UNITATEA DE ÎNVĂȚARE V

VENITURILE PUBLICE

Cuprins

5.1. Introducere
5.2. Obiective
5.3. Subiecte de studiu
5.3.1. Conţinutul veniturilor publice
5.3.2. Structura veniturilor publice
5.3.3. Indicatori privind nivelul, structura şi dinamica veniturilor publice
5.4. Rezumat
5.5. Test de autoevaluare
5.6. Sarcină de învățare
5.7. Concluzii
5.8. Bibliografie obligatorie

5.1. Introducere

Unitatea de învățare are în vedere prezentarea conținutului economic al

veniturilor publice, distingerea între diferite categorii de venituri proprii, evidențierea
unor criterii și indicatori privind nivelul, structura și dinamica veniturilor publice.
Unitatea își propune să răspundă următoarelor întrebări: Ce reprezintă veniturile
publice?, Care este diferența dintre veniturile publice și veniturile bugetare?, Care
sunt criteriile de structurare a veniturilor publice și importanța acestora?, Care sunt
indicatorii de analiză a nivelului, structurii și dinamicii veniturilor publice?.

Cunoştinţe preliminare: Buget, resurse, venituri

Resurse necesare şi recomandări de studiu: resursele de la bibliografia

obligatorie; acces la internet

Durata de învăţare: 120 de minute

5.2. Obiective

Obiectivul specific: dobândirea cunoștințelor și abilităților teoretice și practice

privind veniturile publice

Obiectivele operaționale
Dupa parcurgerea conținutului, toți studentii vor putea:
- Să definească veniturile publice, veniturile bugetare

81
 - să analizeze factorii ce influențează volumul resurselor financiare publice
(veniturilor publice);
- să analizeze volumul, structura și dinamica veniturilor publice, având în
vedere diferite criterii de structurare a acestor venituri

5.3. Subiecte de studiu

5.3.1. Conţinutul veniturilor publice

Activitatea economică reprezintă temelia existenţei şi desfăşurării vieţii

sociale. Ea se derulează în condiţiile restrictive generate de limitarea resurselor şi ale
unei creşteri accentuate a cererii acestora.
Resursele reprezintă totalitatea elementelor, împrejurărilor şi premiselor
utilizate, direct sau indirect, sau utilizabile la producerea şi obţinerea de bunuri
economice.1
Alături de resursele materiale, informaţionale, valutare şi umane, un rol
deosebit în asigurarea desfăşurării activităţii economice îl au resursele financiare.
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare
realizării obiectivelor economice şi sociale într-un interval de timp determinat.2
Resursele financiare ale societăţii sunt constituite din resurse financiare
publice şi din resurse financiare private, fiecare categorie de resurse fiind utilizată la
satisfacerea unei categorii distincte de nevoi.Satisfacerea nevoilor individuale
presupune obţinerea bunurilor şi serviciilor prin intermediul pieţei, prin vânzare-
cumpărare, utilizând resurse financiare private, în timp ce nevoile colective se
finanţează din resurse financiare publice, întrucât de pe urma acţiunilor publice
beneficiază toţi membrii societăţii sau ai unei comunităţi.
Totalitatea mijloacelor băneşti pe care autorităţile publice le încasează de la
populaţie şi întreprinderi în virtutea suveranităţii fiscale şi prin relaţii economice,
având ca destinaţie acoperirea cheltuielilor publice constituie venituri publice (resurse
financiare publice ).3 Veniturile publice se obţin prin prelevări obligatorii de la
agenţii economici şi populaţie, din activitatea economică proprie sau din
împrumuturi.
Veniturile publice includ:
- veniturile bugetare, adică totalitatea resurselor băneşti care alimentează
bugetele publice4;
- veniturile obţinute din activitatea unităţilor economice aparţinând în
totalitate sau parțial statului, precum şi de instituţiile publice, venituri reţinute parţial

