RESURSELE BUGETARE PROVENITE

DIN EXPLOATAREA SI
VALORIFICAREA BUNURILOR
PUBLICE
 SECTORUL PUBLIC

1. SERVICII PUBLICE ŞI ACTIVITĂŢI DIN SFERA NEMATERIALĂ

– instituţii şi organisme de stat cu activităţi necreatoare de
valoare
– instituţii ce obţin venituri proprii şi au un grad redus de
autonomie
– bunuri mobile şi imobile aflate în proprietatea statului şi
administrate direct de instituţii ale acestuia
2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE DIN SFERA PRODUCŢIEI MATERIALE
întreprinderi şi instituţii financiar-bancare cu capital de stat, care :
– desfăşoară activităţi de producţie şi comercializare de bunuri
sau servicii
– dispun de autonomie (în grade diferite)
– la baza înfiinţării şi funcţionării lor se află considerente de ordin
economic şi social (evitarea apariţiei unor monopoluri,
dezvoltarea armonioasă în profil teritorial, protejarea unor
resurse de interes naţional etc.)
 MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A
ÎNTREPRINDERILOR PUBLICE

• REGII PUBLICE (SIMPLE SAU COMERCIALE)

• REGII MIXTE SAU COOPERATISTE

• CONCESIONARE
 REGIILE PUBLICE SIMPLE

– autonomie funcţională limitată

– toate veniturile sunt preluate la bugetul public şi toate cheltuielile
sunt acoperite din bugetul public
– fluxuri financiare cu bugetul public
 fluxuri de constituire şi creştere a capitalului
 fluxuri de finanţare a tuturor cheltuielilor ( de
capital şi curente)

regia simplă bugetul

public

 fluxuri de prelevare a tuturor veniturilor

(exploatare, financiare, excepţionale)
 plata impozitelor şi taxelor comune

– nu sunt prezente fluxuri specifice formării şi repartizării profitului

(impozit pe profit, vărsăminte, dividende)
– rezultatul financiar nu este urmărit distinct şi poate fi profit sau
pierdere
– este nestimulativă pentru desfăşurarea de activităţi în condiţii de
eficienţă sporită
 REGIILE PUBLICE COMERCIALE

– autonomie funcţională largă

– nevoile de resurse trebuie acoperite din activitatea proprie; doar în
cazuri excepţionale pot primi subvenţii de la bugetul public
– pot fi organizate ca regii autonome sau societăţi comerciale cu
capital integral de stat
– fluxuri financiare cu bugetul public:

fluxuri de finanţare a unor cheltuieli ( cercetare şi dezvoltare,

perfecţionarea salariaţilor)
 subvenţii (cazuri excepţionale: diferenţe de preţ, efectuarea de
investiţii)

regia bugetul public

comercială

 plata impozitelor şi taxelor (inclusiv impozit pe profit)

 vărsăminte din profitul net (regii autonome) sau dividende
(societăţi comerciale)
 ALTE FORME DE ORGANIZARE A ...

• REGIILE COMERCIALE MIXTE

– mai ales forma societăţilor pe acţiuni
– funcţionează după aceleaşi principii şi reguli ca şi o întreprindere
privată
– o parte din profitul net este transmisă statului ca dividende,
corespunzător părţii de capital deţinută

• CONCESIONAREA
– statul cedează pentru exploatare anumite activităţi sau proprietăţi,
în schimbul unui venit fix (redevenţă, chirie, arendă)
– funcţionează după aceleaşi principii şi reguli ca şi o întreprindere
privată
– ineficientă, păguboasă
CREDITUL PUBLIC
 CONŢINUT ECONOMIC

• relaţii economice de redistribuire a unor resurse

băneşti temporar disponibile de la persoane fizice
şi juridice către autorităţile publice, pentru
finanţarea de acţiuni de interes public
• participanţi :
– statul (autoritatea publică) – debitor
– persoane fizice şi juridice - creditori
 TRĂSĂTURILE CREDITULUI PUBLIC

☺ transferul de valoare are caracter temporar

☺ transferul de valoare are loc pe baze contractuale, cu consimţământul
posesorului valorii (sumei ) cedate
☺ transferul de valoare operează numai asupra dreptului de folosinţă (
nu şi a celui de proprietate)
☺ relaţia de credit public implică o contraprestaţie din partea statului
(dobânda - suportată, de regulă, din impozitele încasate ulterior la
bugetul public)
☻scopul redistribuirii constă în satisfacerea de nevoi publice
☻statul nu oferă garanţii materiale specifice, ci garantează, implicit, în
virtutea încrederii în solvabilitatea sa, cu toate proprietăţile şi
veniturile sale
 FORMELE CREDITULUI PUBLIC

A. ÎMPRUMUTUL DE STAT (PUBLIC)

– presupune relaţii contractuale directe între stat (autorităţi publice), în
ipostaza de debitor, şi fiecare persoană fizică sau juridică în postura de
creditor, în măsura în care acestea din urmă cedează cu titlu de împrumut
folosirea unor sume de bani ce le aparţin, în anumite condiţii

B. ATRAGEREA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI PRIN

CASELE DE ECONOMII ŞI INSTITUŢII SIMILARE
– presupune relaţii de redistribuire a resurselor băneşti temporar disponibile
prin intermediul unor instituţii financiare specializate, cum sunt Casele de
economii şi instituţiile similare lor
– se manifestă ca o formă a creditului public în măsura în care statul preia,
integral sau parţial, soldul general al depunerilor, cu titlu de împrumut,
pentru acoperirea unor nevoi publice
– soldul general al depunerilor semnifică o sumă ce apare economisită
permanent, rezultat al jocului operaţiunilor de depuneri şi restituiri efectuate
de un număr foarte mare de depunători, şi care poate fi reintegrată în
circuitul economic prin diferite plasamente
 ÎMPRUMUTUL DE STAT – FORMĂ
PRINCIPALĂ A CREDITULUI PUBLIC

