MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VRANCEA

PROIECT DE SPECIALITATE

SPECIALIZARE: Economic-Servicii
CALIFICAREA: Tehnician in activități economice

Îndrumător: Elev:
Apostol Viorica Iordache Marius

PROMOŢIA 2020
 Cuprins

Argument
Capitolul I Noţiuni teoretice despre impozitul pe profit
1 Impozitul pe profit
1.1 Contribuabili
1.2 Scutiri
1.3 Calculul profitului impozabil
1.4 Cheltuieli
1.5 Provizioane şi rezerve
1.6 Amortizarea fiscală
1.7 Pierderi fiscale
1.8 Plata impozitului
1.9 Impozitul pe venit
Capitolul II PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE
“ROMSIP” S.R.L.
2.1 Profilul firmei
2.2 Prezentarea situaţiei economico-financiare a întreprinderi
2.3 Aplicaţii- plata impozitului pe profit
Pagina 2
 Argument

Am ales acesta temă pentru a evidenţia din punct de vedere fiscal şi

contabil importanţa şi complexitatea acestui impozit şi beneficiile pe
care le aduce într-o societate aflată în continuă schimbare economic
deoarece impozitul pe profit la bugetul de stat este un venit considerabil.
Scopul fiecărei unităţi economice cu scop lucrativ este obţinerea de
profit. Profitul este cel care măsoara performanţele unei întreprinderii,
de obţinerea lui depinzând în cea mai mare măsura continuarea
activităţii. De aceea, pentru fiecare agent economic obţinerea de profit
este o prioritate. Pentru profitul obţinut, agenţii economici, datorează în
condiţiile legii impozit pe profit. Aplicat în diverse cote procentuale,
impozitul pe profit este un indicator al unei situatii financiare sănătoase
capabilă să susţină societatea civilă. Impozitul pe profit reprezintă, ca
orice impozit, un venit al bugetului statului, utilizat pentru acoperirea
cheltuielilor statului şi ale cetăţenilor unei ţări. Pentru o unitate
patrimonială el reprezintă o cheltuială, o contribuţie la fomarea
bugetului statului. Impozitul pe profit în decursul timpului a suferit
modificări atât în calcul cât şi în modificarea persoanelor ce se impun. În
Pagina 3
legislaţia actuală s-au făcut modificări care au avut un carcater restrictiv
şi constructiv la colectarea veniturilor

Capitolul I

NOŢIUNI TEORETICE DESPRE IMPOZITUL PE PROFIT

1. Impozitul – este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre

stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii si
platita in bani. El constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes
general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument al
politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand
fi stimulate investitiile si inviorarea conjuncturii economice. Impozitul
reprezinta izvorul principal al formarii veniturilor bugetului de stat si al
finantarii cheltuielilor publice. El este o functie crescatoare a venitului:
la o rata de impunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste.
Din punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct,
indirect; pe consum si pe venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este
posibil si nici echitabil sa se practice un impozit unic. Aceasta deoarece
elementele impozabile – venitul, averea, produsele ce fac obiectul
schimbului, serviciile etc. – pot fi mai bine diferentiate si impuse prin
aplicarea mai multor forme de impozite.
Impozitul pe profit este un impozit personal iar în cadrul reformei fiscale
din România , impozitul pe profit ocupă un rol imortant atât în prisma
contribuţiei sale la formarea veniturilor bugetare cât şi prin influenţarea
activităţilor generatoare de profit.
Profitul impozabil reprezintă diferenţa între veniturile obţinute şi
cheltuielile aferente acstor venituri cu excepţia cheltuielilor
nedeductibile. De asemenea reprezintă baza pentru calcularea ,
recalcularea şi regularizarea impozitului pe profit cu bugetul statului.

Pagina 4
Impozitul pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea
cotelor de impozit stabilite legal , asupra profitului impozabil determinat
pe baza cotelor înscrise lunar în contabilitate.

