Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6

Variante de impozitare a profitului/veniturilor rezultate din activități economice

Persoană juridică cu cifra de afaceri anuală <1.000.000 euro/an impozit pe veniturile microîntreprinderilor=1%x CA
Persoană juridică cu cifra de afaceri anuală >1.000.000 euro/an impozit pe profit = 16% x Profit impozabil
Persoană fizică care obține venituri din activități independente impozit pe venit = 10% x Venit net

I. IMPOZITUL PE PROFIT
Cadru legislativ:
Titlul II „Impozitul pe profit” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

1. CONTRIBUABILII ŞI SFERA DE APLICARE A IMPOZITULUI PE PROFIT

CONTRIBUABILI SFERA DE APLICARE

persoanele juridice române
persoanele juridice străine având locul de exercitare a conducerii efective în profitul impozabil obţinut din orice
România sursă, atât din România, cât şi din
persoanele juridice cu sediul social in România, înfiinţate potrivit legislaţiei străinătate
europene (societate europeana sau societate cooperativă europeană).
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui profitul impozabil atribuibil sediului
sediu permanent din România permanent din România

2. SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT

Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

a) trezoreria statului;
b) instituţiile publice, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea;
c) Academia Română și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator unic, cu excepția activităților
economice desfășurate de acestea;
d) Banca Națională a României;
e) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
f) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
g) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
g) Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
h) persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
i) fundația constituită ca urmare a unui legat;
j) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;
k) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de
proprietari, cu excepția celor care obțin venituri din exploatarea proprietății comune, potrivit legii.
i) contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, precum și activități conexe
acesteia sunt scutiți de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate.

3. CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL

Profitul brut sau profitul contabil se calculează astfel:

Profit contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Profitul impozabil (fiscal) este cel asupra căruia se aplică o cotă de impozit de 16%, rezultând astfel impozitul pe profit.
Profitul impozabil este diferit de profitul contabil şi se calculează astfel:
Profit impozabil = Profit contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri
sau
Profit impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile – Deduceri

Venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridică (p.j.) română;
b) dividende primite de la o p.j.străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată
într-un stat terț cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă p.j.română care primește
dividendele deține la p.j.străină din statul terț, la data înregistrării acestora pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum
10% din capitalul social al p.j.care distribuie dividende;
1
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
c) veniturile din lichidarea unei alte p.j.române sau unei p.j.străine situate într-un stat cu care România are încheiată o
convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o
perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al p.j. supuse operațiunii de lichidare;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere (ex: veniturile din reducerea sau anularea
provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile).
e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările
contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;
f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării
ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării
fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare/active biologice, după caz;
g) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor
necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări.

Contribuabili Venituri neimpozabile Condiții neimpozitare

cultele religioase
unitățile de învățământ
preuniversitar și instituțiile
de învățământ superior
particulare, acreditate /
autorizate
asociațiile de proprietari
constituite ca persoane
juridice și asociațiile de
locatari recunoscute ca
asociații de proprietari
organizaţiile nonprofit,
organizaţiile sindicale şi
organizaţiile patronale
 veniturile obținute din producerea și sumele respective să fie utilizate, în anul
valorificarea obiectelor și produselor curent și/sau în anii următori, pentru
necesare activității de cult, întreținerea și funcționarea unităților de
 veniturile din chirii, cult, pentru lucrări de construcție, de
 veniturile din cedarea/înstrăinarea activelor reparație și de consolidare a lăcașurilor de
corporale, cult și a clădirilor ecleziastice, pentru
 alte venituri obținute din activități economice, învățământ, pentru furnizarea, în nume
 veniturile din despăgubiri, în formă propriu și/sau în parteneriat, de servicii
bănească, obținute ca urmare a măsurilor sociale, acreditate în condițiile legii, pentru
reparatorii prevăzute de legile privind acțiuni specifice și alte activități nonprofit
reconstituirea dreptului de proprietate ale cultelor religioase
 veniturile obținute sumele respective să fie utilizate, în anul
curent și/sau în anii următori, potrivit
reglementărilor legale din domeniul
educației naționale
 veniturile obținute sumele respective să fie utilizate, în anul
curent și/sau în anii următori, pentru
îmbunătățirea utilităților și a eficienței
clădirii, pentru întreținerea și repararea
proprietății comune, potrivit legii;
 cotizații și taxe de înscriere ale membrilor;
 contribuții bănești sau în natură ale
membrilor și simpatizanților;
 taxe de înregistrare stabilite potrivit legislației
în vigoare;
 veniturile obținute din vize, taxe și penalități
sportive sau din participarea la competiții și
demonstrații sportive;
 donațiile, precum și banii sau bunurile primite
prin sponsorizare/mecenat;
 veniturile din dividende, dobânzi, precum și
din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
 veniturile din dobânzi obținute de casele de
ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi
potrivit legii de organizare și funcționare;
 resursele obținute din fonduri publice sau din
finanțări nerambursabile […]
 alte venituri realizate, până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an
fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile
totale neimpozabile de mai sus.
2
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
Cheltuieli deductibile sunt numai cheltuielile efectuate în scopul realizării activităţii economice.
Cheltuieli cu deductibilitate limitată:
a) Cheltuielile de protocol se pot referi la:

Tip de cheltuieli Limita maximă de deductibilitate

Cadouri acordate partenerilor de afaceri 100 lei/cadou/beneficiar
Mese şi trataţii (apă, cafea, suc, zahăr etc) acordate 2% x (profitul contabil + cheltuielile de protocol + cheltuielile cu
partenerilor de afaceri impozitul pe profit)

TVA AFERENTĂ CHELTUIELILOR DE PROTOCOL

Bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri
dacă valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau
mai multe bunuri oferite gratuit.
Pentru bunurile (cadouri) care depăşesc individual plafonul de 100 lei, se însumează valoarea depăşirilor
de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată, şi se colectează taxa, dacă
s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective. Se consideră că livrarea
de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost
depăşit plafonul.
Valoarea depăşirilor de plafon + TVA colectată aferentă se înscriu în autofactură. Autofactura se include în
decontul de TVA întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în
cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul. Autofactura va cuprinde atât la rubrica Cumpărător, cât și la
rubrica Furnizor: numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale persoanei impozabile
În cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ și cheltuielile înregistrate cu TVA
colectată pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei.
În cazul serviciilor (mese și tratații), TVA este deductibilă în măsura în care acţiunile de protocol sunt realizate
în scopuri legate de activitatea economică a companiei. (Excepţie: Nu se exercită dreptul de deducere a sumei
TVA pentru achiziţia de tutun şi băuturi alcoolice destinate tratațiilor oferite partenerilor de afaceri, chiar dacă
acestea se desfăşoară în scopul afacerii.)
În acest caz nu se colectează TVA pentru depăşirea limitei de 2%.
Dacă nu se poate demonstra că mesele la restaurant sau diversele trataţii au fost acordate în scopul afacerii,
TVA se colectează la sfârşitul lunii prin emiterea de autofactură.
Pentru a justifica efectuarea unor cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri, este recomandabil ca
responsabilul cu organizarea acestei acțiuni să întocmeasca un referat prin care motivează necesitatea
acestei acțiuni, însă fără a nominaliza persoanele participante. În acest caz este recomandabil să se
menționeze doar scopul acțiunii, de exemplu:
 discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;
 purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o anumită perioadă de timp;
 extinderea afacerii pe noi piețe de desfacere a produselor;
 menținerea relațiilor comerciale.
Referatul ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru efectuarea cheltuielilor respective, confirmând
astfel ca acțiunea de protocol se desfășoară în scopul susținerii activității economice. La aceste documente se
pot anexa copii de pe corespondența purtată cu partenerii/ potențialii parteneri prin e-mail, cereri de comandă,
invitații, diverse corespondențe privind unele negocieri, oferte, contracte încheiate etc.
În lipsa procedurilor interne și a raportului de necesitate, există riscul de retratare de către inspectorii ANAF a
cheltuielilor de protocol în unul dintre urmatoarele moduri:
- fie ca venit de natură salarială (dacă se consideră că salariatii au beneficiat de acest avantaj în scop
personal). În acest caz valoarea facturii este considerată avantaj de natură salarială și se tratează fiscal similar
salariului brut.
- fie ca avans la dividende (dacă se consideră că asociații au beneficiat de acest avantaj în scop personal).

b) cheltuielile sociale se deduc în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului.

Exemple de cheltuieli sociale:
 ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele,
ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie
 cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor:
grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-
o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, şcolile pe care le au sub patronaj
 tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare,
 cadouri în bani sau în natură oferite salariatelor sau copiilor minori și salariaţilor
3
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
 costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii familiilor lor.
c) cheltuielile cu tichetele de masă, în limita a 1 tichet/persoană/zi lucrată
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de
specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
f) costurile excedentare ale îndatorării (Cheltuieli cu dobânzile – Venituri din dobânzi) sunt:

Deductibilitate
Integral (100%) Dacă contribuabilul este o entitate independentă (nu face parte dintr-un grup
consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată)
Integral (100%) Dacă contribuabilul NU este o entitate independentă, iar costurile excedentare ale
îndatorării NU depășesc plafonul de 1.000.000 euro calculat la cursul de BNR
valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal pentru care se calculează impozitul
pe profit
30% x baza de calcul (BC) Dacă contribuabilul NU este o entitate independentă, iar costurile excedentare ale
BC = Profit contabil îndatorării depășesc plafonul de 1.000.000 euro calculat la cursul de BNR valabil
- Venituri neimpozabile pentru ultima zi a trim./anului fiscal pentru care se calculează impozitul pe profit.
+ Cheltuieli cu impozitul pe profit Obs: Dacă BC este mai mică sau egală cu zero, diferenţa dintre costurile
+ Costuri excedentare ale îndatorării excedentare ale îndatorării şi plafonul de 1.000.000 euro este nedeductibilă în
+ Amortizare fiscală perioada fiscală de referinţă şi se reportează fără limită de timp, în anii fiscali următori
în aceleaşi condiţii de deducere.

f) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita a 400 euro într-un an fiscal,
pentru fiecare participant;
g) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita a 400 euro într-un an, pentru fiecare participant;
h) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află
sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute
de legea locuinţei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;
i) cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu
o masa totală maximă autorizată care să nu depaşească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri,
incluzând şi scaunul soferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului sunt deductibile în limita a 50%.

Cheltuieli nedeductibile
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările datorate către autorităţile române sau străine.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare;
d) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii;
e) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la
care se deţin participaţii, precum și de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu
excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora.
f) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
g) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii
nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
h) cheltuielile cu amortizarea contabilă (poate să difere de amortizarea fiscală).
i) cheltuielile cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora
nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
j) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private efectuate potrivit legii.

TVA aferentă cheltuielilor de sponsorizare constând în acordarea de bunuri sau prestarea de servicii
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrări de
0
bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 5 /00 din cifra de afaceri.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de taxă depuse pentru un an
calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane sponsorizarile şi actiunile de mecenat
acordate în numerar și nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă. Depăşirea plafoanelor constituie
livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în
decontul întocmit pentru ultima perioada fiscală a anului respectiv.
Pentru prestările de servicii (ex: utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii
economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit) nu se colectează TVA.

4

Deduceri:
Rd. 14. din D101: Amortizarea
fiscală
Rd. 16. Rezerva legală
deductibilă
Rd. 17. Provizioane fiscale
Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
În formularul 101, cheltuielile cu amortizarea se înscriu:
- la rd. 29 ”Cheltuieli cu amortizarea contabilă” - cu valoarea înregistrată în contabilitate
- la rd. 14 ”Amortizarea fiscală” – cu valoarea care rezultă conform Codului fiscal.
Reguli conform Codului fiscal:
a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor,
precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul
poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de
amortizare liniară sau degresivă.
Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix
amortizabil se pune în funcţiune.
Pentru autoturisme, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile în limita a 1.500
lei/lună/autoturism. Sunt exceptate:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări și de achiziţii, precum şi pentru test drive și
pentru demonstraţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile
de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere
către alte persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de
leasing operaţional sau pentru instruire de către şcolile de şoferi.
5%x(Profit contabil + Impozit pe profit), până ce rezerva legală atinge a cincia parte din
capitalul social subscris şi vărsat. În cazul în care rezerva legală este utilizată pentru
acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, inclusiv pentru majorarea
capitalului social, rezerva reconstituită ulterior acestei utilizări, în aceeași limită, este
deductibilă la calculul rezultatului fiscal.
În formularul 101, cheltuielile cu provizioanele se înscriu:
- la rd. 2 "Cheltuieli de exploatare" - cu toată valoarea deprecierilor înregistrate în
evidența contabilă,
- la rd. 17 "Provizioane fiscale" (30%* sau 100%** din valoarea clientului incert), așa
cum rezultă din evidența fiscală,
- la rd. 30 "Cheltuieli cu provizioanele și cu rezervele care depășesc limita prevazută
de lege" - cu toata valoarea înregistrată în evidența contabilă.
În felul acesta, ceea ce s-a dedus la rd. 2, se anulează cu ceea ce se înscrie la rd. 30
și rămâne deductibilă suma de la rd. 17.
* cheltuielile cu provizioane sunt deductibile în limita a 30% din valoarea creanţelor
incerte asupra clienţilor, dacă aceste creanţe îndeplinesc cumulativ condiţiile:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
**cheltuielile cu provizioane sunt deductibile în limita a 100% din valoarea
creanţelor incerte asupra clienţilor, dacă aceste creanţe îndeplinesc cumulativ
condiţiile:
1. sunt deţinute la o p.j. asupra căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
OBS:
Provizioanele pentru clienți incerti se calculează pentru întreaga sumă, inclusiv
TVA aferentă. Ele se inregistrează numai din punct de vedere fiscal și sunt luate în
calcul în trimestrul în care sunt îndeplinite condițiile de neîncasare sau există
hotarârea judecătorească de deschidere a falimentului.
Pentru ca provizioanele fiscale să fie deductibile, acestea trebuie să se refere la
creanțe datorate de clienții societății pentru produsele și mărfurile vândute, lucrările
executate și serviciile prestate pe baza facturilor emise.
Rezultă că:
5