CONŢINUT ECONOMIC
relaţii şi procese economice de redistribuire a disponibilităţilor băneşti
(implicit a PIB sau a avuţiei naţionale) pe principiile rambursabilităţii
şi plăţii de dobânzi, pentru satisfacerea de nevoi publice, ce au loc
între stat (autorităţi publice), pe de o parte, si persoane fizice sau
juridice, care subscriu la împrumut, pe de altă parte

ÎMPREJURĂRI ÎN CARE SE CONTRACTEAZĂ ÎMPRUMUTURI(DE

STAT)
– apariţia golului (deficitului) de trezorerie în execuţia bugetului pe
parcursul anului
• nesincronizarea plăţilor de efectuat cu încasările realizate determină
apariţia golurilor de casă în execuţia bugetului, acoperite prin
contractarea de împrumuturi pe termen scurt
– existenţa deficitului bugetar, pe ansamblul unui an bugetar
• la nivelul anului bugetar, statul se confruntă cu necesitatea efectuării de
cheltuieli mai mari decât veniturile obişnuite posibile de procurat,
rezultând un deficit ce poate fi finanţat prin împrumuturi
 ÎMPRUMUTUL DE STAT – FORMĂ
PRINCIPALĂ A CREDITULUI PUBLIC

FACTORI CE EXPLICĂ PREFERINŢA GUVERNELOR

PENTRU APELUL LA ÎMRUMUTURI
– nevoia acută de realizare a unor obiective imediate, ce depăşesc
capacitatea de efort a populaţiei (nivelul de suportabilitate al ratei
fiscalităţii)
– caracterul nepopular al majorării impozitelor şi taxelor
– se pot mobiliza resurse într-un timp mult mai scurt decât prin
impozite
– împrumuturile oferă un plasament sigur şi bine remunerat al cap.
disponibile (mai ales pentru marii creditori, cu influenţă în guvern)
 ÎMPRUMUTUL DE STAT – FORMĂ
PRINCIPALĂ A CREDITULUI PUBLIC

IMPACT
– redistribuirea PIB pe plan intern şi internaţional
– pot contribui la creşterea PIB în măsura în care sunt folosite în
scopuri productive
– împrumuturile utilizate în scopuri neproductive nu reprezintă decât
impozite amânate
ROL
– liberalismul clasic – se opunea împrumuturilor de stat pentru că
acestea ar deturna capitalul privat de la funcţia productivă spre cea
de consum, afectând creşterea acestuia şi dezvoltarea economică
– neoliberalismul – contestă implicarea statului în economie, inclusiv
prin sporirea cheltuielilor publice şi finanţarea deficitului bugetar din
împrumuturi
– doctrina intervenţionistă – promovează împrumuturile ca soluţie de
stabilizare, relansare şi creştere economică finanţarea “controlată”
din împrumuturi a deficitelor bugetare
 CLASIFICAREA ÎMPRUMUTURILOR DE STAT

A. După forma în care se exprimă valoarea contractată

– împrumuturi în natură
– împrumuturi în bani

B. După piaţa pe care se contractează

– împrumuturi interne (contractate în monedă naţională)
– împrumuturi externe (contractate în valută)

C. După durata pentru care se contractează

– împrumuturi pe termen scurt (< 1 an)
– împrumuturi pe termen mediu (2-5 ani)
– împrumuturi pe termen lung (>5 ani)
 CLASIFICAREA ÎMPRUMUTURILOR DE STAT

D. După forma venitului obţinut de creditori

– împrumuturi cu dobândă
– împrumuturi cu câştig
– împrumuturi cu dobândă şi câştig

E. După tipul de raporturi ce se stabilesc între stat şi creditori

– împrumuturi facultative
– împrumuturi forţate
 ELEMENTE TEHNICE ALE ÎMPRUMULUI DE
STAT

1. DENUMIREA ÎMPRUMUTULUI
– poate include:
– destinaţia acestuia (“Împrumutul înzestrării armatei” etc.)
– anul contractării, mai ales în cazul celor contractate cu o anumită
regularitate pentru acoperirea deficitelor bugetare
– nivelul dobânzii
– forma pe care o îmbracă venitul

2. ÎNSCRISURILE ÎMPRUMUTULUI
– se mai numesc şi efecte publice
– reprezintă documente prin care se consemnează emitentul (debitor) şi
creditorul, suma împrumutată şi dobânda aferentă etc.
– obligaţiuni, bonuri de tezaur, bonuri de impozite, certificate de
datorie, titluri de rentă perpetuă etc.
– pot fi nominative sau la purtător
 ELEMENTE TEHNICE ALE ÎMPRUMULUI DE
STAT
3. VALOAREA ÎNSCRISURILOR
– VALOAREA NOMINALĂ
• suma înscrisă pe titlu
• exprimă mărimea creanţei de încasat de la stat la scadenţă
– CURSUL
• preţul cu care se tranzacţionează titlurile de împrumut considerate la
valoare nominală de 100 u.m.
• depinde de numeroşi factori, ca raportul cerere ofertă pe piaţa de
capital, nivelul dobânzii, avantajele oferite subscriitorilor etc.
• poate fi
– al pari (=100)
– sub pari (<100 )
– supra pari (>100)
– VALOAREA REALĂ
• suma cu care se cumpără sau vinde un înscris de o anumită valoare
nominală
• poate fi diferită de valoarea nominală, în funcţie de cursul înscrisului
 ELEMENTE TEHNICE ALE ÎMPRUMULUI DE
STAT