1.1 Contribuabili

Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane,

denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române;

b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul

unui sediu permanent în România;

c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care

desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate
juridică;

d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură

cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea
titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române,

pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din
asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de
persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana
juridică română.

Pagina 5
f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit
legislaţiei europene.

Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplică după cum

urmează:

a)-în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu

sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra
profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din
străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin

intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului
impozabil atribuibil sediului permanent;

c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice

nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără
personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în

legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice

române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din
Pagina 6
asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

1.2 Scutiri

Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile

proprii şi disponibilităţile realizate -persoanele juridice române care
plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

c) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat; -cultele

religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea
obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, venituri obţinute din
chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din
despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor
reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul
curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea
unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de
consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru

Pagina 7
învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de
servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi
alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase.

d) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele

autorizate

e) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile

de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietary

f) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit

potrivit legii;

g) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.

h) Banca Naţională a României.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale

sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de
venituri:

• cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

• contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
• taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
• veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din
participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
• donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

Pagina 8
• dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor
rezultate din venituri scutite;
• veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
• resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări
nerambursabile;
• veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de
strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole,
conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
• veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale
aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care
sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
• veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de
organizaţiiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării 4
ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi
organizaţiile patronale.
• sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a
făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele
respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul
curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi

Pagina 9
 obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului,
după caz;
• veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare
pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât
cele care sunt utilizate în activitatea economică;
• sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice,
potrivit prevederilor titlului III.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale

sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din
activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a
15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile
totale scutite de la plata impozitului pe profit. Anul fiscal este anul
calendaristic. Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai
existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din
anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este

de 16%.

Impozit minim

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,

cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive,

Pagina 10
inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui
contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru
activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din
veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat
acestor venituri înregistrate.

1.3 Calculul profitului impozabil

Reguli generale

• Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile

realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La
stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente
similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare,
privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul
profitului impozabi. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu
se modifică în cursul anului fiscal.
• Venituri neimpozabile

Pagina 11
 Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului
impozabil:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare,
înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de
participare, precum şi diferenţele favorabile de valoare rezultate din
evaluarea titlurilor de participare şi a obligaţiunilor emise pe termen
lung, efectuată potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt
impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a
retragerii, a lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data
retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin
titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru
care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor
nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor
dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat
deducere;
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi
memorandumuri aprobate prin acte normative.

1.4 Cheltuieli
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli
deductibile numai

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile,

inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Pagina 12
Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:

a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă

stabilită de către contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi

cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de

accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile
cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri

profesionale;

d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul

popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract
scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare
pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ î determinarea
profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:

• cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă

stabilită de către contribuabil;
• cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi
cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale;
• cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de
accidente de muncă şi boliprofesionale, potrivit legii, şi
Pagina 13
 cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de
riscuri profesionale;
• cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul
popularizării firmei, produselorsau serviciilor, în baza unui
contract scris, precum şi costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare.

Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi

bunurile care se acordă în cadrul unor campaniipublicitare ca mostre,
pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de
vânzare,precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării
vânzărilor;

• cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate,

efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru
alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
• contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a
cooperativelor de credit;
• taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii,
reglementate de actelenormative în vigoare, precum şi
contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului
colectiv de muncă;
• cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a
personalului angajat;
• cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe
pieţele existente sau noi,participarea la târguri şi expoziţii, la
misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
• cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare
care nu îndeplinesc

Pagina 14
 condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din
punct de vedere contabil;
• cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a
sistemelor informatice,introducerea, întreţinerea şi
perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea
atestării conform cu standardele de calitate;
• cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea
resurselor;
• taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
camerele de comerţ şi
• industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
• pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor
neîncasate, în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii
judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la
moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată
cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi
afectează întreg patrimoniul.

