Univesitatea Alexandru Ioan Cuza Iai

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Administratie Public

Finane publice II

Analiza comparativ a dimensiunii i structurii

resurselor financiare publice
Romnia i Elveia
2005 2009

Cuprins
Capitolul 1
Structura resurselor financiare publice conform clasificaiei oficiale

Capitolul 2
Analiza comparativ a nivelului i structurii generale a resurselor
financiare publice n Romnia i Elveia n perioada 2005-2009
2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice
2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice

Capitolul 3
Analiza comparativ a structurii sistemului de impozite i taxe n
Romnia i Elveia n perioada 2005-2009
3.1 Analiza presiunii fiscale
3.2 Analiza nivelului i structurii impozitelor directe
3.3 Analiza nivelului i structurii impozitelor indirecte

Concluzii i propuneri

Bibliografie

Capitolul 1
Structura resurselor financiare publice conform clasificaiei
oficiale
Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia
istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari.
In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:
- din punct de vedere al continutului economic;
- din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
- prin prisma bugetului general consolidat;
- in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;
- in functie de provenienta.
Resursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se
concretizeaza in:
1) prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii)
2) resursele de trezorerie
3) resursele provenind din imprumuturi publice
4) resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire
1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si
nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale
financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal
reprezinta prelevari legale din veniturile create de unitatile economice si populatie,
inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si
se concretizeaza in:
- impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este
considerat a fi insusi subiectul lor;
- impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu
subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.
Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
a) in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei
economice (de pilda, dividendele);
b) de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma
intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas
dupa alimentarea fondurilor proprii);
c) de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru
eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri,
pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei
consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din
protectia mediului s.a., veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati,
care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de
reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si

administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor

Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor
activitati autofinantate);
d) din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de
pilda cele provenite din:
- amenzile si penalitatile aplicate;
- valorificarea bunurilor confiscate;
- concesiunile realizate de institutiile publice;
- expertizele in domeniul navigatiei etc.
2) Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor
curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale:
- sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea
si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;
- au caracter temporar si rambursabil;
- presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de
cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.
3) Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de
asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a
resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar.
4) Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a
deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de
inflatii.
Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica
a statelor si distingem:
a) in statele de tip unitar:
- resurse publice ale bugetului central;
- resurse publice ale bugetelor locale;
- resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central
consolidat.
b) in statele de tip federal:
- resurse publice ale bugetului federal;
- resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale
federatiei;
- resurse publice ale bugetelor locale.
In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc ca venit atat in
bugetul cental consolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre
ale federatiei. Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general
(central) consolidat, include:

1) Resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:

a) venituri curente:
- detin ponderea cea mai mare in formarea bugetului public;
- se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in
timp;
- in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si nefiscale.
b) venituri din capital:
- detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare;
- au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vanzare a unei
parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public;
- se concretizeaza in:

veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele
obtinute din vanzarea locuintelor);

veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

(echipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari,
mijloace de transport etc.);

veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat
si de mobilizare.
2) Resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile
pentru asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.
3) Resursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in general, din contributiile
ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.
4) Resursele financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale cum sunt:
- impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local;
- cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
- transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat;
- alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.
In functie de ritmicitatea incasariilor la buget, resursele financiare publice se
grupeaza in:
1) Resurse ordinare (curente):
- sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public;
- se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu
bugetar;

- in aceasta categorie se includ:

venituri fiscale;
contributiile pentru asigurarile sociale de stat;
contributiile ce alimenteaza fondurile speciale;

veniturile nefiscale.

2) Resursele extraordinare (intamplatoare sau incidentale):

- sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv cand

resursele curente nu acopera cheltuielile publice;
- in aceasta categorie se includ:
imprumuturile de stat interne si externe;
transferurile, ajutoarele si donatiile primite din stainatate;
unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate;
sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului;
emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.
In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:

1) Resurse de provenienta interna:

- in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in:

venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist;

venituri de la institutiile publice si private;
venituri de la populatie (menaje).