4. DOBÂNDA
– “preţul” plătit de stat creditorilor pentru folosirea sumei împrumutate
– poate fi percepută ca :
• dobândă propriu-zisă (venitul fix de care beneficiază deţinătorii de
înscrisuri)
• rata dobânzii pentru stat, ce exprimă preţul plătit la un împrumut de 100
u.m.
– rata de emisiune (raport între mărimea absolută a dobânzii
datorată de stat şi valoarea totală a împrumutului lansat)
– rata reală (raport între mărimea absolută a dobânzii datorată
de stat şi suma totală încasată la împrumutul lansat)
• rata dobânzii pentru creditor, ce exprimă venitul net ce revine
creditorului de pe urma a 100 u.m. acordată cu împrumut pe termen de 1
an
 ELEMENTE TEHNICE ALE ÎMPRUMULUI DE
STAT

5. PRIMA DE RAMBURSARE
– diferenţa dintre valoarea nominală (sau suma încasată şa vânzarea pe
piaţă) şi valoarea la care a fost cumpărat titlul respectiv
– semnifică un venit ce se realizează atunci când un înscris este
cumpărat la un curs sub pari şi este răscumpărat (vândut) la un curs al
pari sau supra pari
– poate spori atractivitatea împrumuturilor , subscriitorii obţinând, pe
lângă dobândă, şi un venit suplimentar

6. TERMENUL DE RAMBURSARE
– data stabilită de stat pentru răscumpărarea înscrisurilor şi restituirea
sumei împrumutate
– depinde de împrejurarea în care se contractează împrumutul
 OPERAŢIUNILE CARACTERISTICE ÎMPRUMUTURILOR
DE STAT

1. OPERAŢIUNI OBIŞNUITE (OBLIGATORII)

– CONTRACTAREA (PLASAREA)
– RAMBURSAREA (AMORTIZAREA)

2. OPERAŢIUNI INCIDENTALE (SPECIALE)

– AROZAREA
– CONVERSIUNEA
– CONSOLIDAREA
 CONTRACTAREA (PLASAREA) ÎMPUMUTULUI

• concretizează obţinerea de către stat a sumelor

împrumutate de la creditori în schimbul înscrisurilor emise
• metode
– plasare directă
• prin ghişee speciale în cadrul Trezoreriei publice
• necesită publicitate
• suma subscrisă de un creditor poate fi nelimitată sau limitată
– plasare prin intermediul băncilor
• în comision (băncile sunt doar intermediari, efectuând operaţiunea de
vânzare a înscrisurilor în numele şi pe riscul statului, primind în schimb un
comision)
• prin cumpărare (băncile achiziţionează toate înscrisurile împrumutului, la
un curs convenit cu statul, după care le plasează pe riscul lor, la un curs
superior celui de achiziţie, realizând astfel un venit)
– plasare prin vânzarea la bursă
• reprezentanţi ai statului vând înscrisurile pe pieţele financiare (bursele de
valori)
• nu necesită publicitate
• impune folosirea obligaţiunilor la purtător
• deoarece înscrisurile sunt plasate etapizat ( pentru a nu determina
scăderea cursului) se mai numeşte “plasare prin robinet”
 RAMBURSAREA ÎMPUMUTULUI

• constă în restituirea către creditor a sumelor împrumutate,

conform condiţiilor contractuale stabilite în faza de plasare
a a împrumutului
• modalităţi
– rambursarea integrală la o singură scadenţă
• aplicabilă împrumuturilor mici
– rambursare eşalonată în rate (cote) anuale
• cote egale
• cote progresive (când împrumutul serveşte realizării de investiţii
productive, a căror punere în funcţiune şi exploatare sporeşte
posibilităţile de plată)
• cote regresive (când se mizează pe alte venituri, ce permit amortizarea
împrumutului în proporţii ridicate încă de la început, reducându-se astfel
cheltuielile cu dobânzile)
– rambursare prin tragere la sorţi
• practicabilă când există un număr mare de creditori
– rambursare prin răscumpărare la bursa de valori
• practicabilă la împrumuturile fără termen şi, uneori, a celor pe termen
lung
• trebuie alese momentele favorabile sub aspectul cursului înscrisurilor şi
resurselor băneşti disponibile pentru răscumpărare
 RAMBURSAREA ÎMPUMUTULUI

• surse
– veniturile bugetare ordinare (în bugetul anual sunt înscrise sumele
folosite pentru rambursarea împrumuturilor şi plata dobânzilor, ca şi
cheltuieli cu datoria publică)
– un fond special pentru amortizarea datoriei publice (constituit pe
seama anumitor venituri bugetare)
– excedentele bugetare

• situaţii speciale
– declararea insolvabilităţii statului
– depreciere monetară foarte mare
– repudierea datoriei
 OPERAŢIUNI SPECIALE

CONVERSIUNEA ÎMPRUMUTULUI
– constă în înlocuirea înscrisurilor aferente unui împrumut contractat
anterior cu alte înscrisuri prin care se oferă o dobândă mai mică
– variante
• conversiune forţată
• conversiune cu acceptarea rambursării anticipate
• conversiune facultativă
 OPERAŢIUNI SPECIALE

AROZAREA ÎMPRUMUTULUI
– constă în înlocuirea înscrisurilor aferente unui împrumut contractat
anterior cu alte înscrisuri prin care se oferă o dobândă mai mare
– necesară pentru sporirea interesului creditorilor faţă de înscrisurile
unui împrumut
– este impusă de acutizarea nevoilor de resurse băneşti