1
N. Dobrotă, Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pag.402
2
I. Văcărel(coord), Finanţe publice, ediţia a II-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2000, pag. 374
3
F. Cătinianu, Finanţe publice, Editura Marineasa, Timişoara, 2000, pag. 171
4
I. Talpoş, Finanţele României, Editura Sedona, Timişoara, 1996, pag. 176

82
sau în totalitate pentru autofinanţarea activităţilor agenţilor economici care le-au
obţinut.
Veniturile bugetare deţin ponderea covârşitoare în structura resurselor
financiare publice. Veniturile bugetare constituie mijloace şi modalităţi de formare a
bugetelor publice, a căror mobilizare se realizează în temeiul unor reglementări
legale, în funcţie de politica economico-financiară a statului referitoare la repartiţia
produsului intern brut şi la mobilizarea unor resurse externe. Structura generală a
veniturilor bugetare este stabilită prin Legea finanţelor publice, iar dreptul de
instituire a unei categorii de obligaţii bugetare în sarcina contribuabililor revine
Parlamentului.
Volumul veniturilor publice este influenţat de un ansamblu de factori, dintre
care menţionăm5:
- factori economici, care influenţează evoluţia produsului intern brut, cu
efecte asupra volumului veniturilor impozabile;
- factori monetari (dobândă, credit, masă monetară), care influenţează
volumul resurselor financiare publice prin intermediul preţului;
- factori sociali, care au în vedere în principal activităţile de redistribuire a
resurselor;
- factori demografici, care pot influenţa numărul persoanelor din categoria
populaţiei active şi numărul contribuabililor;
- factori politici şi militari, care prin măsurile de politică economică,
socială sau financiară pe care le implică pot influenţa nivelul producţiei şi a resurselor
financiare publice;
- factori de natură financiară, care sintetizează influenţa celorlalte categorii
de factori prin dimensionarea cheltuielilor publice. Volumul cheltuielilor publice
influenţează la rândul lui mărimea deficitului bugetar pentru a cărui acoperire sunt
necesare resurse publice sulimentare.
Factorii de influenţă diverşi au condus la diversificarea structurii resurselor
financiare.

5.3.2. Structura veniturilor publice

Gruparea şi ordonarea veniturilor publice (resurselor financiare publice) este

determinată de cerinţe analitice, dar mai ales de necesităţi operaţionale apărute cu
prilejul repartizării şi urmăririi utilizării lor.
A. Din punct de vedere al conţinutului economic, veniturile publice sunt
constituite din:
- prelevări cu caracter obligatoriu;
- venituri de trezorerie;
- venituri provenite din împrumuturi publice;
- venituri obţinute din emisiune monetară fără acoperire.
Prelevările cu caracter obligatoriu iau forma impozitelor, taxelor, a
veniturilor de la întreprinderile şi proprietăţile publice și private ale statului,

