IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit

Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili. a)persoanele juridice romne; b)persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; c)persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic; d)persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn; e)persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a)n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate; b)n cazul persoanelor juridice cstrine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c)n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane; d)n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e)n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Scutiri Sunt scutii de la plata impozitului pe profit urmtorii contribuabili: a)trezoreria statului;
2

b)instituiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i disponibilitile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice,cu modificrile ulterioare, i Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 45/2003 privind finanele publice locale, dac legea nu prevede altfel; c)persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile microntreprinderilor, n conformitate cu prevederile cuprinse n titlul IV; d)fundaiile romne constituite ca urmare a unui legat; e)cultele religioase, pentru veniturile obinute din activiti economice care sunt utilizate pentru susinerea activitilor cu scop caritabil; f)cultele religioase, pentru veniturile obinute din producerea i valorificarea obiectelor i produselor necesare activitii de cult, potrivit legii, i pentru veniturile obinute din chirii, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de cult, pentru lucrrile de construcie, de reparaie i de consolidare a lcaurilor de cult i a cldirilor ecleziastice, pentru nvmnt i pentru aciuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despgubiri sub form bneasc, obinute ca urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g)instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate, pentru veniturile utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, potrivit Legii nvmntului nr.84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 174/2001 privind unele msuri pentru mbuntirea finanrii nvmntului superior, cu modificrile ulterioare; h)asociaiile de proprietari constituite ca persoane juridice i asociaiile de locatari recunoscute ca asociaii de proprietari, potrivit Legii locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru veniturile obinute din activiti economice i care sunt sau urmeaz a fi utilizate pentru mbuntirea utilitilor i a eficienei cldirii, pentru ntreinerea i repararea proprietii comune; i)Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii; j)Fondul de compensare a investitorilor, nfiinat potrivit legii. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri: a)cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor; b)contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor; c)taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare; d)veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i demonstraii sportive; e)donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f)dividendele, dobnzile i veniturile realizate din vnzarea-cesionarea titlurilor de participare obinute din plasarea veniturilor scutite; g)veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; h)resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;
3

i)veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j)veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic; k)veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii,cercetrii tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Anul fiscal Anul fiscal este anul calendaristic. Cnd un contribuabil se nfiineaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Cotele de impozitare Cota unica de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16 %, Calculul profitului impozabil Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Metodele contabile, stabilite prin reglementri legale n vigoare, privind ieirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modific n cursul anului fiscal. n cazul contribuabililor care produc bunuri mobile i imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata n rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului s fie luate n calcul la determinarea profitului impozabil, pe msur ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunztoare acestor venituri sunt deductibile la aceleai termene scadente, proporional cu valoarea ratei
4

nregistrate n valoarea total a contractului. Opiunea se exercit la momentul livrrii bunurilor i este irevocabil. n cazul contribuabililor care desfoar activiti de servicii internaionale, n baza conveniilor la care Romnia este parte, veniturile i cheltuielile efectuate n scopul realizrii acestora sunt luate n calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite n conformitate cu reglementrile din aceste convenii. Venituri neimpozabile Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a)dividendele primite de la o persoan juridic romn. Sunt, de asemenea,neimpozabile, dup data aderrii Romniei la Uniunea European, dividendele primite de la o persoan juridic strin, din statele Comunitii Europene, dac persoana juridic romn deine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridic strin, pe o perioad nentrerupt de cel puin 2 ani, care se ncheie la data plii dividendului; b)diferenele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a ncorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dein titluri de participare, precum i diferenele de evaluare a investiiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit,a cesionrii, a retragerii titlurilor de participare, precum i la data retragerii capitalului social la persoana juridic la care se dein titlurile de participare; c)veniturile din anularea obligaiilor unei persoane juridice, dac obligaiile se anuleaz n schimbul titlurilor de participare la respectiva persoan juridic; d)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum i veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; e)veniturile neimpozabile, prevzute expres n acorduri i memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuieli Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative n vigoare. Sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri i: a)cheltuielile cu achiziionarea ambalajelor, pe durata de via stabilit de ctre contribuabil;