CONSOLIDAREA ÎMPRUMUTULUI
– constă în modificarea condiţiei de termen, în sensul transformării unui
împrumut pe termen mai redus într-un împrumut pe termen mai lung
– este însoţită adesea de arozare, pentru a stimula interesul creditorilor
– este impusă de dificultăţile financiare majore cu care se confruntă
statul
– se poate practica într-o formă voalată, prin contractarea unui
împrumut nou menit să acopere plăţile aferente unui împrumut vechi
DATORIA PUBLICĂ
 CONCEPT

• SENS LARG - existenţa unor obligaţii de plată ale

autorităţilor publice faţă de persoane fizice şi juridice

• SENS RESTRÂNS – sumele datorate de administraţia de

stat şi unităţi administrativ-teritoriale sau alte entităţi
publice către creditorii lor
 FORME

1. DUPĂ DURATĂ
– datoria publică flotantă (< 1an)
– datoria publică consolidată (> 1an)

2. DUPĂ NATURA CREDITORILOR

– datoria publică brută (sumele datorate tuturor creditorilor, publici şi
privaţi)
– datoria publică netă (sumele datorate numai creditorilor privaţi)

3. DUPĂ PROVENIENŢA CREDITORILOR/MONEDA

ÎN CARE SE ACHITĂ OBLIGAŢIILE
– datoria publică internă
– datoria publică externă
 INDICATORI AI DATORIEI PUBLICE

1. NIVELUL DATORIEI PUBLICE

– mărime absolută (în monedă naţională şi într-o monedă de largă
circulaţie internaţională)
– mărime relativă (ponderea în PIB, sumă medie pe locuitor)

2. GRADUL DE ÎNDATORARE
– raport între soldul datoriei publice şi PIB
– arată ce procent din PIB ar trebui utilizat dacă datoria publică ar
trebui achitată integral în anul respectiv
– are doar valoare teoretică, nu şi practică
– interpretarea trebuie să aibă în vedere şi nivelul PIB
– ritmul de creştere a datoriei publice trebuie să fie inferior (cel mult
egal) ritmului de creştere a PIB
 INDICATORI AI SERVICIULUI DATORIEI
PUBLICE

serviciul datoriei publice:

– cuprinde cheltuielile anuale cu rambursarea împrumuturilor
scadente, plata dobânzilor şi comisioanelor aferente
– exprimă efortul financiar anual determinat de datoria publică
INDICATORI
– suma absolută şi suma medie pe locuitor a serviciului datoriei publice
– ponderea serviciului datoriei publice în PIB
– ponderea serviciului datoriei publice în totalul cheltuielilor publice
– suma absolută a dobânzilor şi ponderea lor în PIB
– ponderea cheltuielilor cu dobânzile în cheltuielile bugetare
 FORMELE DATORIEI EXTERNE

A. DATORIA EXTERNĂ BRUTĂ ÎN SENS LARG

– toate sumele de bani şi alte valori pe care rezidenţii unei ţări le
datorează străinătăţii la un moment dat
B. DATORIA EXTERNĂ BRUTĂ ÎN SENS RESTRÂNS
– obligaţiile băneşti către străinătate, fără :
• creditele pe termen scurt
• investiţiile străine directe fără termene precise de rambursare sau
lichidare
• ajutoarele nerambursabile
• împrumuturile externe cu o perioadă de graţie mai mare de 10-15 ani
• creditele contractate de persoane fizice şi juridice private negarantate
de autorităţile publice competente
C. DATORIA EXTERNĂ ÎN INTERPRETAREA BĂNCII
MONDIALE
– numai sumele în valută datorate unor creditori externi, publici sau
privaţi, inclusiv cele contractate de persoanele private şi garantate de
stat
D. DATORIA EXTERNĂ NETĂ
– diferenţa dintre activele publice şi private ale rezidenţilor unei ţări în
străinătate şi activele deţinute de rezidenţii străini în ţara respectivă
 INDICATORI AI DATORIEI EXTERNE

• GRADUL DE ÎNDATORARE
– datoria externă totală
– datoria externă medie pe locuitor
– ponderea datoriei externe în valoarea exporturilor
– ponderea datoriei externe în PIB

• SERVICIUL DATORIEI EXTERNE

– ratele scadente ale împrumuturilor externe, cheltuielile cu plata
dobânzilor şi comisioanelor exigibile în anul respectiv
– ponderea plăţilor privind serviciul datoriei externe în valoarea
exporturilor
– ponderea serviciului datoriei externe în PIB
– ponderea dobânzilor aferente datoriei externe în valoarea
exporturilor
 PARTICULARITĂŢI ALE DATORIEI EXTERNE

• FORMAREA
– cumpărarea de bunuri (servicii) de la furnizori externi pe credit (cu
termene de plată mai mari de 1 an)
– contractarea de credite în valută de la persoane fizice, juridice,
instituţii financiar-bancare din străinătate, inclusiv de la alte state
• GARANTAREA
– garanţii materiale (mărfuri, documente de dispoziţie asupra
mărfurilor, valori mobiliare, bunuri imobiliare, venituri bugetare,
rezerva de aur şi devize)
– garanţii morale
• AMORTIZAREA (RAMBURSAREA)
– delimitări
• perioada de graţie
• rambursarea propriu-zisă
– uneori se poate practica reeşalonarea datoriei
 RAPORTURILE DINTRE DATORIA
EXTERNĂ ŞI BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

• X-H = S-I
– balanţă deficitară – sporeşte datoria externă
– balanţă excedentară – scade datoria externă
BUGETUL DE STAT
 CARACTERIZARE GENERALĂ

IPOSTAZE
- tablou al veniturilor şi cheltuielilor
- plan financiar
- program de cheltuieli
- lege
- fond bănesc