- se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contibutii,

venituri nefiscale, imprumuturi publice interne.
2) Resurse de provenienta externa, apar in principal, sub forma de:
- imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI,
Banca Mondiala, BERD, s.a.);
- imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari;
- imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari;
- imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini (particulari) de
capitaluri banesti;
- dobanzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor
scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent;
- ajutoare financiare si donatii primite din stainatate;
- impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romania ale firmelor
straine;
- impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor staini, ce se transfera in
stainatate;
- lichidari ale participantilor de capital ale statului in strainatate.

Capitolul 2
Analiza comparativ a nivelului i structurii generale a resurselor
financiare publice n Romnia i Elveia n perioada 2005-2009
2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice

ar

ROMNIA

Ani/Criterii
de selectare Procente
a
din PIB
veniturilor
publice

ELVEIA

Euro pe Milioane Procente Euro pe

cap de
de euro din PIB cap de
locuitor
locuitor

Milioane
de euro

2005
32.4

1,214.1

25,884.4

34.1

14,082.6

105,636.9

33.3

1,536.2

32,557.3

33.8

14,439.7

109,129.5

35.3

2,109.8

44,058.1

33.1

14,302.1

108,961.8

33.6

2,286.8

46,966.4

34.0

15,794.4

121,790.5

32.1

1,862.7

37,937.9

34.9

16,428.4

128,157.9

2006

2007

2008

2009

Tabelul Nr. 1 Nivelul resurselor financiare publice RO - EL

Conform tabelului nr. 1, se poate observa o discrepan foarte mare ntre veniturile
financiare publice din Romnia i cele din Elveia, mai exact ntre veniturile financiare
publice n marime absolut i veniturile financiare publice pe cap de locuitor. Diferena
respectiv decurge din nivelul de dezvoltare al celor dou state, Elveia fiind mult mai
dezvoltat economic dect Romnia, cu o populaie mai numeroas i cu nevoi mai mari.
Elveia deine unul dintre cele mai dezvoltate sisteme bancare, spre deosebire de Romnia,

care este coda la acest capitol. Motivele diferenei att de mari dintre cele doua ari sunt
numeroase, de la o infrastructur mult mai dezvoltat pn la o populaie mai educat. Un alt
fapt sesizabil din tabelul nr.1, de aceast dat n favoarea Romniei, este faptul c statul a
nregistrat o cretere economica continu, ncepnd cu anul 2005, datorit expansiunii din
acea vreme, pn n 2008, atunci cnd i-a facut resimit prezena criza econimic. Odat cu
startul crizei, veniturile publice n Romnia au sczut cu aproximativ 9 milioane de euro, pe
cnd n Elveia acestea au crescut cu aproximativ 8 milioane de euro. Aceast diferen uria
se datoreaz capacitilor funcionarilor publici i mai ales a conducerii administraiei publice
din Elveia care au tiut cum s reacioneze ntr-o perioad economic critic. Acelai lucru nu
se poate spune i despre administraia public din Romnia, care a nregistrat o scadere
usturtoare, scdere care s-a reflectat, pe parcursul anului 2009, asupra populaiei. Un alt
factor care a s-a reflectat n scderea veniturilor dup anul 2008 este evaziunea fiscal.
Numrul celor care lucrau n economia neobservat sczuser de la 1,744 milioane n 2006 la
1,467 milioane n 2008, pentru ca apoi s urce la 1,799 milioane n 2009, ponderea acestora
avansnd de la 22,5% n 2008 la aproximativ 28% n 2009, iar pentru a evita o cretere i mai
mare, statul a aplicat o serie de penalizri, printre care i dublarea sanciunilor de la 15002000 lei la 3000-4000 lei. Singura diferen rezonabil se reflect n veniturile n marime
relativ, adic n procente din PIB, unde diferena cea mai mare este n 2009, n plin criz,
Romania avnd 32,1% , cu 1,5% mai mic dect n anul 2008, iar Elveia nregistra o cretere
cu 0,9%, ns aceste procente nu sunt relevante datorit sumelor de bani nregistrate de ctre
cele dou state, 37,937.9 mil. euro pentru Romnia, respectiv 128,157.9 mil. euro pentru Elveia.