5
I. Văcărel, op.cit., pag. 353.

83
constituind cea mai mare parte a resurselor financiare publice. Volumul veniturilor
din această categorie este de obicei insuficient, iar sporirea lui implică modificări ale
fiscalităţii fie în sensul modificării cotelor de impunere folosite, fie în cel referitor la
introducerea unor noi impozite.
Veniturile de trezorerie sunt împrumuturi pe termen scurt contractate prin
emisiunea şi vânzarea pe piaţa financiară a titlurilor de stat pentru acoperirea
temporară a deficitului curent al bugetelor publice, pentru acoperirea golurilor de
casă ale bugetelor locale, pentru acoperirea deficitelor temporare ale bugetelor
fondurilor speciale. Veniturile de trezorerie au caracter temporar şi rambursabil, iar
costul lor este dobânda aferentă titlurilor de stat pe termen scurt şi cheltuielile
ocazionate de punerea în circulaţie şi retragerea din circulaţie a înscrisurilor.
Veniturile provenite din împrumuturi publice, din surse interne sau externe,
sunt folosite în special pentru acoperirea deficitului bugetar. În acest caz, creditorii
statului pot fi persoane fizice sau persoane juridice deţinătoare de resurse băneşti, al
căror câştig îl reprezintă dobânda.
Veniturile obţinute din emisiune monetară fără acoperire presupun obţinerea
resurselor prin punerea în circulaţie a bancnotelor fără o creştere echivalentă de
bunuri şi servicii în economie.
B. După sursa de formare, veniturile publice provin din:
- produsul intern brut, care se obţin pe calea impozitelor şi taxelor percepute
de la populaţie şi agenţi economici, din veniturile aferente întreprinderilor publice,
din contribuţii, penalităţi, împrumuturi publice interne;
- avuţia naţională, care se obţin ca urmare a vânzărilor de proprietăţi ale
statului, a participaţiilor de capital în străinătate, a rezervelor tezaurului sau a fondului
de amortizare constituit la nivelul întreprinderilor proprii;
- transferuri primite din străinătate, care îmbracă forme diferite: împrumuturi
de stat externe, ajutoare, venituri din încasarea veniturilor de război, venituri din
valorificarea trofeelor.
C. După natura funcţională, veniturile publice se pot grupa în:
- venituri ce ţin de suveranitatea fiscală, concretizate în impozite, taxe fiscale
şi parafiscale, amenzi;
- venituri ce ţin de proprietate, care constau în venituri de la întreprinderile şi
proprietăţile publice;
- venituri din activitatea bancară formate din impozite aplicate asupra
instrumentelor de economisire: dobânzi, câştiguri, comisioane;
- venituri diverse ocazionale, cu o pondere redusă care constau în donaţii,
ajutoare.
D. După caracterul lor, veniturile publice se clasifică în:
- venituri definitive sau permanente;
- venituri temporare sau provizorii;
Veniturile definitive (permanente) sunt reprezentate de acea categorie de
resurse care nu se restituie plătitorilor. Ele pot fi obligatorii, incluzând impozitele,
taxele, cotizaţiile sociale, sau neobligatorii, reprezentând contravaloarea serviciilor
prestate (taxe de înscriere la universitate, taxe de intrare la muzeu, etc.).
Veniturile temporare (provizorii) sunt obţinute din împrumuturi de pe piaţa
bancară sau de capital şi a căror restituire se face la termenele convenite.
E. După provenienţă, veniturile publice se grupează în:

84
 - venituri interne;
- venituri externe.
Veniturile de provenienţă internă constau în impozite, taxe, contribuţii,
venituri nefiscale, împrumuturi publice contractate la persoane fizice sau juridice din
ţară, alte venituri excepţionale.
Cele mai importante venituri de provenienţă externă sunt cele provenite din
împrumuturi externe angajate de către stat de la instituţiile financiare internaţionale,
de la guvernele altor state şi de la creditori externi diverşi: bănci cu sediul în alte
state, deţinători străini de capital bănesc. Alte resurse financiare publice de
provenienţă externă sunt dobânzile încasate pentru creditele externe acordate de stat,
ratele scadente ale acestor credite, ajutoarele financiare şi donaţiile primite din
străinătate, lichidările participaţiilor de capital ale statului în străinătate, impozitele şi
taxele percepute reprezentanţelor în România ale firmelor străine.
F. După frecvenţa cu care se constituie, veniturile publice pot fi:
- venituri ordinare (curente);
- venituri din operaţiuni de capital;
- venituri extraordinare (excepţionale).
Veniturile ordinare sunt cele la care statul apelează în mod obişnuit, se
încasează cu regularitate la buget, constituind o sursă permanentă. În această
categorie se includ resursele fiscale constituite din impozite şi taxe, resursele
nefiscale, constituite din venituri provenite de la întreprinderile şi domeniile publice,
de la instituţiile publice, şi contribuţiile de la asigurările sociale.
Veniturile din operaţiuni de capital au o frecvenţă de încasare ocazională şi
provin din cesiunea unor active proprietate a autorităţilor publice.
Veniturile extraordinare reprezintă resurse la care statul recurge în situaţii
excepţionale, atunci când mijloacele băneşti provenite din resurse ordinare nu acoperă
integral cheltuielile. Principalele resurse extraordinare sunt: resursele provenite din
împrumuturile de stat, din emisiunea de bani de hârtie fără acoperire, ajutoare,
transferuri primite din străinătate, sume rezultate din lichidarea participaţiilor de
capital în străinătate şi din valorificarea peste graniţă a bunurilor statului.
Prin clasificările prezentate s-a urmărit realizarea unor grupări diverse ale
veniturilor publice, care să ne ajute în demersurile analitice necesare.

