parcursul functionarii acesteia si nici cu serviciile prestate de alte persoane decat asociatii, de ex, in baza unui contract de munca sau de antrepriza. 2. Patrimoniul social Societatea civila are un patrimoniu propriu, alcatuit din suma aporturitor sociale, la care se adauga toate bunurile, drepturile si obligatiile contractate in numele societatii, denumit patrimoniu social. - Patrimoniul social este distinct de patrimoniul fiecarui asociat in parte, desi societatea civila nu are personalitate juridica si nu este subiect de drept patrimoniul social este asimilat unei indiviziuni succesorale - prin aporturile sociale se constituie un patrimoniu societar, care, avand ca titulari pe asociati, constituie o indiviziune si nu o coproprietate pe cote-parti. EFECTELE CON TRACTU LU I D E SO CIETATE. FUN CTIO N AREA SOCIETATII 1. D urata societatii durata in tim p este de esenta societatii civile, contractul de societate este un contract cu executare succesiva. - societatea incepe din m entul incheierii contractului, daca partile nu om au prevazut un alt m ent ulterior si dureaza pana la expirarea om term enului convenit de parti sau pana la realizarea obiectului stabilit (ex term inarea constructiei im obilului proiectat). - daca durata societatii nu a fost determinata, societatea se prezuma a fi contractata pe toata durata vietii asociatilor, neputand inceta mai inainte, decat in cazurite si in conditiile prevazute de lege. 2. Raporturile dintre asodati si societate in tot timpul functionarii societatii, raporturile dintre asociati trebuie sa se intemeieze pe buna-credinta in indeplinirea obligatiilor si in exercitarea drepturilor si pe grija pentru treburile societatii. - fiecare asociat raspunde fata de societate pentru orice pagube cauzate prin culpa sa, indiferent de foloasele aduse de acelasi asociat societatii in alte afaceri, foloase care nu se pot compensa cu pagubele produse. - asociatul care foloseste in interes propriu sume de bani din patrimoniul social datoreaza dobanzi din ziua luarii lor si fara punere in intarziere - la randul sau, asociatul poate pretinde de la societate sumele pe care le-a cheltuit in folosul acesteia (cu dobanzi din ziua platii), precum si pentru pagubele suferite, fara culpa sa, cu ocazia activitatilor desfasurate pentru administrarea treburilor societatii. 3. Raporturile cu tertii prin contractul de societate nu ia nastere o persoana juridica, si ca atare in raporturile cu tertii societatea nu exista ca subiect de drept=>o serie de consecinte: - pentru obligatiile contractate, chiar daca s-a stipulat ca obligatia s-a contractat pe seama societatii, raspunde numai asociatul contractant, afara numai daca a fost imputernicit de ceilalti asociati sau daca a rezultat un castig pentru societate; - asociatii nu vor raspunde solidar pentru datoriile sociale; - datoria societatii se divide intre asociati proportional cu numarul lor, indiferent de aportul social adus de fiecare. Regulile prevazute de lege sunt dispozitive si nu imperative - se pot stabili prin contractul de societate sau prin contractul incheiat cu tertii alte clauze privind raporturile cu tertii.