2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice

I. Resurse financiare odrinare:
1.Fiscale

Tar

Romnia

Elveia

Ani

Venituri
fiscale
raportate

n procent
din
VT

2005

65.6

68.8

2006

66.0

67.6

2007

66.6

67.9

2008

66.7

68.8

2009

65.1

68.7

Tabelul Nr. 2

Din punct de vedere al resurselor fiscale, diferenele nu sunt foarte mari la nivel
procentual, ns ca i suma exprimat n milioane de euro, diferena este urias. De exemplu
n 2005 Romnia a ncasat ca i venituri fiscale suma de 16980,1664 mil. euro, ceea ce
reprezint 65.6% din veniturile totale. n acelai an, Elveia a nregistrat suma de 72678,1872
mil. euro, care reprezint 68.8 % din veniturile totale. Resursele fiscale ncasate de ctre
Elveia sunt de aproximativ 4 ori mai mari, acest lucru datorndu-se n principal faptului c
Elveia are o populaie mai mare, dar i faptului c impozitele sunt diferite ca form, n
Elveia existnd trei niveluri de taxe: federal, cantonal i comunal; form inexistent n
Romnia.

2.Neficale

Tar

Romnia

Elveia

Ani

Venituri
nefiscale
raportate

n procent
din
VT

2005

4.80

4.37

2006

2.95

4.01

2007

5.53

3.74

2008

4.47

3.20

2009

5.72

2.91

Tabelul Nr. 3

Veniturile nefiscale sunt reprezentate de veniturile obinute de ctre autoritile publice

din exploatarea intreprinderilor i bunurilor de care dispun, cotele acestora find foarte mic.
Conform tabelului nr. 3, diferenele dintre Romnia i Elveia sunt evidente, n Romnia
cotele fiind fluctuante, datorit instabilitii economice, pe cnd n Elveia sunt regresive,
dorit faptului c numarul intreprinderilor de stat, dar i a celorlalte componente ale
veniturilor nefiscale, este sczut.

II. Resurse financiare extraodrinare:

1.Venituri mprumutate

Tar

Romnia

Elveia

Ani

Venituri
mprumutate

n procent din
VT

2005

-3.50

-3.13

2006

-6.71

+1.61

2007

-8.24

+3.10

2008

-16.90

+5.76

2009

-28.13

+2.19

Tabelul Nr. 4

*Cu - sunt sume primite sub form de mprumut, raportate n % din VT iar cu + sunt
sume oferite sub form de mprumut, raportate n % din VT
Veniturile mprumutate reprezint o categorie important a resurselor financiare
publice deoarece ele ne pot indica deficitul prezent n bugetele publice. Conform tabelului nr.
4, Romnia i Elveia au prezentat n 2005 un deficit bugetar asemntor, ns dupa doar un
an, diferea este evident, Romnia prezentnd n 2006 un deficit de 6.71%, adic 2184,59483
mil. euro, pe cnd Elveia a reuit s nu acumuleze deficit, ba chiar a avut puterea financiar
s mprumute alte state cu 1756,98495 mil. euro. Motivul este unul ct se poate de evident,
sistemul financiar bancar foarte dezvoltat la nivelul Elveiei. n perioada 2005-2007, Romnia
a reuit s acumuleze sume mici din mprumuturi, trecnd printr-o perioad financiar bun,
ns odata cu apariia crizei, deficitul bugetar a crescut considerabil, de la 8.24% n 2007 la
16.90% n 2008 i 28.13% n 2009. Datorit crizei financiare, Elveia a cunoscut o scdere a
veniturilor mprumutate altor state, de la 5.76% n 2008 la 2.19% n 2009, ns la nceputul
crizei, Elveia a fost printre puinile state care au avut puterea financiar de-a finana alte state
cu 7015,1328 mil. euro, reprezentnd 5.76% din veniturile totale. Atunci cnd Romnia era
la pmant din punct de vedere financiar, acumulnd datorii semnificative, Elveia oferea o
man de ajutor altor state.