Cheltuieli care au o deductibilitate limitata la calculul rezultatului

fiscal:
• cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra
profitului contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe
profit si cheltuielile de protocol. In cadrul cheltuielilor de protocol
Pagina 15
 se includ si cheltuielile inregistrate cu TVA colectata, pentru
cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;

• cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 5%, aplicata asupra

valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
• cheltuielile reprezentand tichetele de masa si vouchere de vacanta
acordate de angajatori;
• scazamintele, perisabilitatile, pierderile rezultate din
manipulare/depozitare;
• pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie
necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
• cheltuielile reprezentand cantitatile de energie electrica consumate la
nivelul normei proprii de consum tehnologic;
• cheltuielile cu provizioane/ajustari pentru depreciere si rezerve, in limita
prevazuta la art. 26;
• cheltuielile cu dobanzile si alte costuri echivalente dobanzii din punct de
vedere economic;
• amortizarea, in limita prevazută la art. 28;
• cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de
serviciu, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite,
care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;
• cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat
in locuinta proprietate personala a unei PF, folosita si in scop personal,
deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia
societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;
• 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu
sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, cu o masa totala
maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai
mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in
proprietatea sau in folosinta contribuabilului;
Pagina 16
• cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale PJ,
deductibile limitat la un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu
astfel de atributii;
• cheltuielile reprezentand valoarea creantelor instrainate, in limita
unui plafon de 30% din valoarea creantelor instrainate.

Cheltuieli nedeductibile
In categoria cheltuielilor nedeductibile intra:
– sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau
al familiei sale;
– cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe
teritoriul Romaniei sau in strainatate;
– impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat in
strainatate;
– cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele mentionate mai
sus;
– donatii de orice fel;
– amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si
penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor
legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele
comerciale;
– ratele aferente creditelor angajate;
– cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate
si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
– sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii
dispozitiilor legale in vigoare;
– impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul
beneficiarilor de venit, precum si alte sume prevazute prin legislatia in
vigoare.
Cheltuielile privind combustibilul, in cazul vehiculelor destinate
transportului rutier de persoane, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul
Pagina 17
activitatii de productie, vor avea o deductibilitate limitata la calculul
impozitului pe venit si impozitului pe profit. Aceste cheltuieli se vor
deduce limitat in proportie de 50% din valoarea acestora, diferenta
ramanand nedeductibila.

1.5 Provizioane şi rezerve

Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor,

numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra

profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care
se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor
venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din
capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz. În cazul în
care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită
sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este
deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva
constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor
comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează
poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de
acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele
destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul
profitului impozabil;

b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;

c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu

data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30%
începând cu data de 1 ianuarie 2006,din valoarea creanţelor asupra
clienţilor,

Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar

Pagina 18
 Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul
de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de
îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat
cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a
valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se
determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul
creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale.

În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei,

cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs
valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului
de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada
următoare, până la deductibilitatea integrală a acestora.

În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale

contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar,
diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda.

Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, sunt cele aferente

împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a
capitalului.

Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu

împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de
dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt
garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile
de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la
persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele
obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată sunt nedeductibile.

În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, dobânzile deductibile

sunt limitate la:

Pagina 19
 a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României,
corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi

b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută.

Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil
aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în
valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

1.6 Amortizarea fiscală

Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării,

instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează
din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării.

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea

de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care
formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în
vedere valoarea întregului corp,lot sau set. Pentru componentele care intră
în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă
de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare
componentă în parte.

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte

de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;

Pagina 20
 b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit
formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în
grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin
însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de

substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi
pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma

cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor
tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare,
prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de

natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi
modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

f) amenajările de terenuri.

Nu reprezintă active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele împădurite;

b) tablourile şi operele de artă;

c) fondul comercial;

d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii,
potrivit normelor;

Pagina 21
g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele,
vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării
veniturilor.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină

conform următoarelor reguli:

a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor

şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale
acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară,
degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta

pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin

aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscală de la data intrării
în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.

