CAPITOLUL VI

CONCEPTUL DE DATORIE PUBLICĂ ȘI

FORME DE MANIFESTARE
Delimitarea conceptului de datorie publică

Accepțiuni ale datoriei publice:

o Obligații ale autorităților publice față de diferite persoane fizice și juridice, inclusiv
alte state, de plată la unul sau mai multe termene viitoare a unor sume de bani,
care rezultă din diferite raporturi economice sau de altă natură

o Totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice de la persoane fizice şi

juridice (pe piaţa internă şi pe piaţa externă) şi rămase de rambursat la un
moment dat

Elemente definitorii:
➢ Obligații viitoare de plată a unor sume de bani (plată unică/plăți periodice de
capital/principal și dobânzi)
➢ Subiect al obligațiilor (debitor): autoritățile publice
➢ Sursă: împrumuturi publice/raporturi economice sau de altă natură
Definiții ale datoriei publice în practica instituțiilor internaționale

FMI nevoia de împrumut, la un moment dat, a unui guvern

datoria publică (directă) - sumă a tuturor angajamentelor asumate pe plan

intern şi extern de către debitori publici (guvernul central şi agenţiile sale, statele,
provinciile sau subdiviziuni administrative similare şi agenţiile lor precum şi
entităţile publice autonome, de tipul întreprinderilor cu capital de stat). Obligaţiile
Banca entităţilor publice, altele decât autorităţile publice centrale, includ atât
Mondială împrumuturile garantate cât şi negarantate de către govern

datoria garantată public - sumă a tuturor angajamentelor asumate pe plan

intern şi extern de către sectorul privat şi care sunt garantate de către o entitate
publică

ansamblul angajamentelor financiare ce presupun plăți viitoare unice sau

OCDE periodice de principal (rată/rate de credit) și dobânzi, ale tuturor entităţilor făcând
parte din sectorul administraţiilor publice
Definiții ale datoriei publice în legislația națională

❑ Legea nr. 91/1993 privind datoria publică (prima lege a datoriei publice)
„totalitatea obligaţiilor pecuniare la un moment dat rezultate din împrumuturi interne şi externe, pe
termen mediu sau lung, contractate de stat în nume propriu sau garantate de acesta”

❑ OUG nr. 64/2007 privind datoria publică (actuală)

Datoria publică guvernamentală Datoria

guvernamentală
„totalitatea obligaţiilor statului la un moment directă
dat, provenind din finanţările rambursabile
Datoria publică

angajate pe baze contractuale sau garantate Datoria

de Guvern prin Ministerul Economiei şi guvernamentală
Finanţelor” garantată

Datoria publică locală

Datoria locală directă
„totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-
teritoriale, la un moment dat, provenind din
finanţările rambursabile angajate pe baze
contractuale sau garantate de către Datoria locală
autorităţile administraţiei publice locale” garantată
Controverse în definirea datoriei publice

Care sunt subiecții obligațiilor financiare?

✓Administrații publice (centrale, locale, ale statelor membre ale federației, din
sfera protecției sociale)
✓Și societăți financiare și nefinanciare publice (regii autonome, societăți
comerciale cu capital de stat, bănci cu capital de stat, banca de emisiune etc.)
???

Ce tipuri de obligații financiare sunt cuprinse în datoria publică?

✓ Angajamente efective, asumate necondiționat de autoritățile publice
✓ Si datorii potențiale/contingente (garanții de stat, obligații ale sistemelor
publice de pensii, angajamente în cadrul PPP etc.)
???
Structura sectorului public și accepțiuni alternative ale datoriei publice

Accepțiunea
uzuală
a datoriei
publice
Structura datoriei sectorului public (anul 2019)

Sursa: OCDE, Public Sector Debt Statistics

Datoria publică / Garanții publice (anul 2018)

Sursa: Eurostat, Comisia Europeana

Raportul datorie publică – împrumut public

• Împrumutul public - relație de redistribuire, pe principiile rambursabilității și plății

de dobândă (sau alte forme de contraprestație) a unor resurse bănești disponibile,
de la diferite persoane fizice și juridice la dispoziția autorităților de stat, pentru
realizarea de acțiuni/sarcini de interes public

