Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fondurile speciale, reprezinta, in general, acele contributii sau taxe platite de contribuabili
persoane fizice si juridice, in contextul unei legislatii speciale, cu scopul de a se constitui surse
bugetare a caror utilizare este stricta numai pentru asigurarea functionarii sau dezvoltarii anumitor
activitati bugetare.
In general aceste legi speciale reglementeaza pe de o parte modalitatile de constituire si
utilizare a fondului, iar pe de alta parte aspecte ce trebuie cunoscute de contribuabili referitoare la
modalitatile de determinare a bazelor impozabile, termene de plata, cine administreaza fondul, care
sunt platitorii, cine controleaza fondul, care sunt penalitatile de intarziere etc.
1. Fondul de mediu este administrat de catre Administratia Fondului pentru Mediu, sub
autoritatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.
Baza de calcul a obligatiei este constituita din urmatoarele(cu titlu de exemplu):
- veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel
de deseuri, persoane fizice/juridice(ce aplica o cota de 3% din aceste venituri). Cota se retine prin
stopaj la sursa de catre agentii economici colectori si/sau valorificatori autorizati care vireaza
sumele la Fondul pentru mediu;
- taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera, incasate de la agentii economici;
- veniturile incasate de la agentii economici din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea
deseurilor valorificabile;
- asistenta financiara din partea unor organisme internationale;
- etc.
Baza de calcul la care se aplica cotele mentionate mai sus, reprezinta valoarea incasata,
exclusiv TVA aferenta.
Plata obligatiilor se face lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare celei pentru care s-a desfasurat
activitatea, intr-un cont de trezorerie al Fondului pentru mediu.
2. Fondul special al drumurilor publice, asigura completarea resurselor de finantare
necesare, proiectarii, constituirii, modernizarii, repararii, intretinerii si exploatarii drumurilor
publice. Fondul este administrat de MFP.
Platitorii sunt persoane fizice si juridice care produc sau importa carburanti auto.
Sursa de constituire(baza de calcul) se constituie prin aplicarea unei cote unice egale cu
echivalentul in lei a 110 euro/tona la motorina si 125 euro/tona la benzina asupra:
- cantitatilor de carburanti auto livrati la intern de producatori, precum si de carburanti auto,
consumati de acestia pentru alimentarea autovehicolelor proprii;
- cantitatilor de carburanti importati.
4. La alte impozite, taxe i vrsminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind:
accizele, impozitul pe cldiri, impozitul pe terenuri, vrsmintele din profitul net al regiilor
autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat i alte impozite i taxe. Acestea se defalc n contabilitatea analitic
pe feluri de impozite, taxe i vrsminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Deducerile fiscale sunt veniturile neimpozabile care diminueaza rezultatul fiscal. Acestea
sunt:
- dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile,
dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica
straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25 % din
titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care
se incheie la data platii dividendului;
- diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin
titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung.
Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de
participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile
de participare;
- veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca obligatiile se anuleaza in
schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;
- veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din
recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
- veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte
normative.
In plus, avem urmatoarele venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil pana la data
de 31 decembrie 2006:
veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul
Nuclearoelectrica Cernavoda - Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;
Centrala
veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din
fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati
de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
veniturile realizate din practicarea apiculturii.
Pentru determinarea impozitului pe profit, contribuabilii trebuie sa intocmeasca Registrul de
evidenta fiscala, intr-un singur exemplar. Acesta are cel putin 100 file tinut in forma scrisa sau
electleiica.
In general, veniturile si cheltuielile apar in structura bazei de impozitare in exercitiul in care
se executa, dar sunt si situatii de constatare de erori care genereaza venituri sau cheltuieli atat in
contabilitate, cat si in declaratia fiscala, astfel:
Veniturile si cheltuielile inregistrate eleiat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului
impozabil al perioadei fiscale careia ii apartine. In cazul in care contribuabilul constata ca dupa
depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat
eleiat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv.
Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe
profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei
in vigoare.
In contabilitate, eroarea se corecteaza pe seama rezultatului reportat(cont 117) in vederea
respectarii principiului independentei exercitiului. Daca legislatia contabila o permite se poate
inregistra si pe seama rezultatului curent.