Rd. 18. Deduceri suplimentare
pentru cercetare – dezvoltare
Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
- provizioanele deductibile din punct de vedere fiscal în limitele prevăzute de Codul
fiscal nu se înregistrează în contabilitate și ele reprezintă sume de care se ține cont
trimestrial/anual numai extracontabil,
- în contabilitate se înscriu numai cheltuieli cu deprecierile creanțelor respective și
numai la finele anului.
Pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă o deducere suplimentară la
calculul profitului impozabil, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste
activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; dacă se realizează
pierdere fiscală, aceasta se recuperează în următorii 7 ani

4. CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT

Ip = 16% x (Profit impozabil – Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi)

Pierderea fiscală anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în
următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se efectuează în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată
a impozitului pe profit.
Ip datorat = Ip - cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, doar
în următoarele limite maxime cumulative:
- 0,75% din cifra de afaceri;
- 20% din impozitul pe profit datorat.
OBS: 1) În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de
cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat doar dacă beneficiarul sponsorizării este
înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult (REUC) pentru care se acordă
deduceri fiscale. Înscrierea în REUC se realizează pe baza solicitării entităţii (formular 163), dacă sunt îndeplinite
cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii:
a) desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria răspundere;
b) şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege;
c) nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;
d) a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege;
e) nu a fost declarată inactivă.
2) începând cu 2014, sumele din sponsorizari, mecenat şi bursele private care nu sunt scăzute din impozitul pe
profit se pot reporta în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
3) Persoanele juridice trebuie să depună Declaratia informativă nr. 107 privind beneficiarii sponsorizărilor /
mecenatului / burselor private până la data de 25 martie anul următor. Aceasta trebuie însoțită și de anexa la D107,
dacă cheltuielile cu sponsorizarea nu pot fi deduse integral și dacă suma reportată nu poate fi individualizată pe
fiecare beneficiar.

Diferenţă de impozit (de plată/de recuperat) = Ip datorat – Ip plătit în cursul anului

OBS: Scutirea de impozit a profitului reinvestit (în vigoare din 1 iulie 2014)
Profitul investit în echipamente tehnologice noi (echipamente şi instalaţii industriale, inclusiv calculatoare și softuri),
folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit.
Profitul investit = soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, în
anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate
se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

Există 2 excepții de la regula generală de stabilire a impozitului pe profit:

Excepţie 1: Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de
asociere, și la care impozitul pe profit datorat pentru aceste activităţi este mai mic decât 5% din veniturile
respective sunt obligaţi la plata unui impozit minim de 5% aplicat acestor venituri realizate.
Contribuabilii trebuie să organizeze și să conducă evidenţa contabilă pentru a se cunoaşte veniturile și
cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în
calcul și cheltuielile de conducere și administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu
veniturile obţinute din aceste activităţi.

6
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6

Excepţie 2: De la 01.01.2017 s-a introdus un impozit specific pentru hoteluri, campinguri, tabere,
restaurante, catering si baruri (HoReCa), datorat de firmele au ca activitate principală sau secundară
anumite coduri CAEN aferente acestor activități și care nu sunt plătitoare de impozit pe veniturile
microîntreprinderii.
Pentru hoteluri impozitul specific standard este determinat în LEI / loc cazare / an, iar pentru restaurante
şi baruri la impozitul standard determinat în LEI se aplică un set de coeficienţi:
- o variabilă în funcţie de rangul localitatii (x) şi zona în care este amplasat restaurantul
- o variabilă în funcţie de suprafaţa utila (y)
- un coeficient de sezonalitate (z)
- un coeficient fix (q) - care ţine cont de spaţiul tehnic

5. DECLARAREA și PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT

Firmele pot aplica unul din următoarele 2 sisteme de calcul a Ip:

 sistemul real: Societățile calculează şi evidenţiază trimestrial (pt. trim. I, II şi III), cumulat de la începutul anului,
impozitul pe profit. Regularizarea se face până la data de 25 martie anul următor.
 sistemul anticipat. Începând cu data de 1 ianuarie 2013, societățile pot opta pentru sistemul anticipat, specific
societăţilor bancare.
- Plăţile anticipate trimestriale = 1/4 x impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele
preţurilor de consum, care se comunică prin ordin al ministrului finanţelor publice până la data de 15 aprilie a
anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.
- Opţiunea se efectuează până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se solicită acest sistem.
- Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi.
- Ieşirea din sistemul anticipat se efectuează până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se
solicită aplicarea sistemului real.