CONTINUT ECONOMIC
procese de repartiţie bănească a PIB
- repartiţie primară
- repartiţie secundară (redistribuire) (naţional şi internaţional)

CONŢINUT JURIDIC
act normativ care autorizează încasarea veniturilor bugetare şi efectuarea
cheltuielilor bugetare
 PRINCIPII BUGETARE

 universalitatea bugetului
 unitatea bugetului
 neafectarea veniturilor
 specializarea bugetului
 echilibrarea bugetului
 realitatea bugetului
 anualitatea bugetului
 publicitatea bugetului
 unitatea monetară
Cf. Legii Finanţelor Publice 500/2002, principiile bugetare sunt
(Capitolul 2, Secţiunea 1): UNIVERSALITĂŢII, PUBLICITĂŢII,
UNITĂŢII, ANUALITĂŢII, SPECIALIZĂRII ŞI UNITĂŢII MONETARE
 UNIVERSALITATEA BUGETULUI

Conţinut
– înscrierea in buget, in sume integrale, a tuturor
veniturilor si cheltuielilor statului
- nu se pot înscrie in buget acţiuni per sold

Argument
- oferă o imagine reala asupra acţiunilor înscrise in
buget
- compararea veniturilor cu cheltuielilor

Abateri
- bugete mixte (bruto si neto)
 UNITATEA BUGETULUI

Conţinut
– înscrierea intr-un singur document (buget general)
a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului
- existenta unui buget unic

Argument
- compararea directa a veniturilor si cheltuielilor
- control asupra structurii veniturilor si cheltuielilor
publice

Abateri
- bugete extraordinare, bugete autonome, bugete
anexe, conturile speciale de trezorerie, conturile cu
afectaţie speciala, conturi de reglementare, conturi
de operaţiuni monetare
 SISTEMUL BUGETAR

BUGETUL GENERAL

Bugetul de stat
CONSOLIDAT

Bugetele statelor membre

Bugetele locale
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituţiilor publice
 NEAFECTAREA VENITURILOR

Conţinut
- depersonalizarea veniturilor bugetare
- finanţarea cheltuielilor bugetare din ansamblul
veniturilor bugetare
- nu se pot rezerva anumite venituri pentru a
finanţa anumite cheltuieli

Abateri
- fondurile cu destinaţie speciala

Legea Finanţelor Publice 500/2002:

Principiul universalităţii
Art. 8. - (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget
în totalitate, în sume brute.
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei
cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi
sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte
 ANUALITATEA BUGETULUI

Conţinut
- întocmirea, aprobarea, execuţia, încheierea bugetului
sa se facă in limitele unei perioade de 12 luni

Anul bugetar
- coincide sau nu cu anul calendaristic (motive
subiective si obiective)
- doua sensuri
- perioada pentru care se întocmeşte si se
aproba bugetul
- perioada in care se executa si se încheie
exerciţiul bugetar
Abateri
- sistemul de execuţie (vs. sistemul de gestiune)
- acţiuni plurianuale aprobate prin buget
- bugete ciclice (vezi funcţia de reglare)
 Procesul bugetar – bugetul pe anul 2011

31.12.2010
1.01.2010 15.10.2010 1.01.2011 31.12.2011 1.07.2013

elaborare proiect Aprobare Executie

2011 2011 2011 incheierea
exercitiului
2011

Legea finanţelor publice 500/2002

Definiţii
Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc
după cum urmează:
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este
anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31
decembrie;

Art. 61. - (1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în
cadrul prevederilor bugetare, şi neplătită până la data de 31 decembrie se vor
încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de
drept.


 SPECIALIZAREA BUGETARA
Conţinut
-înscrierea in buget, aprobarea si urmărirea execuţiei
după o schema numita CLASIFICATIA BUGETARA

Argument
-asigurarea disciplinei financiare
- facilitează controlul bugetar

Clasificaţia bugetara
- elaborata de Ministerul Finanţelor (Publice)
- cerinţe
- sa reflecte provenienţa veniturilor si destinaţia cheltuielilor
- sa fie simpla si clara
- sa permită înţelegerea structurii veniturilor si cheltuielilor
- sa favorizeze efectuarea controlului
- criterii
- administrative (structura aparatului de stat)
- economice (surse de formare a veniturilor si destinaţii ale
cheltuielilor
CLASIFICATIA
indicatorilor privind finantele publice
---------------------------------------------------------------------------
Capitolul Subcap. Denumirea capitolelor si
subcapitolelor ..
--------------------------------------------------------------------------- b) CLASIFICATIA ECONOMICA
---------------------------------------------------------------------------
VENITURI Articol Alineat Denumirea cheltuielilor
I. Venituri curente ---------------------------------------------------------------------------
A. Venituri fiscale 01 A. CHELTUIELI CURENTE
A.1. Impozite directe 02 TITLUL I - CHELTUIELI DE PERSONAL
01.00 IMPOZITUL PE PROFIT 10 Cheltuieli cu salariile
02.00 IMPOZITUL PE SALARII 10.01 Salarii de baza
01 Impozitul pe salarii - total 10.02 Salarii de merit
02 Sume defalcate din impozitul pe salarii pentru 10.03 Indemnizatii de conducere
bugetele 10.04 Spor de vechime
locale (se scad) 10.05 Sporuri pentru conditii de munca
03.00 IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE
01 Impozitul pe veniturile liber-profesionistilor etc. ..
02 Impozitul pe cladiri si pe terenuri ocupate de cladiri 69 B. CHELTUIELI DE CAPITAL
70 TITLUL VII - CHELTUIELI DE CAPITAL
... 71 Stocuri pentru rezerve materiale nationale
CHELTUIELI 72 Investitii ale institutiilor publice
a) CLASIFICATIA FUNCTIONALA ...
Partea I - Servicii publice generale
51.00 AUTORITATI PUBLICE
01 Presedintia Romaniei
02 Autoritati legislative
03 Autoritati judecatoresti
04 Alte organe ale autoritatilor publice
05 Autoritati executive
Partea II-a - Aparare, ordine publica si siguranta
nationala
54.00 APARARE NATIONALA
 ECHILIBRAREA BUGETULUI