5.3.3. Indicatori privind nivelul, structura şi dinamica veniturilor

publice

Nivelul veniturilor publice se analizează din perspectiva volumului

veniturilor publice (în expresie nominală sau reală), a ponderii veniturilor publice în
PIB, precum şi a veniturilor publice pe locuitor.
Volumul veniturilor publice în expresie nominală reprezintă totalitatea
veniturilor publice exprimate în preţurile curente ale anului de calcul, iar volumul
veniturilor publice în expresie reală reprezintă totalitatea acestor venituri exprimate
însă în preţuri constante ale perioadei de bază.
Pentru asigurarea comparabilităţii internaţionale, nivelul veniturilor publice
trebuie calculat fie ca pondere în PIB, fie ca indicatori medii pe locuitor.

85
 Ponderea veniturilor publice în PIB exprimă partea din PIB care este preluată
la dispoziţia statului sub forma veniturilor publice, exprimate în expresie nominală.
Formula de calcul este:
VPT
% VPTPIB = x 100
PIB
Veniturile publice medii pe locuitor pot fi exprimate atât în preţuri curente,
cât şi în preţuri reale, dar pe de altă parte, pot fi exprimate în unităţi monetare
naţionale/locuitor sau în unităţi monetare în valută/locuitor.
Indicatorii privind structura veniturilor publice presupun exprimarea modului
de formare a veniturilor publice totale în funcţie de categoriile de venit identificate.
Pentru fiecare categorie de venit se stabileşte ponderea acesteia în totalul
veniturilor publice.
Formula este:
VPj
% VPj= x 100,
VPT
unde VPj reprezintă venitul specific analizat.
În ceea ce priveşte indicatorii de dinamică ai veniturilor publice, aceştia
includ următoarele6: modificarea absolută a veniturilor publice; modificarea relativă a
veniturilor publice; modificarea ponderii veniturilor publice în PIB; modificarea
volumului veniturilor publice medii ce revin pe un locuitor; modificarea structurii
veniturilor publice; indicatorul de corespondenţă dintre modificarea veniturilor
publice şi modificarea PIB; elasticitatea veniturilor publice în raport cu PIB.
Modificarea absolută a veniturilor publice se poate exprima atât în mărime
nominală, cât şi în mărime reală.
∆VPT = VPT1 – VPT0,
unde VPT1 reprezintă veniturile publice totale din anul 1, iar VPT 0 -
veniturile publice totale din anul 0.
În funcţie de modul de exprimare ale veniturilor publice (în mărime nominal
sau reală), modificarea absolută este exprimată în mărime nominal sau reală.
Modificarea relativă a veniturilor publice exprimă modificarea procentuală a
veniturilor publice (exprimate fie în mărime nominal, fie reală) în anul 1 faţă de
anul 0.
VPT 1  VPT 0
%∆VPT1/0 = x 100
VPT 0

Modificarea ponderii veniturilor publice în PIB exprimă diferenţa dintre

ponderea veniturilor publice în PIB din anul 1 şi ponderea veniturilor publice în PIB
din anul 0.
Formula de calcul este:
VPT 1 VPT 0
∆%VPT = x 100 - x 100
PIB1 PIB0
Modificarea veniturilor medii pe locuitor exprimă diferenţa dintre veniturile
medii pe locuitor din anul 1 şi veniturile medii pe locuitor din anul 0.

