CONTABILITATEA ŞI

FISCALITATEA
IMPOZITULUI PE
PROFIT
Profesor coordonator: Conf. Univ. Dr. Georgescu Cristina Elena
Student anul II CIG ID gr.1 : Andrei (Dragan) Nicoleta
Student anul II CIG ID gr.1 : Botea ( Neagu) Nicoleta
 CONTABILITATEA SI FISCALITATEA PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit este una din sursele importante de venituri pentru bugetele tarilor europene. Impozitul pe proft
este un impozit personal si ocupa un rol important din mai multe puncte de vedere. Acesta contribuie la formarea
veniturilor bugetare, dar are si rolul de a influenta activitatile care genereaza profit.

Baza legala pentru determinarea impozitului pe profit este Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, dar si normele
metodologice de aplicare a acesteia.
I. Fiscalitatea impozitului pe profit

1. Sfera de cuprindere:
Următoarele persoane sunt plătitoare de impozit pe profit conform codului fiscal:
Persoanele juridice române care dețin sediul social în România, cu un profit impozabil obţinut atât în România, cât
şi în alte state.
Persoanele juridice străine care desfăşoară o activitate cu sediul permanent în România:
Această afirmaţie conduce la obligativitatea persoane juridice, (cum ar fi multinaţionalele) să determine profitul
impozabil pentru fiecare dintre sedii, astfel: în cazul în care are loc obţinerea de profit impozabil atât în sediu
permanent, cât şi în sediile secundare impozitul pe profit determinat pentru sediul permanent se va impune în
statul în care acesta îşi desfăţoară activitatea (pentru cazul nostru România), în timp ce profitul obţinut în sediile
secundare va fi impozitat în ţările în care acestea se află, fără să mai fie supuse mecanismelor preţurilor de transfer.
Persoanele juridice străine şi persoane fizice nerezidente care îşi desfăşoară activitatea în România fiind în
asociere cu sau fără personalitate juridică.
În ceea ce priveşte persoanele care îşi desfăşoară activitatea într-o asociere, impozitul pe profit se vadatora
de fiecare persoană în parte, în funcţie de cotele prevăzute în contractul de asociere, pe baza documentelor
întocmite de persoana care ţine contabilitatea asocierii (de exemplu, decontul de venituri şi cheltuieli).
I. Fiscalitatea impozitului pe profit

Persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăţi imobiliare (de exemplu, închiriere,
arentare etc) sau acele persoane care obţin venituri din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare (de exemplu,
vânzare, schimb ,report) deţinute la o persoană juridică română.
Un rol important în impozitarea veniturilor obţinute din vânzarea sau cesionarea titlurilor de participare
este Convenţia de Evitare a Dublei Impuneri existente între state. În cazul în care, există o astfel de convenţie
stabilită, reglementările stabilite prin intermendiul acesteia vor conduce la o impozitare în favoarea statului de
rezidenţă al persoanei juridice străine. Există situaţii care conduc la scutirea anumitor contribuabili de la plata
impozitul pe profit :
⇒ trezoreria statului
⇒ instituţiile publice pentru fondurile publice şi pentru veniturile proprii realizate şi utilizate conform legii
Nr.500/2002
⇒ persoanele fizice care plătesc taxe pentru veniturile microînteprinderilor
⇒ cultele religioase care realizează venituri, de exemplu din producerea şi utilizarea obiectelor de cult
⇒ Banca Naţională a României
⇒ Fondul de garantare a depozitelor aferente sistemului bancar
⇒ Fondul de garantare a pensilor private
I. Fiscalitatea impozitului pe profit

⇒ Organizaţiile nonprofit sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru anumite tipuri de venituri cum ar fi:
contribuţiile şi taxele de înscriere ale membrilor, veniturile obţinute din participarea la competiţii sportive.
De exemplu, printr-o decizie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe în anul 2004 s-a decis că acele
sume primite cu titlu de donaţie sau din vânzarea unor bunuri primite cu titlu de donaţie, care au fost folosite
pentru
construirea unor locuinţe pentru persoanele cu handicap, nu vor fi supuse impozitului pe profit.
⇒ instituţiile de învăţământ pentru acele venituri ce vor fi utilizate potrivit legii învăţământului nr.84/1995 în ceea
ce priveşte îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior.
2. Cotele de impozitare:

La nivelul statului român se aplică cota unică de impozitare de 16%, excepţie de la această regulă o
face aplicare cote de 5% pentru acei contribuabil care desfăşoară o activitate de natura barurilor de
noapte, a discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive precum şi persoanele juridice care realizează
o activitate în asociere în condiţiile în care impozitul pe profit datorat este mai mic de 5% decât totalul
veniturilor realizate.
Trebuie precizat faptul că acei contribuabili care desfăşoară mai multe activităţi (de exemplu, o
activitate fiind barurile de noapte şi alta un magazin alimentar) pentru determinarea profitului
impozabil aferent barurilor de noapte se deduc şi cheltuielile de conducere şi de administrare, precum
şi cheltuielile comune celor două activităţi desfăşurate de contribuabil, proporţional cu cele două
activităţi
3. Calculul profitului impozabil :