Conţinut
- egalizarea veniturilor ordinare cu cheltuielile din buget
- echilibru in faza de proiectare si echilibru in execuţie

Argument
- “cheia de bolta a finanţelor publice”
- controlul acţiunilor guvernului

Abateri
- acceptarea “golurilor temporare de casa”
- bugetele extraordinare (cheltuieli acoperite din resurse
extraordinare)
- “debugetizarea”
- deficitul bugetar = “demaror” (vezi funcţia de reglare si
stabilizatorii)
 ECHILIBRAREA BUGETULUI

VENITURI ORDINARE

VENITURI CHELTUIELI
FISCALE

PUBLICE
VENITURI
NEFISCALE
IMPRUMUTURI
ORDIN
EXTRA
VENIT

DE STAT
ARE
URI

EMISIUNE DE BUGETARE
MONEDĂ

Buget echilibrat – cheltuieli publice egale cu veniturile ordinare

Buget deficitar – cheltuieli publice mai mari decât veniturile ordinare,
finanţate din venituri extraordinare
Buget excedentar – cheltuieli publice mai mici decat veniturile
ordinare
 REALITATEA BUGETULUI

- indicatorii de cheltuieli, respectiv de venituri, să aibă

corespondent în posibilităţile reale de realizare a lor
- impune folosirea unui sistem informaţional adecvat,
date reale (realiste)
-impune folosirea de metode moderne de
dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare (şi
nu metode clasice, bazate pe aproximări), bazate pe
analiza cost-avantaje şi pe modele econometrice
- rectificările bugetului sunt operaţiuni necesare
asigurării realităţii bugetului
 PUBLICITATEA BUGETULUI

- conţinutul bugetului sa fie adus la cunoştinţa

publicului (alegătorilor)
- media, statistici oficiale, dezbaterea in şedinţă
publică a Legii bugetului

-Legea Finanţelor publice 500/2002

Principiul publicităţii
Art. 9. - Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se
prin:
a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu
prilejul aprobării acestora;
c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de
aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a acestora;
d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra
conţinutului bugetului, exceptând informaţiile şi documentele nepublicabile,
prevăzute de lege

CRITICI
- natura foarte tehnică a informaţiilor aduse la
cunoştinţa cetăţenilor (nespecialişti)
-bugetul devine un “cimitir de cifre”
 PROCESUL BUGETAR

ELABORAREA
ÎNCHEIEREA BUGETULUI PROIECTULUI
DE BUGET

EXECUŢIA BUGETULUI APROBAREA BUGETULUI

 ELABORAREA PROIECTULUI DE BUGET

- constă în efectuarea lucrărilor de evaluare a

cheltuielilor şi veniturilor bugetare, inclusiv a celor de
întocmire a proiectului bugetului de stat
- se concretizează în documente specifice în care se
înscriu categoriile de cheltuieli şi de venituri bugetare
(după clasificaţia bugetară) în cuantumul previzionat

1 MINISTERUL
FINANŢELOR 5 GUVERN
2

6
INSTITUŢII 3
PUBLICE
4

PARLAMENT
 METODE DE DIMENSIONARE
A CHELTUIEILILOR/VENITURILOR BUGETARE
METODE CLASICE
• Metoda automată
• Metoda majorării sau diminuării
• Metoda evaluării directe

METODE MODERNE
• ANALIZA COST-AVANTAJE
• PPBS (PLANNING-PROGRAMING-BUDGETING
SYSTEM)
• ZBB (ZERO-BASED BUDGETING)
• RCB (RATIONALISATION DES CHOIX
BUDGETAIRES)
• MBO (MANAGEMENT BY OBJECTIVES)
• TBB (TARGET-BASED BUDGETING)
• etc.
 METODE CLASICE DE DIMENSIONARE…

• se bazează pe preluarea unor sume din execuţiile bugetare

anterioare şi extrapolarea lor pentru exerciţiile viitoare
• caracter aproximativ

t-1 (2010) t (2011) t+1 (2012)

încheierea elaborare
exerciţiului proiect
anului t-1 anul t+1
 METODA AUTOMATĂ

• Ct+1 = Ct-1 ± ΔC

C2012 = C2010 ± ΔC

Ct-1 cheltuieli (venituri) efective în anul “t-1”

ΔC influenţa specifică unor factori din anii

“t-1” - ΔC

“t+1” + ΔC

• se mai numeşte metoda “penultimei”

 METODA MAJORĂRII/DIMINUĂRII

• corectarea cheltuielilor din anul anterior (t-1) sau curent (t)

cu sporul mediu sau ritmul mediu observate pe o perioada
anterioară mai îndelungată (minim 5 ani)
Ct+1 = Ct-1 + S
Ct+1 = Ct + S

Ct+1 = Ct-1 · R
Ct+1 = Ct · R

Ct-1 cheltuieli (venituri) efective în anul “t-1”

Ct cheltuieli (venituri) preliminate pt. anul “t”
 METODA EVALUĂRII DIRECTE

n m
C   (  Cij )
t 1 i1 j 1 t 1
n m
C2012   (  Cij )
i1 j 1 2012
i – instituţii publice
j – categoria de cheltuieli (venituri)