6
M.A.Georgescu, op.cit., pag. 117-120. Prezentarea indicatorilor are la bază acelaşi material.

86
 Formula de calcul este:
VPT 1 VPT 0
∆VPT/loc10 = -
N1 N0
Modificarea structurii veniturilor publice exprimă diferenţa dintre ponderea
unei anumite categorii de venit din veniturile publice totale în anul 1 şi ponderea
aceleiaşi categorii de venit în anul 0.
VPj1 VPj 0
∆pondereVPj = x 100 - x 100
VPT 1 VPT 0
Indicatorul de corespondenţă dintre modificarea veniturilor publice şi
modificarea PIB exprimă raportul dintre indicele de evoluţie a veniturilor publice şi
indicele de evoluţie a PIB.
Formula de calcul este:
VP1
IVP/PIB = VP 0
PIB1
PIB0
Indicele se poate calcula fie pentru veniturile totale, fie pentru o categorie
specifică de venituri.
Un indicator supraunitar sugerează o evoluţie mai susţinută a veniturilor
publice decât cea a PIB, în timp ce un venit subunitar exprimă o evoluţie a PIB mai
susţinută decât cea a veniturilor.
Elasticitatea veniturilor publice în raport cu PIB exprimă modificarea
procentuală a veniturilor la modificarea cu 1% a PIB.
Indicatorul se poate calcula atât pentru veniturile totale, cât şi pentru venituri
specifice componente ale veniturilor totale.

VP1  VP0
KeVP/PIB = VP0
PIB1  PIB0
PIB0

În funcţie de mărimea acestui indicator, identificăm:

- venituri elastice în raport cu PIB (Ke>1), creşterea lor procentuală fiind mai
mare decât a PIB;
- venituri inelastice (Ke<1), creşterea lor procentuală fiind mai mică decât a
PIB;
- venituri cu elasticitate unitară (Ke=1), creşterea lor procentuală fiind egală
cu cea a PIB.
Acest indicator are o importanţă deosebită la fundamentarea măsurilor de
politică fiscală, atunci când se doreşte obţinerea unor venituri suplimentare.

87
 Exemplificare și fixarea cunoștințelor

Se consideră următoarele date referitoare la statul „S” (date ipotetice):

Indicatori Unitate de măsură Anul I Anul II

Venituri publice totale mld. u.m., preţuri curente 184 251
Indicele preţurilor %, an de bază anul 0 82,3 102,1
Curs de schimb u.m. naţionale/USD 1,9891 1,9764
Populaţia mil. loc. 13,2 13,9
Produs intern brut mld. u.m., preţuri curente 1551 2212

Se va determina:
a) volumul veniturilor publice totale în expresie nominală, respectiv în expresie reală
(preţuri comparabile);
b) ponderea veniturilor publice totale în PIB;
c) volumul veniturilor publice totale medii pe locuitor, exprimat în u.m. naţionale,
respectiv în USD;
d) modificarea absolută în expresie nominală, respectiv în expresie reală, a veniturilor
publice totale;
e) modificarea relativă în expresie nominală, respectiv în expresie reală, a veniturilor
publice totale;
f) modificarea ponderii veniturilor publice totale în PIB;
g) modificarea nivelului mediu al veniturilor publice totale exprimat în u.m.
naţionale/loc., respectiv în USD/loc.;
h) indicatorul de corespondenţă dintre modificarea veniturilor publice totale şi
modificarea PIB;
i) elasticitatea veniturilor publice totale în raport cu PIB.

Rezolvare:

a) VPT1_nom = 184 mld. u.m.; VPT2_nom = 251 mld. u.m.

VPT1 _ nom 184
VPT1_real = = = 223,57 mld. u.m.
Ip1 / 0 82,3%
VPT2 _ nom 251
VPT2_real = = = 245, 84 mld. u.m.
Ip 2 / 0 102,1%
Veniturile publice reale au în vedere evoluția prețurilor și se observă că
atunci când indicele prețurilor este subunitar (sub 100%, cazul anului 1 față de anul
0), adică la reducerea prețurilor, volumul real al veniturilor totale (223,57 mld. u.m. –
în anul 1) este mai mare decât volumul veniturilor totale nominale (184 mld. u.m. – în
anul 1). Atunci când indicele prețurilor este supraunitar (peste 100%, cazul anului 2
față de anul 0), adică are loc creșterea prețurilor, volumul real al veniturilor totale
(245,84 mld. u.m.) este mai mic decât volumul veniturilor totale nominale (251 mld.
u.m.).