Sistem de impunere Termen declarare şi plată Declaraţie

sistemul real 25 aprilie pt. Ip aferent trim. I Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (100)
25 iulie pt. Ip aferent trim. II Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (100)
25 octombrie pt. Ip aferent trim. III Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (100)
25 martie pt. Ip aferent întregului an Declaraţia anuală de impozit pe profit (101)
sistemul anticipat 25 aprilie pt. Ip aferent trim. I Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (100)
25 iulie pt. Ip aferent trim. II Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (100)
25 octombrie pt. Ip aferent trim. III Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (100)
25 decembrie pt. Ip aferent trim. IV Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (100)
25 martie pt. Ip aferent întregului an Declaraţia anuală de impozit pe profit (101)

IMPOZITUL PE DIVIDENDELE REPARTIZATE CĂTRE O PERSOANĂ JURIDICĂ ROMÂNĂ

Persoana juridică (p.j.) română care plăteşte dividende către o altă p.j. română este obligată la reţinerea, declararea şi
plata impozitului pe dividende către bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte
dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile
financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor.
De la 1 ianuarie 2016 se aplică următoarea cota de impozit:

Impozit pe dividende = 5% x dividendul brut distribuit/plătit

Scutire: Nu se datorează impozit dacă la data plăţii dividendelor beneficiarul acestora deţine minimum 10% din titlurile
de participare ale societăţii care le distribuie, pe o perioadă de minim un an împlinit până la data plăţii acestora.

7
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
II. IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR (IVM)
Definiţie: D.p.d.v. fiscal, microîntreprindere = persoana juridică română care îndeplineşte cumulativ, la 31 decembrie
anul fiscal precedent următoarele condiţii:
c1: capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
c2: nu se află în dizolvare urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti
c3: a realizat venituri (cele care intră în baza de calcul a IVM) care nu au depăşit echivalentul în lei al 1.000.000 euro/an
(la cursul BNR de la închiderea exerciţiului financiar precedent).

Excepție: Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați pot
opta, o singură dată, să fie plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite
cumulativ, opțiunea fiind definitivă.
Dacă aceste condiții nu mai sunt respectate, persoana juridică devine plătitoare de IVM începând cu anul fiscal următor
celui în care capitalul social este redus sub 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite condițiile
c1-c3.
Dacă în perioada în care persoana juridică este plătitoare de impozit pe profit, numărul de salariați scade sub 2, condiția
trebuie reîndeplinită în termen de 60 de zile, termen care se prelungește și în anul fiscal următor.
Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optează pentru impozitul pe profit se efectuează
luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.

Plătitori:
- Firmele care îndeplinesc condiţiile c1, c2, c3 la 31 decembrie anul fiscal precedent.
- Firmele nou înfiinţate care îndeplinesc condiţia 1 la data înregistrării la registrul comerţului plătesc IVM în primul an.

Nerespectarea condițiilor
a) Dacă condiţiile 1 și/sau 2 nu mai sunt îndeplinite, firmele vor plăti impozit pe profit începând cu anul fiscal următor
(microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de IVM, până la data de 31
martie inclusiv a anului fiscal următor).
b) Dacă condiţia 3 nu mai este îndeplinită, firmele vor plăti impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit
limita. Se vor lua în calcul veniturile și cheltuielile înregistrate începând cu trimestrul respectiv.

Determinarea IVM
IVM = cota x Baza impozabilă
Cotele de impozitare sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au cel puţin un salariat
b) 3% pentru microintreprinderile care nu au salariați.
Obs:
 Condiția privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în termen de 60 de zile
inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
 Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în
acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, iar remunerația administratorului este cel puțin la nivelul
salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
 Dacă în cursul anului fiscal numărul de salariați se modifică, cotele de impozitare se aplică corespunzător,
începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru microîntreprinderile cu un salariat al cărui raport
de muncă încetează, condiția referitoare la numărul de salariați se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiași
trimestru este angajat un nou salariat.
 Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat, dacă angajează un salariat, în scopul modificării cotei de
impozitare, noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată
determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.
 Pentru stabilirea numărului de salariați se iau în considerare și contractele individuale de muncă suspendate,
potrivit legii. Exemplu: un angajat care se afla în concediu de creștere a copilului pe o perioada de 2 ani.