Exemplu
Pentru j=1 (cheltuieli materiale)
Ci1=Cn · p, unde
Cn – consumuri normate; p – preţ de achiziţie previzionat

Pentru j=2 (cheltuieli salariale)

Ci2=Np· s , unde
Np – număr personal, s – salariul mediu
 METODE MODERNE DE DIMENSIONARE…

• presupun prelucrarea unui volum mare de informaţii, prin

modele econometrice

• sunt aplicabile unor obiective complexe

• au elemente comune (analiza cost-avantaje) şi elemente

specifice

• rezultatele lor sunt însă influenţate de deciziile politice

 ANALIZA COST – AVANTAJE

etape de parcurs
definirea cât mai precisă a obiectivelor
identificarea mijloacelor posibile de folosit
elaborarea de soluţii alternative (liste)
determinarea mărimii costurilor şi a beneficiilor (avantajelor)
compararea acestora şi alegerea variantei mai avantajoase

elemente de costuri
cheltuieli cu cercetarea şi proiectarea
cheltuieli aferente lucrărilor de construcţii, achiziţionării şi montării
utilajelor etc.
eventualele pierderi de venit ce decurg din dezafectarea unor
terenuri

elemente de avantaje
încasările previzibile din vânzarea produselor sau serviciilor
sume ce vor rezulta din valorificarea altor utilităţi sau active ce vor
fi scoase din funcţiune
 ACTUALIZAREA

- permite comparabilitatea veniturilor/cheltuielilor

realizate/efectuate la momente diferite în timp
- se foloseşte rata de actualizare :
- brută = rata dobânzii
1 d
- netă a 1
1 i
MODALITĂŢI DE ACTUALIZARE
• calculul valorii prezente a unei sume din viitor
Sn
S0 
(1  a )n
• calculul valorii viitoare a unei sume din prezent
Sn  S0  (1  a )n

Profitul
• neactualizat P = (V1 + V2 + ..... + Vn) - (I + C1 + C2 + ..... + Cn)

(V1  C1 ) (V2  C 2 ) (V3  C 3 ) (V  C n )

• actualizat P a
 I 
(1  a )

(1  a ) 2

(1  a ) 3
 ....  n
(1  a )n
 ACTUALIZAREA - EXEMPLU

o investiţie de 5.000.000 lei realizată la 1 ianuarie 2010 generează

un venit de 5.000.000 lei la 1 ianuarie 2013. Rata dobânzii (anuală)
este 10%, rata inflaţiei (anuală) este 3,5%.

-Rata netă de actualizare : 6.2802%)

1 ian 2010 1 ian 2013

C3 = C0 x(1+0,062802)3
C3 = 2.400.971

C0 = 2.000.000 V3 = 5.000.000

V0 = V3 / (1+0,062802)3
Vo = 4.164.981
 METODA PPBS
PLANNING-PROGRAMMING-BUDGETING SYSTEM

PLANIFICAREA (termen lung)

• stabilirea obiectivelor concrete
• definirea strategiei pentru îndeplinirea acestora
• identificarea posibilităţilor de realizare

PROGRAMAREA (termen mediu)

• studii evaluative bazate pe programe de optimizare a
soluţiilor pentru atingerea obiectivelor
• asigură suportul determinării costurilor şi avantajelor
comparabile, inclusiv a volumului alocaţiilor bugetare

BUGETAREA (anual)
• determinarea cheltuielilor/veniturilor de înscris în bugetele
pe anii următori
CICLUL PPBS
 METODA ZBB
ZERO BASED BUDGETING

OBIECTIV
prevenirea creşterii neraţionale a cheltuielilor publice, prin
reanalizarea anuală a tuturor cheltuielilor bugetare, inclusiv a
celor angajate în anii bugetari anteriori

CONŢINUT
• dimensionarea costurilor şi avantajelor pentru obiectivele
noi
• revizuirea (actualizarea) costurilor şi avantajelor pentru
obiectivele aflate în execuţie (pornind de la zero)

PARTICULARITĂŢI
• elaborarea de “decizii-pachet”
• adoptarea celui mai avantajos ”pachet” ţinând cont de
restricţia bugetară
 METODA RCB
RATIONALISATION DES CHOIX BUDGETAIRES
OBIECTIV
o mai bună corelare a eforturilor şi efectelor privitoare la
obiective şi acţiuni de mare complexitate

PARTICULARITĂŢI
caracter de sistem cibernetic închis
aplicabilă la programe interdepartamentale

FAZE
1. STUDIUL
• formularea problemei
• definirea în termeni cantitativi a obiectivelor
• cercetarea şi identificarea mijloacelor de realizare a
obiectivelor
• analiza de sistem (interdependenţele caracteristice
obiectivelor şi legăturile dintre instituţiile publice participante
la realizarea acestora)
• elaborarea de soluţii alternative şi gruparea lor în
“programe glisante” , pe un orizont mediu de timp
 METODA RCB
RATIONALISATION DES CHOIX BUDGETAIRES
2. DECIZIA
• compararea programelor şi alegerea celei mai avantajoase
variante de program
•întocmirea bugetelor de program (veniturile şi cheltuielile
aferente ce se înscriu în bugetul public anual, grupate pe
criterii administrative şi economice)

3. EXECUŢIA
• acţiuni adecvate de aplicare a deciziei
•urmărirea concordanţei dintre prevederi şi realizări, prin
indicatori specifici

4. CONTROLUL
• execuţia deciziei
• reconsiderarea (eventuală) a prevederilor iniţiale şi
deciziilor adoptate
 APROBAREA BUGETULUI