În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin

multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii
următori:

• 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este

între 2 şi 5 ani;
• 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil
este între 5 şi 10 ani;
• 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este
mai mare de 10 ani.

În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după

cum urmează:

Pagina 22
• pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din
valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a
mijlocului fix;
• pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin
raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata
normală de utilizare rămasă a acestuia.
• începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se
pune în funcţiune;
• pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la
mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare,
pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului
de concesionare sau închiriere, după caz;
• pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe
concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a
efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală
de utilizare, după caz;
• pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea
terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;

1.7 Pierderi fiscale

• Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se

recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit.
• În cazul persoanelor juridice străine, se aplică luându-se în
considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului
permanent în România.

Credit fiscal

• Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin

prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse
impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în
Pagina 23
 România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul
străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă
persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină.

• Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an

fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea
cotei de impozit pe profit la profitul impozabil obţinut în statul
străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute sau la
venitul obţinut din statul străin.

• Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică

prevederile convenţiei de evitarea dublei impuneri încheiate între
România şi statul străin şi dacă persoana juridică română prezintă
documentaţia corespunzătoare din care să rezulte faptul că impozitul
a fost plătit statului străin.

• Pierderi fiscale externe

• Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat
care nu este stat
• membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului
Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiată o
convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar din
veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. În acest caz,
pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din
aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile
neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali
consecutivi.

Pagina 24
 1.8 Plata impozitului

• Plata impozitului se face astfel:

• a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice
române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice
străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi
anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie
(decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu
ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează
plăţile anticipate. Termenul până la care se efectuează plata
impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind
impozitul pe profit.

b) contribuabilii, au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit

trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare
trimestrului pentru care se calculează impozitul.

• Contribuabilii au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.

Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit

• Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit

pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor, cu
excepţia contribuabililor care depun declaraţia anuală de impozit pe
profit până la termenele prevăzute in legislatie.
• Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe
profit.

1.9 Impozitul pe venit

• Orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se

impozitează cu cota deimpozit pe venit.

Pagina 25
 • Asupra veniturilor prevăzute la alineatul precedent se datorează
contribuţiile individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de
sănătate şi asigurări de şomaj.
• Baza de calcul la care se aplică aceste contribuţii este limitată la 5
salarii medii brute pe economie la nivelul salariului mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.
• Obligaţia declarării, calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor
revine plătitorului de venit.

Contribuabili

Următoarele persoane datorează plata impozitului şi sunt numite în

continuare contribuabili:

• a) persoanele fizice rezidente;

• b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate
independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
• c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi
dependente în România;
• d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri.

Pagina 26
 Capitolul II PREZENTAREA SOCIETATII
COMERCIALE “ROMSIP” S.R.L.

2.1. PROFILUL FIRMEI S.C. ROMSIP S.A. este o societate cu

capital exclusiv privat înfiinţată în anul 1991. Societatea are sediul în
Cluj-Napoca, strada Gheorghe Dima, nr. 9, având secţii de producţie şi
unităţi de morărit şi panificaţie pe teritoriul întregului judeţ fiind
înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J12/124/1991. Prin statutul
său juridic societatea poate înfiinţa sucursale şi filiale, atât în ţară cât şi
în străinătate. Principalele direcţii de activitate ale firmei sunt: -
fabricarea de articole confecţionate din textile - fabricarea de mochete şi
covoare - fabricarea produselor de morărit, panificaţie şi patiserie -
structuri şi tâmplării metalice şi din lemn - prestări servicii în domeniul
izolării termice. S.C. ROMSIP S.A. îşi desfăşoara activitatea conform
legislaţiei în vigoare şi are deschis cont atât în lei cât şi în valută la
BANCA TRANSILVANIA. Majoritatea operaţiunilor de încasări şi plăţi
se fac prin intermediul acestei bănci, atât pentru clienţii şi furnizorii
interni cât şi pentru cei externi. Desfacerea produselor şi prestarea
serviciilor se realizează pe piaţa din ROMÂNIA în cea mai mare parte,
iar pe piaţa externă ca Germania, Austria, Italia, etc. Clienţii firmei sunt
persoane fizice şi juridice, numărul acestora depăşind 25. Cererea pe
piaţă externă înregistrează o creştere de aproximativ 12% pe an, iar pe
piaţa internă se menţine aproximativ constantă. În vederea aprovizionării
cu materii prime şi materiale firma are încheiate contracte pe termen
scurt, mediu şi lung cu diverşi furnizori din ţară şi din străinătate. Firma
se aprovizionează de la un număr relativ mare de furnizori. Produsele şi
serviciile oferite de firme sunt compatibile din punct de vedere calitativ
cu cele ale firmelor cele mai competitive în domeniu, fapt pentru care