Cota principala de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16 %,
cu urmatoarele exceptii:
- contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau padurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza venituri
in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute
este mai mic decat 5 % din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5 % aplicat
acestor venituri realizate;
- daca castigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in
Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana depasesc pierderile
rezultate dintr-o astfel de vanzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea
unei cote de 10 % la diferenta rezultata;
- in cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent
de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in
continuare pe perioada existentei zonei defavorizate;
- contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit
Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau
lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,
republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate,
beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate,
tacute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006;
- contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la
data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in
industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la
plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006 (cu exceptia cazului de
modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actionarilor, pe parcursul
unui an calendaristic);
- contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona
libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5 % pentru profitul impozabil care
corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004;
munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patleiaj. In cadrul acestei limite pot
fi deduse si cheltuielile reprezentand: transportul la si de la locul de munca al salariatilor, cadouri in
bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate
salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii
de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in
gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor,
ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale,
impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, in limita prevederilor
legii anuale a bugetului de stat;
cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile
profesionale, in limita echivalentului in lei a 2.000 euro anual;
cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita legala prevazuta;
Din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale i conturi asimilate" fac parte:
Contul 441 "Impozitul pe profit/venit"
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena decontrilor cu bugetul statului/bugetele locale privind
impozitul pe profit/venit.
Contul 441 "Impozitul pe profit/venit" este un cont de pasiv.
n creditul contului 441 "Impozitul pe profit/venit" se nregistreaz:
- sumele datorate de entitate ctre bugetul statului/bugetele locale, reprezentnd impozitul
pe profit/impozitul pe venit (691, 698);
- impozitul pe profit/venit aferent exerciiilor financiare anterioare, n cazul corectrii
erorilor contabile reflectate pe seama rezultatului reportat (117).
n debitul contului 441 "Impozitul pe profit/venit" se nregistreaz:
- sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentnd impozitul pe profit/venit
(512);
- sume reprezentnd impozitul pe profit/venit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii
(750).
Soldul creditor al contului reprezint sumele datorate de entitate, iar soldul debitor, sumele
vrsate n plus.
Contul 442 "Taxa pe valoarea adugat"
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena decontrilor cu bugetul statului privind taxa pe
valoarea adugat pentru operaiunile efectuate pe teritoriul Romniei. Nu se evideniaz n acest
cont taxa pe valoarea adugat aferent cumprrilor de bunuri sau servicii efectuate din alte state i
taxa pe valoarea adugat datorat pe teritoriul unui alt stat pentru livrri de bunuri sau prestri de
servicii efectuate pe teritoriul acelor state, n conformitate cu prevederile legale.
Contul 442 "Taxa pe valoarea adugat" este un cont bifuncional.
Pentru evidenierea distinct a taxei pe valoarea adugat se utilizeaz urmtoarele conturi
sintetice de gradul II:
4423 "TVA de plat"
4424 "TVA de recuperat"
4426 "TVA deductibil"
4427 "TVA colectat"
4428 "TVA neexigibil".
n contextul funciunii acestor conturi, prin perioad se nelege perioada fiscal reglementat de
legislaia fiscal n domeniul TVA.
Contul 4423 "Taxa pe valoarea adugat de plat"
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena taxei pe valoarea adugat de pltit la bugetul
statului.
Contul 4423 "Taxa pe valoarea adugat de plat" este un cont de pasiv.
n creditul contului 4423 "Taxa pe valoarea adugat de plat" se nregistreaz:
- diferenele rezultate la finele perioadei ntre taxa pe valoarea adugat colectat mai mare
(4427) i taxa pe valoarea adugat deductibil (4426).
n debitul contului 4423 "Taxa pe valoarea adugat de plat" se nregistreaz:
- plile efectuate ctre bugetul statului, reprezentnd taxa pe valoarea adugat (512);
- sumele compensate cu taxa pe valoarea adugat de recuperat din perioada fiscala
precedenta (4424);
- sumele reprezentnd taxa pe valoarea adugat de plat, scutite sau anulate, potrivit legii
(750).
Soldul contului reprezint taxa pe valoarea adugat de plat.
Contul 4424 "Taxa pe valoarea adugat de recuperat"
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena taxei pe valoarea adugat de recuperat de la
bugetul statului.
