Unitate de învăţare Nr.

12

DATORIA PUBLICĂ

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 12............................................................................ 100

12.1 Conţinutul datoriei publice şi formele sale de manifestare .................................... 100
12.2 Datoria publică internă ........................................................................................... 101
12.3 Datoria publică externă .......................................................................................... 102
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12............................................................. 104
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 104
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12........................................................................... 105
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 12

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 12 sunt:

 Înţelegerea şi explicarea noţiunii de datorie publică şi a formelor
sale de manifestare;
 Precizarea indicatorilor ce caracterizează datoria publică;
 Explicarea diferenţelor existente într datoria publică internă şi
datoria publică externă.

11.1 Conţinutul datoriei publice şi formele sale de manifestare

Datoria publică reprezintă valoarea totală a angajamentelor statului,

inclusiv cheltuielile generate de acestea. Mai exact, datoria publică
Definiţie totală reprezintă totalitatea obligaţiilor pecuniare ale statului (guvern,
instituţii publice, financiare, unităţi administrativ-teritoriale) la un
moment dat, rezultate din împrumuturi interne şi externe (în lei şi în
valută) contractate pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi obligaţiile
statului către trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar în
scopul acoperirii deficitului bugetar.

Datoria publică se exprimă în moneda naţională sau în valută, în funcţie

de locul unde se contractează şi de condiţiile împrumutului. În scopul
evaluării datoriei publice a României, obligaţiile exprimate în altă
monedă decât cea naţională se calculează în moneda naţională,
utilizându-se cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
Modalităţi de României.
exprimare ale
datoriei publice De asemenea, datoria publică totală a unei ţări se poate exprima în
valori absolute (pentru a cunoaşte sarcina la care este supusă economia
ţării respective faţă de creditori), în valori relative, ca procent din P.I.B.
(pentru a permite comparaţia în timp şi intre tari) şi ca mărime medie
pe locuitor (pentru a permite comparaţii şi analize în timp şi spaţiu).

Formele datoriei Datoria publică totală se calculează şi se gestionează separat pe cele

publice două forme ale sale, respectiv datoria publică internă şi datoria publică
externă.

Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprimă cu ajutorul datoriei

flotante şi a datoriei consolidate.

Datoria publică Datoria publică flotantă reprezintă datoria publică pe termen scurt şi
flotantă cuprinde împrumuturile contractate, pe perioade de până la un an, în
scopul acoperirii golurilor de casă generate de neconcordanţa, în timp,
a veniturilor cu cheltuielile bugetare.

Datoria publică consolidată cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din

Datoria publică împrumuturile de stat contractate pe termen mediu şi lung, precum şi a
consolidată celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a
împrumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp mediu şi lung.
În prezent, în afara celor două forme ale datoriei publice (flotantă şi
Alte forme ale consolidată), se vorbeşte şi despre datoria publică la vedere, care
datoriei publice include atât depozitele constituite la Trezoreria publică, de către diverşi
subiecţi autonomi, cât şi alte sume băneşti colectate de aceasta prin
circuitul său propriu.

Distincţia dintre datoria publică flotantă şi cea consolidată este

Diferenţa dintre importantă şi pentru aprecierea efortului financiar pe care statul este
datoria publică nevoit să-l facă, în mod curent, pentru rambursarea datoriei scadente şi
flotantă şi pentru plata dobânzilor aferente în cursul unui an. Astfel cu cât
datoria publică ponderea datoriei publice flotante în totalul datoriei publice este mai
consolidată mare, cu atât nevoia curentă de resurse financiare menite să acopere
serviciul datoriei publice este mai presantă, şi invers.

Valoarea totală a împrumuturilor contractate, la un moment dat, de

Datoria publică către autorităţile publice formează datoria publica brută, iar dacă din
brută şi netă aceasta se scade valoarea împrumuturilor angajate de la instituţiile de
stat (Trezoreria publică, Banca Centrală, s.a.) se obţine datoria publică
netă.