Pagina 27
acestea se bucură de aprecierea generală a clienţilor. Pentru menţinerea
şi ridicarea acestui nivel calitativ, societatea face eforturi permanente în
ceea ce priveşte achiziţionarea şi operaţionalizarea unor tehnologii de
ultimă oră cât şi pentru pregătirea corespunzătoare a personalului. Firma
dispune de un capital social de 48.031 RON . Capitalul social este
împarţit în 29 200 de părţi sociale în valoare de 1,64 RON fiecare.
Capitalul social al societăţii poate fi mărit sau redus pe baza hotărârii
AGA în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Repartizarea dividendului se face pe acţiune şi se înmulţeşte cu numărul
de părţi sociale ce aparţin fiecărui asociat.

2.2. PREZENTAREA SITUAŢIEI ECONOMICO-

FINANCIARE

La nivelul firmei, datorită folosiri unui pachet de programe contabile

permanent actualizat şi a utilizării tehnicii de calcul de vârf, se întocmesc
atât documente contabile cerute de legislaţia în vigoare, cât şi documente
statistice necesare conducerii în luarea deciziilor. Diagnoza subsistemului
financiar s-a bazat pe bilanţul contabil şi anexele acestuia, balanţe de
verificare şi rezultatele exerciţiului pentru anul 2019. Analiza rezultatelor
financiare: Rezultatele financiare pe anii 2019 - 2020 sunt prezentate în
tabelul următor :

Nr. Crt. Denumire 2019 2020

indicator
1 Venituri 172 281 273 136
totale
1.1 Venituri din 42 255 63 850
activitatea de
exploatare
Pagina 28
1.2 Cifra de 37 370 96 050
afaceri
1.3 Alte 13 116 1 396
venituri din
exploatare
2 Venituri 13 238 18 287
financiare
3 Venituri 86 302 93 553
excepţional
e
II Cheltuieli 124 497 178 334
totale
I Cheltuieli 40 220 86 562
pentru
exploatare
total, din
care:
1.1 Cheltuieli 37 600 12 250
privind
mărfurile
1.2 Cheltuieli 20 507 47 983
materiale
totale
1.3 Cheltuieli 12 394 20 149
cu
personalul
totale
1.4 Alte 1 240 1 150
cheltuieli
din
exploatare
1.5 Cheltuieli 2 125 7 249
cu
amortizările
şi
provizioanel
e
2 Cheltuieli 3 241 13 860
financiare
Pagina 29
 3 Cheltuieli 7 170 11 910
excepţional
e
III Rezultatul 47 784 94 802
brut al
exerciţiului/
profit brut
IV Impozit pe 7 645 15 168
profit
V Rezultatul net al 40 139 79 634
exerciţiului/ profit
net

Prezentate în preţuri comparabile valorile pe anii 2018 -2019 scot în

evidenţă următoarele: • Veniturile din exploatare au crescut în 2020 faţă
de 2019 cu 2.22% • Profitul din exploatare a crescut cu 3.27% •
Rezultatul brut al exerciţiului în creştere s-a datorat creşterii profitului
atât în activitatea de exploatare cât şi în cea financiară.