Contul 4424 "Taxa pe valoarea adugat de recuperat" este un cont de activ.
n debitul contului 4424 "Taxa pe valoarea adugat de recuperat" se nregistreaz:
- diferenele rezultate la sfritul perioadei ntre taxa pe valoarea adugat deductibil mai mare
(4426) i taxa pe valoarea adugat colectat (4427).
n creditul contului 4424 "Taxa pe valoarea adugat de recuperat" se nregistreaz:
taxa pe valoarea adugat ncasat de la bugetul statului (512);
taxa pe valoarea adugat de recuperat compensat n perioadele urmtoare cu taxa pe
valoarea adugat de plat (4423) sau cu alte taxe i impozite, potrivit legii.
Soldul contului reprezint taxa pe valoarea adugat de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adugat deductibil"
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena taxei pe valoarea adugat deductibil, potrivit legii.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adugat deductibil" este un cont de activ.
n debitul contului 4426 "Taxa pe valoarea adugat deductibil" se nregistreaz:
- sumele reprezentnd taxa pe valoarea adugat deductibil potrivit legii (400, 512 sau 4427 n
cazul n care se aplic taxare invers);
- sumele reprezentnd ajustri ale taxei pe valoarea adugat deductibile aferente bunurilor de
capital, n favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;
- sumele reprezentnd ajustri ale taxei pe valoarea adugat deductibile pentru achiziiile de
bunuri i servicii, altele dect bunurile de capital, n favoarea persoanei impozabile, potrivit legii.
n creditul contului 4426 "Taxa pe valoarea adugat deductibil" se nregistreaz:
- sumele compensate la sfritul perioadei din taxa pe valoarea adugat colectat (4427);
- diferenele rezultate la sfritul perioadei ntre taxa pe valoarea adugat deductibil mai mare
i taxa pe valoarea adugat colectat (4424);
- taxa pe valoarea adugat devenit nedeductibil prin aplicarea pro-rata (635);
- regularizarea taxei pe valoarea adugat aferente avansurilor, sau a facturilor pariale emise,
potrivit legii;
- ajustarea bazei impozabile la beneficiar i sumele ce rezult din corectarea facturilor sau a altor
documente care in loc de factur, n cazurile prevzute de lege;
- ajustarea taxei pe valoarea adugat deductibile pentru achiziiile de bunuri i servicii, altele
dect bunurile de capital, n favoarea bugetului de stat, potrivit legii;
-ajustarea taxei pe valoarea adugat deductibile aferente bunurilor de capital n favoarea
bugetului de stat, potrivit legii.
La sfritul perioadei, contul nu prezint sold.
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena altor datorii i creane cu bugetul statului.
Contul 448 "Alte datorii i creane cu bugetul statului" este un cont bifuncional.
n creditul contului 448 "Alte datorii i creane cu bugetul statului" se nregistreaz:
- valoarea despgubirilor, amenzilor, penalitilor datorate bugetului (650);
- sume restituite de la buget, reprezentnd vrsminte efectuate n plus din impozite, taxe i alte
creane (512).
n debitul contului 448 "Alte datorii i creane cu bugetul statului" se nregistreaz:
- sumele virate la bugetul statului reprezentnd alte datorii cu bugetul statului (512);
- sumele cuvenite entitii, datorate de bugetul de stat, altele dect impozite i taxe (750);
- sume reprezentnd alte datorii cu bugetul statului, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii
(750).
Soldul creditor reprezint sumele datorate de entitate bugetului statului, iar soldul debitor,
sumele cuvenite de la bugetul de stat.
Particulariti privind bugetele din fondurile speciale i din mijloacele extrabugetare
(venituri proprii) Fondurile speciale sunt fonduri de natur public. Se ncalc multe dintre
principiile care s-au impus de-a lungul anilor n gestionarea fondurilor publice: cel al universalitii,
cel al unitii, regula neafectrii veniturilor etc. n primii ani de dup revoluie s-a ajuns la un numr
de 11-12 fonduri, pentru ca pe urm s fie restrnse la patru, iar din anul bugetar 2003, s-au mai
aprobat doar dou: cel al fondului special al asigurrilor sociale de sntate i bugetul asigurrilor
pentru omaj.