Baza impozabilă = veniturile din orice sursă (înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a), din care se scad și la
care se adaugă anumite elemente.
8
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
Se scad din baza impozabilă:
 veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
 veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
 veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721,722 si 725);
 veniturile din subvenţii de exploatare si de investitii (conturile 741 si 7584)
 veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa 78), care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil (începand cu 1 ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care
persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
 veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil;
 veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de
natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
 veniturile din diferenţe de curs valutar (contul 765);
 veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit
de cel la care au fost înregistrate iniţial (contul 768.analitic);
 valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709).
 veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite,
 titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
 veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă
acestea au fost impozitate în statul străin;
 veniturile din ajustări pentru pierderi aşteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române
care desfăşoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică
română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
 valoarea de achiziţie a caselor de marcat, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune.
Se adaugă la baza impozabilă:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609";
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența,
diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu
decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de
curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve
din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost
impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau
anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării,
fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de
impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă,
pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare,
acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.
IVMrămas de plată = IVM – sponsorizări
Cheltuielile cu sponsorizarea se scad din IVM până la nivelul valorii reprezentând 20% din IVM datorat pentru trimestrul
în care au înregistrat cheltuielile respective. Sumele care nu sunt scăzute din IVM datorat se reportează în trimestrele
următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive. Scăderea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a IVM.
În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de cult, sumele
aferente acestora se scad din IVM datorat doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului,
în Registrul entităţilor/unităţilor de cult (REUC) pentru care se acordă deduceri fiscale.
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări au obligația de a depune Declarația informativă 107 privind beneficiarii
sponsorizărilor, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui în care au înregistrat cheltuielile respective.

Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale

Calculul, declararea (formularul 100) și plata IVM se efectuează trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a lunii
următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

9
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6

APLICAŢII CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERII

1. Societatea X (plătitoare de impozit) înregistrează în primul trimestru al anului N următoarele venituri şi cheltuieli:
 Venituri din activitatea de exploatare 850.000 lei
 Venituri din dividende primite de la altă p.j. română 50.000 lei
 Cheltuieli externe 300.000 lei
 Cheltuieli cu salarii 200.000 lei
 Cheltuieli cu impozite și taxe (altele decât impozitul pe profit) 40.000 lei
 Cheltuieli cu dobânzi aferente creditelor de la bănci 10.000 lei
 Cheltuieli de protocol (masă la restaurant împreună cu partenerii de afaceri) 10.000 lei + TVA
 Cheltuieli sociale 9.000 lei
 Cheltuieli cu penalităţi plătite autorităţilor române 800 lei
 Cheltuieli cu penalităţi datorate ca urmare a nerespectării unor clauze din contractele cu clienţii 1.000 lei
 Alte cheltuieli deductibile 50.000 lei
În anul N-1 societatea a înregistrat pierdere fiscală în valoare de 10.000 lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru acest trimestru.

2. Societatea Y (plătitoare de impozit pe profit prin opțiune) prezintă următoarele venituri şi cheltuieli la 31.12.N:
- Venituri totale 600.000 lei, din care:
 Venituri din vânzări de mărfuri 200.000 lei
 Producţia vândută 350.000 lei
 Dividende primite de la altă p.j. română 50.000 lei
- Cheltuieli totale 300.000 lei, din care:
 Cheltuieli de protocol (mese cu partenerii de afaceri) 15.000 lei + TVA
 Cheltuieli de sponsorizare (în numerar) 5.000 lei
 Cheltuieli sociale 1.600 lei
 Cheltuieli cu dobânzi aferente unui împrumut de la un asociat 50.000 lei;
 Penalităţi ca urmare a întârzierii la plata impozitelor 50 lei
 Majorări de întârziere pentru neplata la timp a furnizorilor 150 lei
 Cheltuieli salariale 28.000 lei
 Cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare în interes de serviciu pentru 2 zile acordată pentru 2 salariaţi 200 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit achitat în cursul anului 30.000 lei
 Alte cheltuieli deductibile 170.000 lei
Să se calculeze impozitul pe profit rămas de plată pentru anul N.

3. O societate plătitoare de impozit pe profit cu obiectul de activitate Baruri și alte activităţi de servire a băuturilor
(program non-stop) a înregistrat cumulat în primele 2 trimestre ale anului N venituri impozabile în sumă de 10.000.000 lei, din
care suma de 2.500.000 lei din activitatea barului pe timp de zi, iar restul din activitatea barului pe timp de noapte.
Cheltuielile deductibile aferente acestor venituri sunt de 5.000.000 lei, din care:
- Cheltuielile deductibile aferente activităţii barului pe timp de zi: 1.000.000 lei
- Cheltuielile deductibile aferente activităţii barului pe timp de noapte: 3.900.000 lei
- Cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune: 100.000 lei
Impozitul pe profit plătit în cursul anului este de 20.000 lei.
Să se calculeze impozitul pe profit pentru trimestrul 2.