NR CRT Specificare 2019 2020

1. Cifra de afaceri 37370 96050
2. Valoare 16289 27 100
adaugata
3. Cheltuieli cu 12394 20149
personalul
4. Impozite si taxe 347 433
5. Excedent brut 2035 7287
din exploatare

Pagina 30
Rata profitului =profit/cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un venit din exploatare. Ea reprezintă un venit ce

cuprinde atât cheltuielile aferente desfăşurării activităţii cât şi profitul.
Se observă o creştere continuă a cifrei de afaceri în cei trei ani
consecutivi urmăriţi, creştere determinată de influenţa celor doi factori
ce intră în stuctura sa, dar şi de o serie de factori externi (inflaţia, variaţii
ale puterii de cumpărare a populaţiei). Influenţa cantităţii vândute se
manifestă prin inexistanţa cererii la diferite sortimente de produse, sau
scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. De asemenea cantitatea de
produse vândută este determinată de capacităţile de exploatare existente(
uzura utilajelor, potenţialul uman). Rata profitului exprimă cât de
rentabilă este activitatea pe care o desfaşoară firma fiind evidenţiată în
tabelul următor:

2017 2018 2019 2020

0,36 0,39 0,45 0,48

Creşterea ratei profitului se datorează în primul rând creşterii preţurilor datorită

unui nivel ridicat al inflaţiei, sau a creşterii producţiei vândute. În cadrul secţiei de
exploatare nu se lucrează cu producţie pe stoc. Indicele profitului = profit din
2019/profit din 2020 = 0,5 Indicele cifrei de afaceri =cifra de afaceri din 2019 /
cifra de afaceri din 2020 = 0,38

Pagina 31
Întrucât pentru a putea să facem o analiză financiară pertinentă, factorii
unei fracţii trebuie să fie în valori comparabile, pentru activele fixe şi
capitalul propriu au fost recalculate valorile aşa cum s-a arătat în
capitolele precedente ale lucrării. Pentru o analiză comparativă,
indicatorii care pun în evidenţă rentabilitatea capitalului sunt calculaţi cu
valorile din bilanturile contabile si cu valorile corectate. Rentabilitatea
capitalului s-a situat sub 3% scăzând în 2019 la 0,7 % , adică practic sub
limita accptabilă pentru orice investitor. Având în vedere că şi profilul
din exploatare se situeaza în 2019 la 1,6 % din totalul veniturilor din
exploatare, este evident că rentabilitatea capitalului nu este numai
rezultatul unei supraevaluări a activelor imobilizate, ci este rezultatul
unor performanţe slabe a tuturor funcţiumilor întreprinderii. În acelaşi
timp, având în vedere tendinţa descrescătoare a performanţelor este un
semnal de alarmă privind necesitatea stringentă a implementării unor
măsuri de restructurare.

Aplicaţie

1. Realizările firmei
345 = 701 4 500 RON

2 .Vânzări
411 = % 5 220 RON

701 4 500

4427 720

3. Salarii

Pagina 32
641 = 421 1 640 RON

4.Impozit profit întreprindere

691 = 441 184,96 RON

6.Închiderea de cheltuieli

121 = % 3 721 RON

6022 300

6021 100

605 350

627 8

612 250

625 114

628 150

626 121

6028 425

6581 63

623 200

641 1640

Pagina 33
7.Închiderea de venituri
% = 121 4 500 RON

701 1 450 18

704 1 750

707 13

IV. REGISTRUL JURNAL

Pagina 34
V. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Având în vedere activitatea comparativă a ultimilor ani se observă o creştere a profitului , activitatea
firmei este considerată ca având un trend crescând, urmând ca în următorii ani să-şi realizeze politica
financiară propusă.