88
 VPT1 _ nom 184
b) % VPT1_PIB = x 100 = x 100 = 11,86%;
PIB1 1551
VPT2 _ nom 251
% VPT2_PIB = x 100 = x 100 = 11,35%
PIB2 2212
Ponderea veniturilor publice totale în expresie nominală este de 11,86% (în anul 1),
respectiv de 11,35% (în anul 2).

VPT1 _ nom 184 mld . u.m. 184000 mil. u.m.

c) VPT1_u.m./loc. = = = = 13939,39 u.m./loc.
N1 13,2 mil. loc. 13,2 mil. u.m.
VPT2 _ nom 251 mld . u.m. 251000 mil. u.m.
VPT2_u.m./loc. = = = = 18057,55 u.m./loc.
N2 13,9 mil. loc. 13,9 mil. u.m.

Veniturile publice totale în expresie nominală pe locuitor în anul 1 sunt de

13939,39 u.m./loc., iar în anul 2 sunt de 18057,55 u.m./loc.

VPT1 _ u .m. / loc. 13939,39 u.m./loc.

VPT1_USD/loc = = = 7007,89 USD/loc.
curs de schimb 1,9891 u.m./USD
VPT2 _ u .m. / loc. 18057,55 u.m. / loc.
VPT2_USD/loc = = = 9136,59 USD/loc.
curs de schimb 1,9764 u.m. / USD

Veniturile publice totale (exprimate în USD) pe locuitor în anul 1 sunt de

7007,89 USD/loc., iar în anul 2 sunt de 9136,59 USD/loc.

d) ∆VPT nom= VPT2_nom – VPT1_nom = 251 – 184 = 67 mld. u.m.

∆VPT real= VPT2_real – VPT1_real = 245,84 – 223,57 = 22,27 mld. u.m.

Între anii 1 și 2, veniturile au crescut sub aspect nominal cu 67 mld. u.m., iar sub
aspect real cu 22,27 mld. u.m.

VPT2 _ nom  VPT1 _ nom 67

e) %∆VPT2/1_nom = x 100 = x 100 = 36,41%
VPT1 _ nom 184
VPT2 _ real  VPT1 _ real 22,27
%∆VPT2/1_real = x 100 = x 100 = 9,96%
VPT1 _ real 223,57
Veniturile publice în expresie nominală în anul 2 față de mărimea lor din anul 1 au
înregistrat o creștere cu 36,41%, în timp ce veniturile publice în expresie reală au
înregistrat o creștere cu 9,96% în anul 2 față de anul 1.

89
 VPT2 VPT1
f) ∆%VPT = x 100 - x 100 = 11,35% - 11,86% = - 0,51%
PIB2 PIB1

Ponderea veniturilor publice în PIB a scăzut în anul 2 față de anul 1 cu 0,51%.

VPT2 VPT1
g) ∆VPTu.m./loc. = - = 18057,55 - 13939,39 = 4118,16 u.m./loc.
N2 N1

VPT2 _ u.m./loc. VPT1 _ u.m./loc.

∆VPTUSD./loc. = - = 9136,59 - 7007,89 =
Curs de schimb 2 Curs de schimb1
2128,70 USD/loc.

Veniturile publice pe locuitor exprimate în u.m au crescut în anul 2 față de anul 1

cu 4118,16 u.m./loc., în timp ce veniturile proprii pe locuitor exprimate în USD au
crescut cu 2128,70 USD/loc.

VPT2 251
VPT1 1,3641
h) IVP/PIB = = 184 = = 0,9565 < 1
PIB2 2212 1,4262
PIB1 1551
Indicatorul subunitar de corespondență dintre modificarea veniturilor publice
totale şi modificarea PIB ne arată faptul că, sub aspect nominal, volumul veniturilor
publice s-a modificat într-un ritm mai scăzut față de mărimea PIB.