Conform articolului 19, alin.1 din cadrul legii 571/2003 profitul impozabil se calculează astfel:
“Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor
şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”
Un element important de precizat în cadrul impozitului pe profit sunt deducerile care se acordă anumitor
contribuabil, astfel încât trebuie scoase în evidenţă cele mai importante dintre deducerile fiscale :
⇒ cei care desfăşoară activităţi de cercetare dezvoltare primesc din partea statului roman anumite stimulente
fiscale, astfel: se poate aplica metoda de amotizare accelerata pentru aparatura destinată unei activităţi de
cercetare dezvoltare şi de asemenea, cheltuielile eligibile unei astfel de activităţi se pot deduce din calculul
profitului impozabil într-o proporţie de 50%.
4. Veniturile neimpozabile:

Dividendele primite de la o persoană juridică română. Pe baza afirmaţiei de mai sus se pot face comentarii
suplimentare despre neimpozitarea dividendelor.
Acestea nu sunt impozitate deoarece, se doreşte evitarea duble impuneri interne: dividendele provin de la o societate
care a plătit la rândul ei impozit pe profit, dar şi impozit pe dividende, astfel în momentul în care societatea care a
beneficiat de dividende ar fi nevoită să plătească impozit pe veniturile obţinut în acest caz, se poate afirma faptul că
există o dublă impozitare a profitului. Astfel încât s-a hotărât o neimpozitare a dividendelor primite de la o altă
societate.
Dividendele primite de la o persoană juridică din UE dacă sunt îndeplinte următoarele condiţii: participarea
este de minim 10% şi dacă la data înregistrării veniturilor din dividende participarea la societate respectivă era de cel
puţin 2 ani. Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau
anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile,
precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat
deducere;
 5. Cheltuieli deductibile

Sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv
cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Amintim cateva din cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri:
- cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor;
- cheltuieli pentru protectia muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
- cheltuieli reprezentand contributii pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale si cheltuieli cu primele de
asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
- cheltuieli de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract
scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;
- cheltuieli de transport si cazare in tara si in strainatate, efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care
contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;
 6. Cheltuieli cu deductibilitate limitată conform codului fiscal:

Una dintre cele mai importante cheltuieli ce pot să fie deduse sunt cheltuielile cu protocolul. Acestea sunt deductibile în limita

unei cote de 2% care se aplică diferenţei dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor efectuate în scopul obţinerii

acestor venituri, excepţie fiind cheltuielilor cu protocolul precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit.Un exemplu elocvent

pentru cheltuielile cu protocolul o reprezintă distribuirea de obiecte inscripţionate cu sigla firmei, denumire sau emblemă astfel,

aceste cheltuieli intră în cadrul cheltuielilor cu protocolul doar dacă acestea au valoarea mai mare decât valoarea medie a unor

obiecte publicitare cum ar fi pixuri, brichete etc. Un alt exemplu destul de întâlnit în practică sunt acele băuturi răcoritoare sau

alimente oferite partenerilor de afaceri, aceste cheltuieli intră în categoria cheltuielilor cu protocolul doar dacă sunt oferite

partenerilor si nu consumului intern în folosul proprilor salariaţi. De asemenea, cheltuielie sociale sunt deductibile în limita de 2%

ce se aplică asupra cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidenţa acestei legi ajutoarele oferite personalului cum ar fi

ajutoarele de înmormântare, pentru naştere, pentru boli grave precum şi cadourile oferite de angajatori salariaţiilor.
6. Cheltuieli cu deductibilitate limitată conform codului fiscal:

Sunt încadrate în categoria cheltuieli deductibile cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar,
cheltuielile cu tichetele de masă, cheltuielile pentru pensiile facultative în limita sumei de 400 de euro per angajat într-
un an fiscal, cheltuieli cu primele de asigurare de sănătate în limita cotei de 250 de euro într-un an per angajat. De
asemenea, sunt deductibile limitat acele cheltuieli cu întreţinerea şi repararea locuinţelor acolo unde firma deţine
sediul social în limita corespunzătoare cu spaţiul deţinut majorându-se cu 10%. Rezerva legală este deductibilă în
limita de 5% aplicată rezultatului net (adică diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale) până se atinge a
cincea partea din capitalul social subscris şi vărsat. Despre rezerva legală se pot face următoarele afirmaţii: aceasta
este deductibilă la constituire. În condiţiile în care rezerva a fost folosită pentru acoperirea unor pierderi sau
distribuirea acesteia sub orice altă formă, aduce după sine impozitarea. Cât timp rămâne în posesia societăţii aceasta
este tratată ca fiind deductibilă fiscal, dar dacă va ajunge în proprietatea acţionarilor se consideră a fi impozabilă.
Cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare în limitele stabilite de lege astfel: 2,5* nivelul legal stabilit pentru instituţiile
publice.
 7. Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile cuprind cheltuielile care nu sunt deductibile nici in perioada curenta, nici in perioadele
urmatoare.
-cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii anteriori sau
din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate;
-amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere datorate catre autoritatile romane;
-cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate
neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si TVA aferenta;
-cheltuielile cu TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost
impozitata prin retinere la sursa;
-cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ.
8. Pierderea fiscală:

Conform codului fiscal, pierderea societăţilor se stabileşte prin impozitul pe profit şi se recuperează din
profiturile care se obţin pe o perioadă de 5 ani consecutivi. În momentul în care se realizează declararea impozitului pe
profit şi are loc plata acestuia, recuperarea pierderilor se va face în ordinea înregistrării.

Pentru afirmaţia de mai sus există şi o excepţie astfel, în legea nr.85/2006 se precizează faptul că societatea care
va intra în faliment trebuie să recupereze pierderea pe durata procedurii falimentului, până când are loc încheierea
acestuia.
9. Depunerea declaraţiilor fiscale urmate de plata impozitului pe profit :

Conform art.34, alin.1 din codul fiscal declaraţiile privind impozitul pe profit se efectuează trimestrial până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei din care are loc încheierea trimestrelor IIII.
De asemenea, declararea şi plata impozitului pe profit pe poate realiza diferit pentru anumiţi contribuabili, astfel:
⇒ organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi de a plăţi impozitul pe profit până la data de 25 februarie
⇒ acei contribuabili care obţin venituri impozabile din cultivarea cerealele, din pomicultură sau viticultură trebuie să-şi
declare şi să plătească impozitul pe profit anual până la data de 25 februarie a anului în care se declara profitul.
 II. Contabilitatea impozitului pe profit

La nivelul impozitului pe profit există câteva operaţiuni contabile care se realizează pentru a putea reflecta cât mai
corect în contabilitate acest tip de taxă, astfel:
1. Înregistrarea obligaţiei de plată trimestrială către bugetul de stat sau către bugetul local în ceea ce priveşte impozitul pe
profit 691 (cheltuieli cu impozitul pe profit) = 4411 (Impozitul pe profit)
Acelaşi tip de înregistrare contabilă se foloseşte dacă valoarea ce este datorată la finele unui trimestru a impozitului pe
profit cumulat de la începutul anului este mai mică decât valoarea înregistrată până la finele trimestrului anterior.
2. Achitarea obligaţiei fiscale prin contul de la bancă se înregistrează, astfel :
4411 (impozit pe profit) = 5121 (Conturi la bănci)3.
În cazul în care există diferenţe în plus faţă de exerciţiile financiare anterioare cu privire la impozitul pe profit înregistrarea
contabilă este următoarea:
1174 (rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile) = 4411 (impozitul pe profit)
II. Contabilitatea impozitului pe profit

4. Pentru corectarea erorilor în ceea ce priveşte impozitul pe profit anterior există o înregistrare contabilă specifică:
4411 (impozitul pe profit) = 1174 (rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile )
5. Pentru acele societăţi care au facilităţi fiscale la calculul impozitului pe profit vom avea următoarele înregistrări
contabile :
a. De asemenea, se înregistrează trimestrial obligaţia de plată a impozitului :
691 (Cheltuieli cu impozitul pe profit )= 4411 (Impozitul pe profit
b. Facilităţile fiscale vor fi evidenţiate extrabilanţier, în debitul contul 8038 (alte valori în afara bilanţului)
c. Repartizarea profitului pe surse de finanţare se realizează din punct de vedere contabil, astfel:
129 (repartizarea profitului ) = 1068 (alte rezerve )
d. De asemenea, se va diminua impozitul pe profit cu valoarea facilităţilor fiscale acordate:
691 (cheltuieli cu impozitul pe profit ) = 4411 (impozitul pe profit) – în roşu
Contul extrabilanţier se va închide cu valoarea facilităţilor fiscale acordate pentru impozitul pe profit prin creditarea
contului 8038.
 VA MULTUMIM !

Concluzii:
În concluzie, am încercat să identificăm cele mai importante elemente practice dar şi teoretice cu privire la
impozitul pe profit. Acesta este unul dintre cele mai importante surse de venit pentru bugetul statului şi tocmai din
acest motiv autorităţile ar trebui să identifice principalele cauze pentru care nu se plăteşte impozitul pe profit şi să
încerce combaterea evaziunii precum şi stimularea societăţilor pentru obţinerea profitului, deoarece acesta se va
întoarce într-un anumit procent la bugetul statului.
Bibliografie:
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
Bufan R., Minea M.Ş, “Codul fiscal comentat”, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008, pp 203- 396
Răpcencu C.,”Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale”, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2012
Contabilitate si gestiune fiscala – „Contabilitatea si fiscalitatea privind impozitul pe profit” – resursa de invatare
nr.6 – Conf.Univ.Dr. Georgescu Cristina Elena