Având în vedere ca impozitul pe profit este un indice reprezentativ în activitatea firmei, indicii obţinuţi
indică o activitate favorabilă a firmei, reflectată în impozitul pe profit datorat şi achitat.
Societatea comercială îşi achită datoriile faţă de bugetul statului, poate să efectueze plăţile trimestriale
deoarece activitatea este fluentă, încasările şi plăţile se desfăşoară în grafic. Pentru o mai bună
activitate, firma îşi propune să-şi realizeze obiectivele prin politica financiară, iar în domeniul impozitului
pe profit să-şi reducă cheltuielile nedeductibile, dar în acelaşi timp să aibă şi activităţi legate de alţi
agenţi economici, populaţia (sponsorizări, mecenat, protocol). Impozitul pe profit datorat este comparat
cu alte societăţi din domeniu observându-se o bună contribuţie la bugetul statului. De aici concluzionăm
că societatea comerciala “ROMSIP” S.R.L. îşi îndeplineşte atribuţiile realizându-şi şi un obiectiv major al
politicii financiare din România.

Comparând cu celelalte datorii la bugetul statului (TVA, impozit pe salarii, impozit pe dividende)
societatea comercială în legătura ei cu bugetul statului se observă prin compararea sumelor şi
termenelor de plata că societatea este, după indicii calculaţi, o societate eficientă care îşi doreşte să-şi
crească cifra de afaceri pentru o mai bună desfăşurare a tutoror relaţiilor, atât cu furnizorii, cu bugetul
statului, cât şi cu angajaţii.

ANEXE

FACTURĂ
Furnizor: ELECTRA SRL Cumpărător ROMSIP SRL
Nr.ord.reg.com./an: J12/3384/2007 Nr.ord.reg.com/an: J12/124/1991
C.I.F.: RO 400 114 C.I.F: RO 16771852
Sediul: Memorandumului nr. 27 Sediul: Gheorghe Dima nr. 9
Judeţul: Cluj Judeţul: Cluj
Capital social: 2000000 Cod IBAN:RO01BTRL0124531200110001 Cod IBAN:
RO01BTRL0133501130000001 Banca Transilvania Banca: Transilvania
Nr. Facturii: FGR 2347689
Data (ziua, luna, anul): 01.03.2011
Aviz de însoţire a mărfii..............
(daca este cazul)

Pagina 35
 Cota T.V.A 24 %

Nr Denumirea produselor sau a U.M. Cantitatea Preţul unitar Valoarea Valoare

crt serviciilor (fara T.V.A) -lei- T.V.A
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1. Consum de energie kw 200 1,75 350 84

1,75 350 84
Semnătura Total de plată
de primire (col. 5+col.6) 434

FACTURĂ
Furnizor: GEORGE SRL Cumpărător ROMSIP SRL
Nr.ord.reg.com./an: J12/33425/2005 Nr.ord.reg.com/an: J12/124/1991
C.I.F.: RO 442 607 C.I.F: RO 16771852
Sediul: Câmpului nr. 111 Sediul: Gheorghe Dima nr. 9
Judeţul: Cluj Judeţul: Cluj
Capital social: 200
Cod IBAN: RO01BTRL0124531200110001 Cod IBAN: RO01BTRL0122511130032001
Banca Transilvania Banca: Transilvania
Nr. Facturii: ABC 1156
Data (ziua, luna, anul): 23.03.2011
Aviz de însoţire a mărfii..............
(daca este cazul)

Cota T.V.A 24 %

Pagina 36
 Nr Denumirea produselor sau a U.M. Cantitatea Preţul unitar Valoarea Valoare
crt serviciilor ( fara T.V.A ) - lei - T.V.A
- lei - - lei -
0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1. Ambalaje Buc 15 28 ,3 425 102

28,3 425 102

Semnătura Total de plată

de primire ( col. 5+col. 6) 527

FACTURĂ
Furnizor: ROMTELECOM SA Cumpărător ROMSIP SRL
Nr.ord.reg.com./an: J40/8926/1997 Nr.ord.reg.com/an: J12/124/1991
C.I.F.: RO 447 320 C.I.F: RO 16771852
Sediul: Gârlei nr. 1b, Bucureşti S1 Sediul: Gheorghe Dima nr. 9
Judeţul: Ilfov Judeţul: Cluj
Capital social: 318 449 356 Cod IBAN:RO01BTRL0124531200110001 Cod IBAN:
RO01BTRL0122511130030532 Banca Transilvania
Banca: Transilvania