VPT2  VPT1 251 184

VPT1 184 0,3641
i) KeVP/PIB = = = = 0,8543 < 1
PIB2  PIB1 2212 1551 0,4262
PIB1 1551

Coeficientul de elasticitate a veniturilor publice totale în raport cu PIB subunitar

(0,8543) evidențiază că la o modificare a PIB de 1% are loc o modificare a veniturilor
proprii locale mai redusă, anume de 0,8543%, ceea ce înseamnă că veniturile sunt
inelastice în raport cu PIB.

5.4. Rezumat

Componentă a resurselor economice ale societății, resursele financiare

reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor economice şi
sociale într-un interval de timp determinat. În cadrul resurselor financiare se identifică
resurse financiare publice(denumite și venituri publice) şi resurse financiare private,
fiecare categorie de resurse fiind utilizată la satisfacerea unei categorii distincte de

90
nevoi. Veniturile publice se referă la totalitatea mijloacelor băneşti pe care autorităţile
publice le încasează de la populaţie şi întreprinderi în virtutea suveranităţii fiscale şi
prin relaţii economice, având ca destinaţie acoperirea cheltuielilor publice. Ele includ
veniturile bugetare (resurse băneşti care alimentează bugetele publice) și veniturile
obţinute din activitatea unităţilor economice aparţinând în totalitate statului, precum şi
de instituţiile publice. Volumul veniturilor publice este influențat de o serie de factori:
economici, monetari, sociali, demografici, politici, militari, de natură financiară.
Influența acestor factori asupra diverselor categorii de venituri publice este diferită,
ceea ce a făcut necesară structurarea veniturilor publice în funcție de diverse criterii,
cum sunt: conţinutul economic, sursa de formare, natura funcțională, caracterul
veniturilor, proveniență, frecvența de constituire. Fundamentarea măsurilor ce au în
vedere veniturile publice impune necesitatea utilizării unor indicatori privind nivelul,
structura și dinamica veniturilor publice.

5.5. Test de autoevaluare

1. Veniturile publice (resursele financiare publice) reprezintă:

a) totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor economice
şi sociale într-un interval de timp determinat;
b) totalitatea mijloacelor băneşti pe care autorităţile publice le încasează de
la populaţie şi întreprinderi în virtutea suveranităţii fiscale, având ca destinaţie
acoperirea cheltuielilor bugetare;
c) totalitatea elementelor, împrejurărilor şi premiselor utilizate, direct sau
indirect, sau utilizabile la producerea şi obţinerea de bunuri economice;
d) totalitatea mijloacelor băneşti pe care autorităţile publice le încasează de
la populaţie şi întreprinderi în virtutea suveranităţii fiscale şi prin relaţii economice,
având ca destinaţie acoperirea cheltuielilor publice.
2. Un stat obține într-un an venituri din impozite, taxe și contribuții în
valoare de 1300 mld. u.m., împrumuturile obținute de stat, instituțiile și
întreprinderile publice în acel an sunt de 145 mld. u.m., sumele rambursate în contul
împrumuturilor din anii anteriori sunt de 27 mld. u.m., iar veniturile din activitatea
unităților economice aparținând statului sunt de 238 mld. u.m. Mărimea veniturilor
publice în anul respectiv este de:
a) 1300 mld. u.m.; b) 1538 mld. u.m.; c) 1445 mld. u.m.;
d) 1418 mld. u.m.; e) 1683 mld. u.m.; f)1656 mld. u.m.
3. Veniturile bugetare:
a) reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor
economice şi sociale într-un interval de timp determinat;
b) constituie mijloace şi modalităţi de formare a bugetelor publice, a căror
mobilizare se realizează în temeiul unor reglementări legale;
c) constituie totalitatea mijloacelor băneşti pe care autorităţile publice le
încasează de la populaţie şi întreprinderi în virtutea suveranităţii fiscale şi prin relaţii
economice, având ca destinaţie acoperirea cheltuielilor publice.