4. Societatea X SRL plătitoare de impozit pe profit (prin opțiune) și TVA are ca obiect de activitate comercializarea de
produse alimentare.
Societatea a înregistrat în anul N următoarele venituri şi cheltuieli:
 Venituri totale 500.000 lei, din care: Cifra de afaceri netă 450.000 lei
 Cheltuieli totale 400.000 lei, din care:
- Cheltuieli cu personalul: 80.000 lei
- Cheltuieli efectuate cu impozitului pe profit, cf. declaraţiei 100:
 pe 25 aprilie: 3.000 lei
 pe 25 iulie: 3.000 lei
 pe 25 octombrie: 4.000 lei
10
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6

Printre tranzacţiile efectuate în anul N se numără și următoarele:

1. înregistrează dividende în sumă de 10.000 lei primite de la o p.j. română.

2. achiziţionează în luna iunie un mijloc de transport pentru transport marfă la preţul de achiziţie de 20.000 lei. Durata
de viaţă utilă a mijlocului de transport este de 5 ani. Pentru amortizarea acestuia societatea a folosit metoda accelerată.

3. în luna martie plătește o amendă rutieră de 270 lei.

4. suportă o pierdere pe parcursul unui transport de materii prime alimentare, în valoare de 654 lei (inclusiv TVA) din
totalul cantităţii livrate în valoare de 8.000 lei. Perisabilităţile admise conform normelor legale sunt de maxim 0,5%.

5. constituie un provizion pentru o creanţă provenită ca urmare a vânzării de mărfuri alimentare către o societate care
nu este afiliată SC X SRL, din data de 01.02.N, în valoare de 10.000 lei + TVA, pentru care nu are garanţie. Probabilitatea de
încasare la 31.12.N este de 25%.

6. acordă salariaţilor ca plată în natură mărfuri alimentare, trecute pe statul de salarii la preţul de 4.000 lei, fără ca
salariații să suporte TVA.

7. înregistrează cheltuieli de 2.500 lei pentru perfecţionarea profesională a personalului.

8. înregistrează cheltuieli sociale de 4.400 lei

9. înregistrează dobânzi în sumă de 10.000 lei aferente unui credit bancar pe termen lung.
10. înregistrează dobânzi în sumă de 2.250 lei aferente unui împrumut de la un asociat.
11. plăteşte penalităţi pentru întârziere la plata TVA de 2.000 lei.
12. plăteşte penalităţi pentru întârziere la plata facturii către un furnizor în valoare de 500 lei.
13. efectuează cheltuieli de reclamă în scopul popularizării firmei în sumă de 1.000 lei.
14. efectuează cheltuieli de protocol (mese la restaurant cu parteneri de afaceri) în sumă totală de 4.000 lei + TVA.

15. sponsorizează o acţiune umanitară cu suma de 2.000 lei.

16. la inventarul efectuat la închiderea exerciţiului financiar s-a constatat un minus la mărfuri de 700 lei, neimputabil.

Să se determine impozitul pe profit datorat de societatea X SRL pentru anul N.

11
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6
5. În anul N o societate plătitoare de impozit pe profit a înregistrat:
- Venituri impozabile 550.000 lei, din care cifra de afaceri de 500.000 lei
- Cheltuieli totale 350.000 lei, din care cheltuieli cu impozitul pe profit achitat 20.000 lei.
Să se stabilească regimul TVA în cazul următoarelor cheltuieli de sponsorizare şi protocol efectuate de firmă în N:
- în luna ianuarie: Cheltuieli de sponsorizare (mărfuri achiziționate de firmă, pentru care s-a dedus TVA) 3.000 lei

- în luna martie: Se achiziționează produse de protocol: sucuri, apă minerală, cafea, zahăr etc, cu factură, în sumă de
500 lei + 45 lei TVA = 545 lei. Se deduce TVA. Produsele sunt oferite în cadrul unor operațiuni de protocol, nefiind acordate
unor beneficiari distincți (adică nu sunt acordate în cadrul unor mese festive, pentru servirea unor invitați cu cafele, sucuri,
apă etc).

- în luna aprilie: Se achiziționează cadouri (agende+pixuri+calendare) în sumă de 476 lei (400 lei valoarea cadourilor +
76 lei TVA) care se oferă cliențiilor fideli ai societății. Se deduce TVA.
Cadourile se oferă în sumă fixă câte 100 lei / client.

- în luna decembrie: Se achiziționează cadouri în sumă de 833 lei (700 lei valoarea cadourilor + 133 lei TVA).
Se acordă cadouri în sumă de 175 lei/client celor 4 parteneri de afaceri ai firmei.