1. Bugetul Fondului naional unic al asigurrilor sociale de sntate Bugetul asigurrilor sociale
pentru sntate se aprob de parlament la propunerea guvernului, o dat cu aprobarea bugetului de
stat ca anex la acesta, dup ce, n prealabil, prevederile sale au fost vizate de comisiile de
specialitate ale parlamentului. Potrivit legislaiei actuale, veniturile acestuia sunt formate din:
A) venituri fiscale , cu o pondere n totalul veniturilor de aproximativ 98%;
B) venituri nefiscale , sub forma Veniturilor din proprietate;
C) sume primite de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii sub
forma:
a) contribuiilor pentru persoanele care satisfac serviciul militar n termen;
b) contribuiilor pentru persoanele care execut o pedeaps privat de libertate sau se afl n
arest preventiv; PAGE 1 Alte politici economice Statul intervine n promovarea politicilor
economice n scopul macrostabilizrii sociale i economice. Este vorba despre un ansamblu de
politici de intervenii, cum sunt: - politica de echilibrare a bugetului de stat; - politica economic de
echilibrare a balanei de pli; - politica economisirii, consumului i veniturilor; - politica
investiional; - politica de reglare a cererii i ofertei de bani; - politica antiinflaionist; - politica
antiomaj.
Unele dintre acestea folosesc instrumentele politicilor macroeconomice descrise anterior, iar
altele insist pe utilizarea unor instrumente specifice considerate eseniale pentru nlturarea
dezechilibrelor economice. Dar toate trebuie corelate unele cu altele, n scopul evitrii unor scopuri
contradictorii i apariiei de conflicte ntre variabilele economice.
Alturi de politicile fiscale i bugetare prin intermediul crora statul intervine n economie,
acesta i poate crea propriile afaceri, ntreprinderi, sectoare i domenii socotite de interes naional
sau acolo unde constat c nu sunt create suficiente utiliti i servicii publice sau semipublice.
De asemenea, atunci cnd unele ntreprinderi sau societi private care produc bunuri de
interes naional sunt n dificultate financiar, statul fie c le sprijin n mod direct din punct de
vedere financiar, fie c le poate prelua n vederea retehnologizrii lor, dup care le poate privatiza
din nou.
Una dintre cele mai importante funcii ale finanelor publice este cea de intervenie a lor n
economie i societate, atribut care i d statului posibilitatea s influeneze decisiv procesele
economice i relaiile sociale ntre membrii acelei societi.
Necesitatea unor fonduri importante in anumite ramuri sau activitati economice si sociale,
care nu pot fi finantate integral de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul asigurarilor sociale
de stat a determinat instituirea unor fonduri speciale, cu bugete proprii.
Constituirea unor astfel de fonduri este reglementata prin legi speciale, iar bugetele acestora se
aproba prin Legea bugetara anuala, odata cu bugetul de stat, care stabileste categoriile de venituri si
cuantumul sumelor ce se alimenteaza, precum si principalele destinatii ale cheltuielilor cu sumele
aferente.
Avand in vedere aceleasi necesitati, Legea finantelor publice permite constituirea si
in tara noastra de fonduri banesti speciale.
Bugetele acestor fonduri se aproba de catre Parlament prin Legea bugetara anuala, ca anexa la
bugetul de stat. Fondurile speciale pot fi constituite numai in cazurile autorizate de lege, care
stabileste regimul lor juridic, respectiv modul de constituire si administrare, precum si destinatiile
pentru care pot fi utilizate sumele respective.
Aceste fonduri se constituie in afara bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de
stat.
Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie si se administrea-za
in afara bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, sunt: bugetul fondului pentru
asigurarile sociale de sanatate si bugetul asigurarilor de somaj. Aceste bugete se aproba ca anexa la
legea bugetului de stat si, respectiv, la legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Bugetul asigurarilor pentru somaj este promovat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei care fundamenteaza anual, pe baza propunerilor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei
de Munca, proiectul de buget. Proiectul este inaintatMinisterului Finantelor Publice care si-l
insuseste, cu eventuale modificari, dupa care il inainteaza Guvernului odata cu proiectul legii
bugetului asigurarilor sociale de stat.
Contributia de asigurari sociale de somaj platita lunar de contribuabili constituie principalul
venit al bugetul asigurarilor pentru somaj, buget constituit in vederea acoperirii necesarului de
venituri ale unei persoane aflate temporar in somaj.