Test de autoevaluare 12.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Ce este datoria publică?

2. Cum se calculează datoria publică netă?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 104.

11.2 Datoria publică internă

Datoria publică internă constituie o parte integrantă a datoriei publice

totale şi evidenţiază împrumuturile de stat de pe piaţa financiară
Definiţie internă, de la persoane fizice şi/sau juridice, în monedă naţională sau în
valute străine, precum şi împrumuturile angajate de terţi, cu garanţia
statului, nerambursate la un moment dat.

La nivel naţional, atât angajarea împrumuturilor publice de pe piaţa

financiară internă, cât şi garanţiile acordate de stat unor terţi pentru a
contracta împrumuturi se realizează de către Guvern, în limita sumei
aprobate de Parlament, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice
sau al altor instituţii financiare specializate, care dobândesc calitatea de
agent al statului.

Definiţia Datoria publică internă constituie o obligaţie irevocabilă şi

juridică necondiţionată a statului de a rambursa împrumuturile contractate în
lei, de a plăţi dobânzile, câştigurile şi alte costuri aferente.

Pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne se acorda o

 autorizare bugetară permanentă, respectiv o aprobare nelimitată de
rambursare a împrumuturilor şi de plată a dobânzilor şi câştigurilor
aferente, care nu necesită aprobări suplimentare prin legea anuală a
bugetului de stat.

Cunoaşterea mărimii datoriei publice interne şi a serviciului pe care

acesta îl generează este importanta atât pentru autorităţile statului, cât şi
pentru creditorii statului.

De aceea, pentru realizarea acestui deziderat se utilizează o serie de

indicatori de apreciere, dintre care menţionam:
 gradul de îndatorare a statului (se determină ca raport procentual
între cuantumul datoriei publice şi produsul intern brut, iar cu cât acest
indicator are o valoare mai mare, cu atât ţara este mai îndatorată);
 datoria publică internă angajată (ca totalitate a obligaţiilor asumate
Indicatori de stat faţă de creditorii interni şi nerambursate în momentul realizării
ai datoriei analizei);
publice  datoria publică angajată pe locuitor (ca raport între mărimea
interne absolută a acesteia şi numărul locuitorilor unei tari);
 serviciul datoriei publice interne, în mărime absolută (totalitatea
sumelor plătite într-o perioadă, de regulă un an, în contul datoriei
publice);
 ponderea serviciului datoriei publice interne în produsul intern brut
sau în totalul cheltuielilor bugetare;
 mărimea ratelor scadente pentru datoria publică internă şi ponderea
acestora în produsul intern brut;
 mărimea dobânzilor şi comisioanelor datorate pentru datoria
publică internă şi ponderea acestora în produsul intern brut.

Test de autoevaluare 12.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Ce este datoria publică internă?

2. Ce este serviciul datoriei publice?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 104.

11.3 Datoria publică externă

Datoria publică externă constituie, de asemenea, o parte integrantă a

datoriei publice totale şi se defineşte prin creditele externe contractate
Definiţie şi angajate de către stat, în nume propriu, sau de către autorităţile
administraţiei publice locale, precum şi prin creditele externe
contractate şi angajate de către alţi subiecţi autonomi, cu garanţia
expresa a statului.
Împrumuturile externe reprezintă o formă a exportului de capital şi au
înregistrat o dezvoltare foarte mare în secolul al XX-lea datorita
 existentei, pe piaţa ţărilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital,
care îşi căută plasament peste graniţă în condiţii mai avantajoase decât
în interior.

Împrumuturi Opţiunea tarilor lumii pentru împrumuturile interne şi externe este

publice interne dependentă de:
vs. împrumuturi  mărimea pieţei interne a capitalului de împrumut;
publice externe  volumul comerţului exterior;
 raportul dintre exportul şi importul care compun comerţul exterior.