• Împrumutul public reprezintă principala cale de acumulare a datoriei publice

cele două noțiuni strâns interconectate

• Datoria publică reprezintă o variabilă de tip “stoc”, în timp ce împtumutul o

variabilă de tip “flux”, care conduce la majorarea (sau, eventual, diminuarea)
datoriei publice, la un anumit moment
Raportul datorie publică – împrumut public
Forme de manifestare a datoriei publice
Datorie publică externă vs. datorie publică internă

a. După locul (piața) de contractare a împrumutului/ criteriul rezidenței creditorilor statului

❖ Datoria publică internă – rezultă din împrumuturi ale statului de pe piața internă (de la
persoane fizice și juridice rezidente)
❖ Datoria publică externă - rezultă din împrumuturi ale statului de pe piețele externe (de
la persoane fizice și juridice nerezidente, inclusiv alte state)
- este o componentă a datoriei externe globale a statului
respectiv
Ce probleme pot sa apară în contextul globalizării piețelor financiare?

b. După moneda în care este exprimată/denominată datoria publică

❖ Datoria publică internă – datorie în monedă națională
❖ Datoria publică externă – datorie în valută (EUR, USD, CHF etc.)
Opțiunea pentru îndatorare externă vs. îndatorare internă

Depinde de:
❑ soldul balanţei comerciale și rezervele valutare ale statului;
❑ extinderea şi diversificarea pieţei interne a capitalului de împrumut;
❑ mărimea ratei dobânzii pe piaţa financiară internă comparativ cu cea de pe pieţele financiare
internaţionale;
❑ conjunctura de pe pieţele financiare internaţionale
❑ accesul la pieţele financiare internaţionale etc.

!!! Statele în curs de dezvoltare se îndatorează în proporție mai mare din străinătate, în valută
Care sunt consecințele potențiale asupra situației financiare a statului respectiv ?????
Datorie publică flotantă vs. datorie consolidată

După criteriul exigibilității datoriei:

❖ Datoria publică flotantă

• datorie exigibilă pe termen scurt, sub un an
• rezultă din împrumuturi pentru a acoperi nevoi de finanțare pe termen scurt (“goluri de
casă” ale bugetelor publice)

❖ Datoria publică consolidată

• datorie pe termen mediu (1-5 ani) şi lung (peste 5 ani)
• rezultă din împrumuturi pentru a acoperi necesităţi de fonduri care se menţin mai mulţi
ani (deficite bugetare anuale)

+ Datorie publică la vedere

Datorie publică brută vs. datorie publică netă

După criteriul naturii creditorilor:

❖ datoria publică brută (datorie neconsolidată)
• dată de valoarea totală a împrumuturilor, inclusiv dobânzile şi comisioanele aferente,
indiferent unde sunt plasate acestea (cine sunt creditorii statului)

❖ datoria publică netă (consolidată)

• nu este inclusă valoarea împrumuturilor angajate de la instituţiile statului
(Trezoreria, Banca Centrală, bugetul administraţiei centrale de stat pentru bugetele
locale etc.)
• reflectă mai bine dimensiunile efortului financiar public

Accepțiunea OCDE: sunt/nu sunt luate în considerare activele financiare deținute de

către stat
Datorie publică nominală vs. datorie publică reală

După criteriul prețurilor de exprimare:

❖ datoria publică nominală – în prețurile anului de contractare

❖ datoria publică reală – în prețuri constante (corectată cu influența inflației)

Datorie publică negociabilă vs. datorie publică nenegociabilă

După caracterul negociabil sau nu al titlurilor de valoare:

❖ datoria publică negociabilă – rezultă din emisiune de titluri de stat ce pot fi

tranzacţionate pe piața financiară
❖ datoria publică nenegociabilă – rezultă din emisiune de titluri de stat care nu
sunt tranzacţionate pe piața financiară şi vor fi răscumpărate de stat de la
cumpărătorul iniţial şi împrumuturi pentru care nu se emit titluri de credit
Indicatori de apreciere a mărimii, dinamicii și structurii datoriei publice

✓ Datoria publică totală (în mărime absolută, ca pondere în PIB)