91
 4. Din punct de vedere al provenienței, veniturile publice se structurează astfel:
a) prelevări cu caracter obligatoriu, venituri de trezorerie, venituri provenite
din împrumuturi publice, venituri obținute din emisiune monetară;
b) venituri provenite din PIB, provenite din avuția națională, provenite din
transferuri primate din străinătate;
c) interne, externe;
d) ordinare, din operațiuni de capital, extraordinare.
5. Un stat obține într-un an următoarele venituri publice: din impozite, taxe,
contribuții – 1543 mld. u.m., veniturile aferente întreprinderilor publice – 367 mld.
u.m., împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional – 254 mld. u.m., împrumuturi
obținute de pe piața internă – 53 mld. u.m., venituri din vânzarea proprietăților
statului – 143 mld. u.m. Să se precizeze mărimea veniturilor publice provenite din
PIB:
a) 1543 mld u.m.; b) 2217 mld. u.m.; c) 1963 mld. u.m.; d) 2360 mld. u.m.

5.6. Sarcină de învăţare

1. Se cunosc următoarele date privind evoluţia veniturilor publice totale al unei
ţări “X”:
Indicatori Unitate de măsură Anul I Anul II
Venituri publice totale mld. u.m. 58437,4 74044,2
Indicele preţurilor %, cu bază în lanţ
114,1 109,3
(dec. / dec. an anterior)
PIB mld. u.m. 197600 243371,1
Se cere să se determine:
a) volumul veniturilor publice totale în în expresie reală (preţuri constante ale anului
0);
b) ponderea veniturilor publice totale în PIB;
c) modificarea absolută în expresie nominală, respectiv în expresie reală, a
veniturilor publice totale;
d) modificarea relativă în expresie nominală, respectiv în expresie reală, a veniturilor
publice totale;
e) modificarea ponderii veniturilor publice totale în PIB;
f) indicatorul de corespondenţă dintre modificarea veniturilor publice totale şi
modificarea PIB;
g) elasticitatea veniturilor publice totale în raport cu PIB

2. Se dau următoarele date privind situaţia unei ţări:

Indicatori Unitate de măsură Anul I Anul II

Venituri publice totale mld. u.m. 87629,4 106885,1
Populaţia totală mil. pers. 21,61 21,50
Curs de schimb u.m./euro 3,91 4,44

92
Să se determine:
a) modificarea absolută în expresie nominală a veniturilor publice totale;
b) modificarea relativă în expresie nominalăa veniturilor publice totale;
c) volumul veniturilor publice totale medii pe locuitor, exprimat în u.m. naţionale,
respectiv în USD;
d) modificarea nivelului mediu al veniturilor publice totale exprimat în u.m.
naţionale/loc., respectiv în USD/loc.

5.7. Concluzii

Această unitate de învățare a prezentat conținutul economic al veniturilor

publice și al diferitelor componente ale acestora, factorii ce influențează volumul
veniturilor publice, criteriile de structurare a componentelor veniturilor publice,
precum și indicatorii de analiză ai nivelului, structurii și dinamicii veniturilor publice.
Întrucât o componentă importantă a veniturilor publice este reprezentată de
veniturile bugetare, iar în cadrul acestora ponderea cea mai ridicată revine veniturilor
fiscale, unitatea de învățare următoare va trata problematica impozitelor.

5.8. Bibliografie obligatorie:

1. Anghelache G., Belean P., Finanţele publice ale României, Editura

Economică, Bucureşti, 2003
2. Banc P., Elemente de teoria finanţelor şi finanţe publice, Editura Bălgrad,
Alba Iulia, 2001
3. Dănulețiu Dan Constantin, Introducere în finanțe și elemente de finanțe
publice, seria Didactica, Alba Iulia, 2013
4. Moșteanu T. (coord.), Finanțe publice: note de curs și aplicații pentru
seminar, Editura Universitară, București, 2008
5. Văcărel I., ş.a., Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2007

93