Capitalul 3
Analiza comparativ a structurii sistemului de impozite i taxe n
Romnia i Elveia n perioada 2005-2009

3.1 Analiza presiunii fiscale

Presiunea fiscal n Elveia raportat n miliarde de dolari

Graficul Nr. 1

Presiunea fiscal n Romnia raportat n miliarde de dolari

Graficul Nr. 2

Presiunea fiscal comparat ntre Elveia i Romania-raportat n miliarde de dolari

Graficul Nr. 3

Datorit faptului c Elveia nu face parte din UE, nu am putut gasi date despre
presiunea fiscal raportate n euro, ns am gasit n dolari. Presiunea fiscal presupune
anumite limite de suportabilitate din partea contribuabililor. Aceste limite sunt impuse de
reaciile contribuabililor care pot s opun rezisten creterii prelevrilor obligatorii,
reacionnd prin evaziune, fraud, reducerea activitii productive sau chiar prin revolte.
Conform graficul nr. 1, Elveia a nregistrat o presiune fiscale n 2006 de 384.8 miliarde de
dolari, adic 280935.33 mil. euro, n 2007 295828.99 mil. euro, n 2008 328901.68 mil. euro
iar n 2009 382781.68 mil. euro. n Romnia presiunea fiscala n 2006 se ridica la 98.9
miliarde de dolari, adic 72205.05 mil. euro, 89800.01 mil euro n 2007, 123602.78 mil. euro
n 2008 i 148936.61 mil. euro n 2009.

3.2 Analiza nivelului i structurii impozitelor directe

Tar

Romnia

Elveia

Ani

Venituri din
impozite
directe

raportate n
procent din
VT

2005

19.2

46.9

2006

21.1

48.5

2007

23.1

52.1

2008

24.0

50.5

2009

24.4

47.6

Tabelul Nr. 5

3.3 Analiza nivelului i structurii impozitelor indirecte

Tar

Romnia

Elveia

Ani

Venituri din
impozite

raportate n
procent din

indirecte

VT

2005

46.4

21.9

2006

44.9

19.1

2007

43.5

15.8

2008

42.7

18.3

2009

40.07

21.1

Tabelul Nr. 6

Analiznd tabelele 5 i 6 putem observa o situaie foarte stranie n legtur cu

veniturile fiscale ncasate de ctre cele doua state. Din tabelul nr. 6 reiese faptul c impozitele
indirecte au ponderea cea mai mare n Romnia, de exeplu n 2005, impozitele indirecte
reprezint 46.4 % din veniturile fiscale, pe cnd impozitele directe reprezint doar 19.2%.
Situaia este invers proporional n cazul Elveiei, unde impozitele indirecte reprezint doar
21.9% din veniturile fiscale, iar cele directe reprezint 46.9%. Acelai plan se poate observa i
n urmatorii ani. Aceast diferen se poate datora echilibrului existent la nivelul Elveiei ntre
impozitele directe, indirect si contribuii sociale, echilibru inexistent i n Romnia.

Concluzii i propuneri
n concluzie, sunt de prere c Romnia i Elveia sunt doua state ce se afl la poli
opui, prima incercnd s rmn la suprafa , avnd parte de o conducere
necorespunzatoare, ce nu poate conduce ara ctre o zon mai dezvolatat din punct de vedere
economic, iar cea de-a doua aflndu-se deja ntr-un punct greu de atins, cu ajutorul unor
persoane abilitate corespunztor, competente.
Din punctul meu de vedere, pentru ca n viitor, Romnia s se poat dezvolta
corespunztor, este nevoie de o schimbare la nivel politic, o schimbare care s aduc n
fruntea arii persoane calificate, inovatoare, cu caracter puternic, ce pot aduce modificri
importante la nivel naional. O alt modificare ar trebui adus i la nivelul bugetelor,
considernd c un echilibru ntre impozitele directe i indirect poate ajuta Romnia s se
dezvolte mai mult i mai eficient. Din punctual meu de vedere, cea mai mare schimbare ar
trebui s aibe loc la nivelul cheltuielilor publice, acolo unde de cele mai multe ori, sumele
sunt inexplicabil de mari, astfel apelnd la mai ct mai puine mprumuturi, scznd deficitul
bugetar, deja mult prea accentuat.

Bibliografie

http://stats.oecd.org/

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

http://data.worldbank.org/

http://www.imf.org/