6. O societate comercială înființată la data de 01.04.2019, angajează în data de 10.06.2019 un salariat pe perioadă
nedeterminată. În data de 10.11.2019 contractul de muncă încetează ca urmare a demisiei salariatului. Pe 10.12.2019 este
angajată o altă persoană pe o perioadă de un an.
În anul 2019 societatea înregistrează următoarele venituri:

Luna Venituri lunare (lei)

Aprilie Cifra de afaceri netă….......................30.000
Venituri din producția de imobilizări …5.000
Mai Cifra de afaceri netă….......................70.000
Iunie Cifra de afaceri netă….....................100.000
Iulie Cifra de afaceri netă….......................90.000
August Cifra de afaceri netă….....................100.000
Septembrie Cifra de afaceri netă….....................160.000
Octombrie Cifra de afaceri netă….....................170.000
Noiembrie Cifra de afaceri netă….....................180.000
Decembrie Cifra de afaceri netă….....................200.000
Să se calculeze impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în anul 2019.
Notă: Curs de schimb BNR la 31.12.2018: 4,6639 lei/euro

7. În anul 2018 o societate fără salariați a înregistrat o cifră de afaceri de 1.000.000 lei.
În anul 2019 societatea a realizat venituri în valoare totală de 1.500.000 lei, din care în trimestrul 4:
- Venituri din prestări servicii – 450.000 lei
- Venituri din producția în curs de execuție – 10.000 lei
- Venituri din vânzarea producției – 25.000 lei
- Venituri din diferențe de curs valutar – 1.000 lei
- Venituri din vânzarea activelor – 200.000 lei
- Venituri din despăgubiri în urma unei asigurări CASCO pentru un automobil al firmei – 43.000 lei
- Reduceri comerciale acordate ulterior facturării – 400 lei (contul 709);
- Reduceri comerciale primite ulterior facturării – 600 lei (contul 609).
În luna iulie societatea a achiziţionat o casă de marcat în valoare de 1.000 lei, pe care a pus-o în funcţiune în noiembrie.
În luna decembrie societatea a efectuat cheltuieli de sponsorizare de 1.000 lei.
Să se calculeze IVM datorat pentru trimestrul 4 din 2019 şi să se precizeze ce obligaţii declarative are societatea.
12
 Fiscalitate şi gestiune fiscală – Curs6

8. În anul 2018 o societate cu 5 salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 2.000.000 lei.

În anul 2019 societatea înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
Trim Venituri trimestriale (lei)
I  venituri din vânzarea mărfurilor …1.000.000
 venituri din producția de imobilizări ….5.000
II  venituri din vânzarea mărfurilor…1.500.000
 venituri aferente costurilor stocurilor
de produse ..........................….10.000
III  venituri din vânzarea mărfurilor …2.800.000
 venituri aferente costurilor stocurilor
de produse ..........................….10.000
IV  venituri din vânzarea mărfurilor …2.200.000
 venituri din dividende............ ……….10.000
Cheltuieli trimestriale (lei)
 cheltuieli privind mărfurile ………..……………….500.000
 alte cheltuieli externe ……………………………….50.000
 cheltuieli cu salariile …………………….…………150.000
 cheltuieli de sponsorizare…………….………........…2.500
 cheltuieli privind mărfurile …………………………700.000
 alte cheltuieli externe ……………………………….50.000
 cheltuieli cu salariile ……………………………….150.000
 cheltuieli privind mărfurile ………………………1.300.000
 alte cheltuieli externe ……………………………….60.000
 cheltuieli cu salariile ……………………………….200.000
 amenzi datorate autorităţilor române ……………..10.000
 cheltuieli privind mărfurile ………………………1.000.000
 alte cheltuieli externe ……………………………….60.000
 cheltuieli cu salariile ……………………………….200.000
 cheltuieli de sponsorizare………….…………........…2.500

Să se calculeze impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sau pe profit datorat în anul 2019.

9. În anul N-1 o firmă cu un capital social de 45.000 lei și 5 salariați a înregistrat o cifră de afaceri de 3.000.000 lei.
Pentru anul N societatea previzionează următoarele venituri şi cheltuieli:
- Venituri totale 4.000.000 lei, din care:
 Cifra de afaceri netă 4.000.000 lei
- Cheltuieli totale 3.800.000 lei, din care:
 Cheltuieli cu materii prime 2.000.000 lei
 Cheltuieli cu servicii executate de terți 800.000 lei
 Cheltuieli cu dobânzi aferente unui împrumut bancar 250.000 lei
 Cheltuieli cu un autoturism (nu este utilizat exclusiv pentru activități economice) 30.000 lei
 Cheltuieli salariale 240.000 lei
 Alte cheltuieli deductibile 480.000 lei
Să se precizeze dacă firma poate opta pentru plata impozitului pe profit și dacă da, să se determine valoarea acestuia
pentru N. Care este varianta de impozitare a activității economice optimă pentru firmă?

10. O societate comercială cu sediul în România realizează o parte din activitatea sa în străinătate. Care este sfera de
cuprindere pentru determinarea impozitului pe profit datorat de aceasta în România?
a) numai profitul obţinut din România
b) numai profitul obţinut din străinătate
c) numai profitul obţinut din asocieri
d) profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate

13