UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Program de studii: ID
Disciplina: Finanțe

STUDENT
STROE CRISTIAN FLORIN
Anul I, ID, Grupa II

Tema 3
Datoria publică internă
Indicații:
- veți descrie datoria publică structurată în funcție de cele două componente ale sale: datoria
publică internă și datoria publică externă.
- veți indica pe scurt nivelul datoriei publice pentru perioada 2019-2020.

DATORIA PUBLICA
Datoria publică totală a unei țări este datoria întregului ansamblu de administrații publice.
Atunci când un stat înregistrează un deficit public pentru că a cheltuit mai mult decât a
primit, trebuie să găsească o sursă externă de finanțare și pentru aceasta emite active
financiare. Cel mai obișnuit este că un stat finanțează acest deficit prin emiterea de titluri de
creanță (bonuri de trezorerie, obligațiuni sau obligațiuni). Rata dobânzii la aceste chestiuni
va depinde de încrederea pe care o au piețele că statul va returna banii. Agențiile de rating
evaluează probabilitatea plății sau calitatea creditului acestor probleme. Există diferențe
între ratele dobânzilor din fiecare țară, acea diferență este așa-numita primă de risc.

Datoria internă și datoria externă

- Datoria internă este acea parte a datoriei publice care se află în mâinile cetățenilor
țării. Adică acea datorie publică în care creditorul este cetățean în țară.
Datoria internă se referă la datoria publică. În acest sens, atunci când vorbim de datorie
internă ne referim la partea din datoria publică emisă de Stat în care creditorul este cetățean
al teritoriului. Adică acea datorie care, prin faptul că a cumpărat-o, se află în mâinile
cetățenilor unui teritoriu. Datoria internă este alcătuită, în general, din obligații, obligațiuni și
scrisori a căror posesie este a cetățenilor sau companiilor unei țări.
- Datoria externă este formată din datoria publică și datoria privată. Prima se referă la
datoriile contractate de Stat și instituțiile acestuia, în timp ce a doua se referă la
datoria contractată de companii și familii. Creditorii din străinătate pot fi, între timp,
bănci, guverne ale altor țări sau organizații internaționale care oferă finanțare
precum Fondul Monetar Internațional (FMI) sau Banca Inter-Americană de
Dezvoltare (BID).
Există mai multe motive care pot explica îndatorarea externă a unei țări. Printre aceste
motive găsim:

• Investiții în infrastructură sau utilaje: Necesitatea de a avea fonduri pentru a face

investiții în infrastructură sau utilaje pentru dezvoltarea productivă. De exemplu,
țările se pot împrumuta pentru a construi drumuri, poduri și tuneluri pentru a reduce
costurile de transport pentru întreprinderi și astfel să încurajeze creșterea.

• Dezastre naturale: De exemplu, uragane, cutremure sau incendii forestiere care

obligă țara să reconstruiască o parte importantă a teritoriului său.

• Administrare proastă: poate exista o gestionare proastă a entităților publice și private

care au irosit resurse în activități neprofitabile. Efectele datoriei externe depind de
motivele care o justifică. În acest fel, dacă datoria a fost folosită pentru investiții, va
avea un efect pozitiv deoarece va permite realizarea unei dezvoltări viitoare mai
mari, ceea ce ar fi fost imposibil fără a putea conta rapid pe resurse.

Datoria externă poate fi clasificată după diverse criterii. În continuare, vedem câteva dintre
ele:

• După instrument de datorie: Datoria poate fi clasificată în funcție de tipul de

instrument utilizat (obligațiuni, împrumuturi, credit comercial etc.).
• După termen: Pe termen scurt sau lung.
• După tipul de monedă: națională, străină (în general în dolari).
• După rata dobânzii: Rată fixă sau variabilă.
Diferența dintre datoria internă și datoria externă

Când vorbim de datoria internă și de datorie externă, vorbim despre cele două tipuri de
datorii care se regăsesc atunci când ne referim la creditor. În acest sens, ambele concepte
sunt în opoziție, ceea ce indică faptul că sunt două concepte înrudite, dar că reflectă tocmai
contrariul. În acest sens, ambele concepte se referă la datoria publică, dar fiind internă sau
externă le diferențiază în raport cu creditorul, așa că o vom explica mai jos.
Datoria internă, așa cum am comentat, este acea parte din datoria națională pe care o are o
țară. O parte, care este în mâinile cetățenilor. Adică unul care a fost dobândit de cetățenii
unei țări.
Pe de altă parte, datoria externă se referă la acea parte a datoriei naționale care, spre
deosebire de datoria internă, se află în mâinile cumpărătorilor, creditorilor, străinilor. Adică
datoria publică care a fost achiziționată de cumpărători din alte teritorii decât țara emitentă.

Datoria publică a României a crescut cu aproape 1 mld. de lei în termeni nominali în mai
2021, însă ca pondere în PIB a rămas la sub 50%, ca urmare a majorării PIB-ului estimat.
Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt însă de părere că România este foarte aproape de a
trece linia roşie a datoriei publice, care să majoreze costul de finanţare al statului.
Claudiu Vuţă, analist economic, spune de asemenea că o datorie publică a României care
trece de 50% din PIB şi se îndreaptă spre 60% pune România într-o poziţie nefavorabilă în
faţa pieţelor financiare externe.