Spre deosebire de datoria publică internă, datoria publică externă este

mai împovărătoare din următoarele motive principale:
 împrumuturile externe trebuie rambursate, în timp ce
împrumuturile interne pot fi transformate în împrumuturi perpetue, sau
rambursarea lor poate fi amânata printr-o conversie intr-un împrumut
pe termen lung;
 obligaţiile privind dobânzile şi alte cheltuieli aferente
Costurile împrumuturilor externe se stabilesc de către creditori, guvernul ţării
aferente beneficiare neavând control asupra acestora;
datoriei publice  o depreciere a valutei debitorului pe pieţele monetare interne creşte
externe povara plăţilor de dobânzi şi a capitalului rambursat;
 plăţile trebuie efectuate la termenele stabilite de către creditori şi nu
la cele convenabile tarii debitoare;
 neplata/nerestituirea la termene stabilite a dobânzilor,
comisioanelor sau a capitalului împrumutat atrage penalităţi şi creează
dificultăţi pentru obţinerea unor credite în viitor;
 balanţa de plăţi este influenţată negativ dacă sumele obţinute, prin
împrumuturi externe, nu sunt utilizate pentru creşterea exporturilor, sau
pentru reducerea importurilor ţării debitoare;
 pierderea de suveranitate reprezintă, uneori, un preţ indirect al
recurgerii la împrumuturi externe (este cazul împrumuturilor obţinute
de la unele instituţii financiare internaţionale şi care pot cere
guvernului tarii beneficiare sa promoveze anumite politici economice).

Test de autoevaluare 12.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Ce este datoria publică externă?

2. Care sunt factorii care influenţează opţiunea unei ţări pentru

împrumuturi publice interne sau externe?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 104.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 12.

În loc de
rezumat
Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate
 în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 12 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12

1. Cum poate fi exprimată datoria publică totală a unei ţări?

2. Ce este datoria publică flotantă?
3. Care sunt indicatorii datoriei publice interne?
4. Ce sunt împrumuturile externe?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 12.1
1. Datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiilor pecuniare ale
statului, la un moment dat, rezultate din împrumuturi interne şi externe
contractate pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi obligaţiile statului
către trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar în scopul
acoperirii deficitului bugetar.
2. Valoarea totală a împrumuturilor contractate, la un moment dat, de
către autorităţile publice din care se scade valoarea împrumuturilor
angajate de la instituţiile de stat.

Răspuns 12.2
1. Datoria publică internă constituie o parte integrantă a datoriei
publice totale şi evidenţiază împrumuturile de stat de pe piaţa
financiară internă, de la persoane fizice şi/sau juridice, în monedă
naţională sau în valute străine, precum şi împrumuturile angajate de
terţi, cu garanţia statului, nerambursate la un moment dat.
2. Serviciul datoriei publice cuprinde totalitatea sumelor plătite într-o
perioadă, de regulă un an, în contul datoriei publice.

Răspuns 12.3
1. Datoria publică externă este reprezentată de creditele externe
contractate şi angajate de către stat, în nume propriu, sau de către
autorităţile administraţiei publice locale, precum şi prin creditele
externe contractate şi angajate de către alţi subiecţi autonomi, cu
garanţia expresa a statului.
2. Factorii care influenţează opţiunea unei ţări pentru împrumuturi
publice interne sau externe sunt mărimea pieţei interne a capitalului de
împrumut, volumul comerţului exterior, şi raportul dintre exportul şi
importul care compun comerţul exterior.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12

1. Moşteanu Tatiana (coord.), Finanţe publice, Editura Universitară,
2008, Bucureşti, pag. 261 - 268.
2. Ristea Luminiţa, Trandafir Adina, Introducere în ştiinţa finanţelor
publice, Editura Muntenia, 2006, Constanţa, pag. 238 - 249.
3. Văcărel Iulian (coord.), Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Editura
Didactică şi Pedagogică RA, 2007, Bucureşti, pag. 490 - 507.