- proiectul de buget este transmis Parlamentului de către

Guvern, sub forma unei documentaţii compuse din:
a) proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, cuprinzând veniturile şi
cheltuielile bugetare;
b) expunerea de motive care explică opţiunile concretizate în proiectul de buget,
inclusiv propunerile de modificare a legislaţiei fiscale;
c) anexele la proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, în care se detaliază
structura veniturilor şi a cheltuielilor bugetare;
d) alte materiale documentare necesare analizei detaliate a prevederilor bugetare,
de către Parlament.
- analiza la nivel de comisie parlamentară specializată
(posibile amendamente)
- dezbaterea în plen, soluţionarea eventualelor divergenţe
între cele două Camere şi concilierea amendamentelor
propuse
- adoptarea Legii bugetului
- promulgarea legii de către preşedintele statului
- publicarea Legii bugetului
 EXECUŢIA BUGETULUI

- constă în încasarea efectivă a veniturilor şi realizarea

efectivă a cheltuielilor
- responsabilitatea Guvernului, îndeplinită prin ministerul de
resort (al Finanţelor Publice), care trebuie să organizeze
activitatea şi să aplice procedurile adecvate
- presupune operaţiuni specifice la cheltuieli şi venituri
•Cheltuieli : angajarea, lichidarea, oordonanțarea, plata
propriu-zisă
•Venituri: așezarea, lichidarea, emiterea titlului de
percepere, perceperea (încasarea propriu-zisă)
EXECUTIA CHELTUIELILOR BUGETARE

Livrare bunuri, prestare serv etc.

√
LICHIDAREA
ORDONANŢAREA

ANGAJAREA Dpt.
fin.

PLATA PROPRIU-ZISĂ
EXECUTIA VENITURILOR BUGETARE

PERCEPEREA
ANAF
EMITEREA TITLULUI
DE PERCEPERE

LICHIDAREA

AŞEZAREA
 EXECUTIA DE CASA A BUGETULUI
PRIN SISTEMUL BANCAR

- deschiderea de conturi la o bancă (de regulă banca

centrală) pentru instituţiile publice implicate în realizarea
operaţiunilor bugetare
- încasările şi plăţile sunt realizate de către unităţile bancare
în numele statului

AVANTAJE
rețeaua larga existentă a unităţilor bancare

DEZAVANTAJE
• neconcordante intre sistemele informaționale
• imobilizarea resurselor bugetare
• organizarea unor structuri separate de control
• întârzieri posibile in raportarea datelor privind execuția bugetului.
 EXECUTIA DE CASA A BUGETULUI
PRIN TREZORERIE

- crearea de către stat a unei instituţii financiare proprii,

specializată în efectuarea operaţiunilor bugetare
- structură asemănătoare băncilor, cu o unitate centrală
(trezoreria centrală), subordonată Ministerului Finanţelor şi
unităţi teritoriale (trezorerii teritoriale)
- funcţii specifice : casier şi bancher

FUNCŢIA DE CASIER
• organizarea şi efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi
• elaborarea de prognoze si asigurarea lichidității
• exercitarea controlului operativ
• informaţii pentru întocmirea rapoartelor periodice

FUNCŢIA DE BANCHER
• deschiderea si admin de conturi
• operatiuni de garantare si coparticipare
• gestionarea disponibilitatilor
• operatiuni de finantare a deficitului bugetar
 ÎNCHEIEREA EXERCIŢIULUI BUGETAR

- stabilirea rezultatului activităţii de execuţie bugetară:

cheltuielile efectuate, veniturile încasate şi soldul înregistrat
- se întocmeşte şi se supune aprobării "contul de execuţie
bugetară“

LEGEA FINANŢELOR PUBLICE 500/2002

Art. 57. - Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor
de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive;
încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi
efectuate.
 CONTROLUL BUGETAR

- vizează operaţiunile din fiecare fază a procesului bugetar

- legalitatea/oportunitatea/eficienţa

FORME

POLITIC
• se exercită de către Parlament
• vizează, în principal, respectarea legislaţiei financiare şi concordanţa
cu obiectivele politicii generale

JURISDICŢIONAL
• se exercită de către o instituţie cu atribuţiuni speciale (Curtea de
Conturi)
• urmăreşte modul în care este administrat patrimoniul public şi
legalitatea operaţiunilor financiare cu impact asupra bugetului de stat

ADMINISTRATIV
• din interiorul entităţilor publice (control intern)
• de la nivel ierarhic superior
 SISTEMUL BUGETAR

BUGETUL GENERAL

Bugetul de stat
CONSOLIDAT

Bugetele statelor membre

Bugetele locale
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituţiilor publice
Ca operatiune specifica executiei bugetului la cheltuieli, lichidarea se concretizeaza prin:
a) constatari faptice privind bunurile livrate, serviciile prestate, lucrarile executate
b) emiterea dispozitiei pentru efectuarea platii sumei datorate
c) transmiterea efectiva a sumei de bani datorate de entitatea publica catre persoana
(fizica sau juridica) careia i se cuvine
d) intocmirea actului de confirmare a obligatiei de plata

Care din urmatoarele operatii (activitati) corespund functiei de bancher a Trezoreriei

publice:
a) emiterea titlurilor de percepere a veniturilor bugetare
b) gestionarea datoriei publice
c) elaborarea de prognoze pentru evolutia viitoare a veniturilor si cheltuielilor bugetare
d) aplicarea de majorari de intarziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor
si taxelor datorate bugetului

Constatarile faptice privind bunurile livrate, serviciile prestate, lucrarile executate, in

cadrul executiei bugetului la cheltuieli, sunt specifice:
a) angajarii
b) lichidarii
c) ordonantarii
d) platii propiru-zise