✓ Serviciul datoriei publice şi componentele acestuia (în mărime absolută, ca pondere în PIB, ca
pondere în totalul cheltuielilor bugetare)
✓ Mărimea medie a datoriei publice pe locuitor, mărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei
publice
✓ Datoria publică internă/externă (în mărime absolută, ca pondere în PIB, ca pondere în total
datorie)
✓ Serviciul datoriei publice internă/externă (în mărime absolută, ca pondere în PIB, ca pondere în
totalul cheltuielilor bugetare)
+ Pentru datoria publică externă:
• Datoria publică externă ca procent din valoarea exporturilor
• Ponderea serviciului datoriei publice externe în volumul exporturilor de bunuri şi servicii
• Raportul dintre valoarea plăţilor de dobânzi scadente şi valoarea exporturilor
Cauze ale formării datoriei publice

Efectul
“bulgăre de zăpadă”

Împrumut public
Deficit Datorie
bugetar publică

Cheltuieli publice cu dobânzile Cât de mare poate fi

datoria publică a
unui stat?
Corelația deficit bugetar – datorie publică în statele UE (perioada 2005-2019)
Deficitul bugetar – cauză a datoriei publice

Dezechilibrul financiar public poate fi:

• Temporar, generat de ritmul diferit de încasare a veniturilor și de efectuare a
cheltuielilor bugetare “goluri de casă”, pentru care se contractează
împrumuturi pe termen scurt
• Permanent, determinat de diferența dintre veniturilor bugetare (obișnuite) încasate,
mai mici, și cheltuielilor efectuate, mai mari, la nivelul unui an bugetar deficit
bugetar anual, pentru care se contractează, de regulă, împrumuturi pe termen
mediu și lung

Deficitul bugetar poate fi

➢ „impus”, de exemplu atunci când rezultă dintr-o criză economică
➢ „dorit” (acceptat, asumat), rezultat al acțiunilor promovate în mod deliberat de
puterile publice
Deficitul bugetar – cauză a datoriei publice

Cauze ale deficitelor bugetare:

➢ Evoluția ciclică a economiei (recesiunea economică)

sold bugetar ciclic/ sold bugetar ajustat ciclic, sold bugetar structural
➢ Politicile de stabilizare a economiei
➢ Politicile sociale comprehensive (statul bunăstării)
➢ Realizarea de obiective investiții publice
➢ Dimensiunile mari ale sectorului bugetar/ cheltuielile ridicate cu întreținerea aparatului de stat
➢ Ineficiența aparatului fiscal (corupție, evaziune fiscala etc.)
➢ Restructurarea economiei naționale în contextul procesului de tranziție
➢ Datorii publice ridicate
➢ Conflicte militare, dezastre naturale etc.

Ce relevanță are cauza apariției deficitului bugetar din perspectiva formării

datoriei publice și capacității statului de a o susține?
Alți factori care influențează mărimea datoriei publice

• Rata reală de creştere a PIB - un ritm real pozitiv de creştere economică

influenţează în direcţia scăderii datoriei publice (ca pondere în PIB)
• Cursul valutar real - deprecierea reală a monedei naţionale influenţează în
direcţia creşterii gradului de îndatorare publică, în cazul datoriei publice
denominate în valută
• Rata reală a dobânzii - creşterea ratei reale a dobânzii pe piaţa financiară
determină creşterea gradului de îndatorare publică, efect mai relevant în cazul
datoriei cu rată variabilă a dobânzii sau pe termen scurt
• Rata inflaţiei - o rată a inflaţiei ridicată influenţează în direcţia reducerii gradului
de îndatorare publică (în cazul datoriei în monedă națională)
• Alţi factori: operaţiuni de restructurare a datoriei publice (conversie a datoriei în
participaţii, acorduri de compensare etc.), recunoaşterea unor obligaţii
extrabilanţiere etc.
Scopuri ale îndatorării autorităților publice din România
Guvern datorie publică guvernamentală:
❑ finanţarea deficitului bugetului de stat și finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale
bugetului asigurărilor sociale de stat
❑ finanţarea deficitelor temporare (“golurilor de casă”) ale bugetului de stat şi ale bugetului
asigurărilor sociale de stat din exerciţiul curent
❑ refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale
❑ menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei
Statului deschis la B.N.R.
❑ finanţarea (pe bază de lege) unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru
economia românească (se include aici acordarea de garanții guvernamentale)
❑ susţinerea balanţei de plăţi externe

Autorități locale datorie publică locală:

➢ „golurile de casă” apărute în execuția bugetelor locale
➢ investiţii publice de interes local
➢ refinanţarea datoriei publice locale