4. Administrarea societatii modut si organele de administrare a societatii se stabilesc prin conventia asociatitor, in urma acordului unanim al acestora, fie prin contractul de societate, fie printr-un act ulterior. - administrarea societatii poate fi incredintata uneia sau mai multor persoane, fie dintre asociati, fie terti - daca administrarea societatii a fost incredintata unei singure persoane, aceasta poate indeplini toate actele care intra in continutul notiunii de administrare a societatii fara a cere acordul asociatilor. - administratorul unic desemnat prin contractual de societate (administrator statutar) nu poate fi revocat fara o cauza legitima, in timp ce acela desemnat ulterior (administrator ordinar) va putea fi revocat ca orice mandatar, cu votul majoritatii asociatilor. - daca administrarea societatii a fost incredintata mai multor asociati, fara a li se determina concret atributiile si fara a se arata ca actele trebuie sa fie facute in comun, atunci fiecare poate face actele de administrare singur - daca s-a stipulat ca administratorii sa nu poata face acte de administrare decat impreuna, atunci va fi necesar consimtamantul tuturor. - daca asociatii nu au prevazut nimic in privinta modului de administrare, se vor aplica dispozitiile Codului civil, care prevad urmatoarele reguli: * se prezuma ea asociatii si-au dat reeiproc mandat de administrare, astfel ca actele fiecaruia sunt obligatorii pentru societate; * fiecare asociat poate folosi bunurile societatii conform destinatiei lor, fara a aduce pagube societatii si fara a-i impiedica pe ceilalti sa le foloseasca si ei in aceleasi conditii; * actele cu privire la bunurile imobile ale societatii trebuie sa fie aprobate de toti asociatii; * actele de dispozitie (care nu constituie operatiuni curente in realizarea scopului societatii), chiar cu privire la bunurile mobile, nu pot fi facute valabil decat in baza unui mandat special dat de toti asociatii; * fiecare asociat are dreptul de a cere celortalti asociati sa participe la cheltuielile necesare pentru pastrarea lucrurilor societatii. 5. Repartizarea beneficiilor si pierderile societatii - impartirea beneficiilor obtinute sau a pierderilor suferite se face conform celor convenite in contractul de societate, iar in lipsa unei prevederi exprese in acest sens, impartirea se face proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare din asociati. - se poate face fie la incetarea societatii, fie pe parcursul executarii contractului, insa in nici un caz nu este ingaduit ca un asociat sa-si rezerve totalitatea castigurilor sau sa fie scutit de participarea la pierderi - C. civ. arata ca este nul contractul prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor si ca este nula conventia prin care s-a stipulat ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere, sanctiunea fiind nulitatea absoluta. Interzicerea clauzei leonine nu exclude insa posibilitatea partilor de a conveni ca impartirea beneficiilor sau pierderilor sa fie inegala sau neproportionala cu valoarea aporturilor aduse de asociati. IN C ET A R EA S O CIET A TII C IV ILE - incetarea societatii civile intervine in urmatoarele situatii: 1. prin expirarea termenului pentru care s-a incheiat contractul de societate - chiar in cazul mortii unuia dintre asociati, societatea isi va continua existenta, pana la implinirea termenului stabilit de parti, inainte de expirarea termenului, asociatii pot conveni, in mod unanim si expres, prelungirea contractului, neoperand reinnoirea tacita. 2. prin denuntarea contractului de catre unul sau mai multi asociati, daca contractul s-a incheiat pe un termen nelimitat sau pe durata vietii unui asociat - denuntarea trebuie s a fie notificata cu bunacredinta si la timp celorlalti asociati. - daca societatea s-a constituit pe un timp determinat, denuntarea contractului si dizolvarea societatii inainte de termen poate fi ceruta prin justitie de unul sau mai multi asociati in cazuri intemeiate (neindeplinirea indatoririlor de unii din asociati, absenta unui asociat, neintelegeri grave intre asociati). 3. prin realizarea scopului pentru care societatea a fost infiintata, prin contract - daca s-a realizat lucrul propus prin contract, atunci este firesc ca societatea sa lnceteze.

4. prin pierderea fondului social, intrucat scopul societatii a devenit imposibil de realizat; 5. prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre asociati, daca nu s-a stipulat ca societatea continua cu mostenitorii asociatului decedat sau doar cu asociatii ramasi in viata. - in toate cazurite, continuarea societatii nu poate avea loc decat daca exista cel putin doi asociati, societatea civila neputand subzista cu un asociat unic. 6. prin punerea sub interdictie sau prin insolvabilitatea (falimentul) unuia dintre asociati prin intelegerea dintre asociatii capabili, societatea poate continua, insa fara asociatul incapabil sau insolvabil. 7. prin pieirea bunului promis ca aport, inainte de aducerea sa in proprietate la fondul comun, iar daca s-a adus ca aport numai folosinta bunului, chiar si prin pieirea lui ulterior aducerii in societate - in caz de pieire partiala, temeinicia cererii de dizolvare a societatii va fi apreciata de catre instanta judeditoreasca. Efectele incetarii. - la incetarea societatii, patrimoniul social se lichideaza, incasandu-se creantele si platinduse datoriile, dupa care activul net sau pasivul rezultat se va imparti intre asociati; conform regulilor stabilite in materie de imparteala a mostenirii. - termenul de prescriptie general de 3 ani este aplicabil actiunii avand ca obiect desocotirea cheltuielilor efectuate de asociati si incepe sa curga de la data incetarii societatii. - in schimb, cererea de partajare a bunurilor aflate in indiviziune este imprescriptibila, imparteala putand fi solicitata, oricand dupa incetarea societatii.