Nr. Facturii: RGF1233

Aviz de Data (ziua, luna, anulînsoţire a m): 23.03.2011ărfii..............
(daca este cazul)

Cota T.V.A 24 %

Pagina 37
 FACTURĂ
Furnizor: ROMSIP SRL Cumpărător Narcisa SRL
Nr.ord.reg.com./an: J12/124/1991 Nr.ord.reg.com/an: J12/1233/2003
C.I.F.: RO 16771852 C.I.F: RO 167185
Sediul: Gheorghe Dima Nr 9 Sediul: Izlazului nr. 35
Judeţul: Cluj Judeţul: Cluj
Capital social: 48 031 Cod IBAN: RO01BTRL0124531270114456
Cod IBAN: RO01BTRL0124531200110001 Banca Transilvania
Banca: Transilvania
Nr. Facturii: ROP1230

Aviz de Data (ziua, luna, anulînsoţire a m): 13.03.2011ărfii..............

(daca este cazul)

Cota T.V.A 24 %

Pagina 38
 Nr Denumirea produselor sau a U.M. Cantitatea Preţul unitar Valoarea Valoare
crt serviciilor ( fara T.V.A ) - lei - T.V.A
- lei - - lei -
0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1. Pâine neagră buc 500 2 1000 240

2. Cornuri buc 300 1 ,5 450 108

1450 348

Semnătura Total de plată

de primire ( col. 5+col. 6) 1798

FACTURĂ
Furnizor: ROMSIP SRL Cumpărător PRACTICE SRL
Nr.ord.reg.com./an: J12/124/1991 Nr.ord.reg.com/an: J12/133/2006
C.I.F.: RO 16771852 C.I.F: RO 167 225
Sediul: Gheorghe Dima Nr 9 Sediul: Primăverii nr. 22b
Judeţul: Cluj Judeţul: Cluj
Capital social: 48 031 Cod IBAN: RO01BTRL0124531270115563 Cod IBAN:
RO01BTRL0124531200110001 Banca Transilvania
Banca: Transilvania Nr. Facturii: ROP1234
Data (ziua, luna, anul): 02.03.2011
Aviz de însoţire a mărfii..............
(daca este cazul)

Cota T.V.A 24 %

Pagina 39
 Nr Denumirea produselor sau a U.M. Cantitatea Preţul unitar Valoarea Valoare
crt serviciilor ( fara T.V.A ) - lei - T.V.A
- lei - - lei -
0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1. Covoare buc 3 100 300 72

300 72

Semnătura Total de plată

de primire ( col. 5+col. 6) 372

FACTURĂ
Furnizor: ROMSIP SRL Cumpărător JUNIOR SUN SRL
Nr.ord.reg.com./an: J12/124/1991 Nr.ord.reg.com/an: J12/12356/2008
C.I.F.: RO 16771852 C.I.F: RO 122 225
Sediul: Gheorghe Dima Nr 9 Sediul: Avram Iancu nr. 13
Judeţul: Cluj Judeţul: Cluj
Capital social: 48 031 Cod IBAN: RO01BTRL0124441290110021 Cod IBAN:
RO01BTRL0124531200110001 Banca Transilvania
Banca: Transilvania

Nr. Facturii: ROP1237

Data (Aviz de ziua, luna, anulînsoţire a m): 31.03.2011ărfii..............
(daca este cazul)

Cota T.V.A 24 %

Pagina 40
Nr Denumirea produselor sau a U.M. Cantitatea Preţul unitar Valoarea Valoare
crt serviciilor ( fara T.V.A ) - lei - T.V.A
- lei - - lei -
0 1 2 3 4 5(3x4) 6

1. Covoare buc 3 100 300 72

2. Mochete buc 5 50 250 60
3. Pături buc 10 45 450 108

1000 240

Semnătura Total de plată

de primire ( col. 5+col. 6) 240

Pagina 41