b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecia muncii i cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; c)cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munc, boli profesionale sau riscuri profesionale; d)cheltuielile de reclam i publicitate efectuate n scopul popularizrii firmei,produselor sau serviciilor, n baza unui contract scris, precum i costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ n categoria cheltuielilor de reclam i publicitate i bunurile care se acord n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru ncercarea produselor i demonstraii la punctele de vnzare, precum i alte bunuri i servicii acordate cu scopul stimulrii vnzrilor; e)cheltuielile de transport i cazare n ar i n strintate efectuate de ctre salariai i administratori, n cazul n care contribuabilul realizeaz profit n exerciiul curent i/sau din anii precedeni; f)contribuia la rezerva mutual de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g)taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate de actele normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc; h)cheltuielile pentru formarea i perfecionarea profesional a personalului angajat; i)cheltuielile pentru marketing, studiul pieei, promovarea pe piee existente sau noi,participarea la trguri i expoziii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, n cazul n care contribuabilul realizeaz profit n exerciiul curent i/sau din anii precedeni, precum i n situaia n care acesta se afl nuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii; j)cheltuielile de cercetare-dezvoltare; k)cheltuielile pentru perfecionarea managementului, a sistemelor informatice,introducerea, ntreinerea i perfecionarea sistemelor de management al calitii, obinerea atestrii conform cu standardele de calitate; l)cheltuielile pentru protejarea mediului i conservarea resurselor; m)taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile datorate ctre camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale; n)pierderile nregistrate, dup data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din eviden a creanelor nencasate, ca urmare a nchiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie. Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat: a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2 % aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; b)suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice, n cazul n care contribuabilul
6

realizeaz profit n exerciiul curent i/sau din anii precedeni. Cheltuielile de transport, cazare i indemnizaia acordat salariailor, n cazul contribuabilului care realizeaz pierdere n exerciiul curent i/sau din anii precedeni, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; c)cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2 %, aplicat asupra fondului de salarii realizat. Intr sub incidena acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i ale accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, precum i pentru colile pe care le au sub patronaj. n cadrul acestei limite pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: transportul la i de la locul de munc al salariailor, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori ai salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament; d)perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor Publice; e)cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, n limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat; f)cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale sau asociaiile profesionale, n limita echivalentului n lei a 2.000 euro anual; g)cheltuielile cu provizioane i rezerve; h)cheltuielile cu dobnda i diferenele de curs valutar; i)amortizarea; j)cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaionale, n limita stabilit potrivit legii;200 intr-un an fiscal. k)cheltuielile cu primele de asigurare private de sntate, n limita stabilit potrivit legii;200 intr-un an fiscal. l)cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor construite prevzute de legea locuinei, care se majoreaz din punct de vedere fiscal cu 10 %. diferena nedeductibil trebuie recuperat de la beneficiari, respectiv chiriai/locatari; m)cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui sediu aflat n locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor puse la dispoziia societii n baza contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop;
7

n)cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente autoturismelor folosite de angajaii cu funcii de conducere i de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane fizice cu astfel de atribuii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia; b)amenzile, confiscrile, majorrile de ntrziere i penalitile de ntrziere datorate ctre autoritile romne, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitile sau majorrile datorate ctre autoriti strine ori n cadrul contractelor economice ncheiate cu persoane nerezidente n Romnia i/sau autoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor, al cror regim este reglementat prin conveniile de evitare a dublei impuneri.Amenzile, majorrile de ntrziere i penalitile de ntrziere, datorate ca urmare a clauzelor prevzute n contractele comerciale, altele dect cele ncheiate cu autoritile, nu intr sub incidena prevederilor prezentei litere; c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI; d)cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat prin reinere la surs; e)cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru aceste bunuri sau servicii; f)cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, dup caz, potrivit normelor; g)cheltuielile nregistrate de societile agricole, constituite n baza legii, pentru dreptul de folosin al terenului agricol adus de membrii asociai, peste cota de distribuie din producia realizat din folosina acestuia, prevzut n contractul de societate sau asociere; h)cheltuielile determinate de diferenele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dein participaii, precum i de diferenele nefavorabile de valoare aferente obligaiunilor emise pe termen lung, cu excepia celor determinate de vnzareacesionarea acestora; i)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; j)cheltuielile cu contribuiile pltite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
8

k)cheltuielile cu primele de asigurare pltite de angajator, n numele angajatului, care nu sunt incluse n veniturile salariale ale angajatului; l)alte cheltuieli salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat; m)cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul desfurrii activitii proprii i pentru care nu sunt ncheiate contracte; n)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum i cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepia celor care privesc bunurile reprezentnd garanie bancar pentru creditele utilizate n desfurarea activitii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate n cadrul unor contracte de nchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o)pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu nencasate, pentru partea neacoperit de provizion. n aceast situaie, contribuabilii, care scot n eviden clienii nencasai, sunt obligai s comunice n scris acestora scoaterea din eviden a creanelor respective, n vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare, dup caz; p)cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat efectuate potrivit legii. Provizioane i rezerve Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: a)rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5 % aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare i funcionare. n cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil. Prin excepie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz utiliti societilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de aciuni obinut n urma procedurii de conversie a creanelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; b)provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; c)provizioanele constituite n limita unui procent de, 25 % ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30 % ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, d)provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare i funcionare, n cazul unei societi comerciale bancare sau al unei alte instituii de credit autorizate, precum i pentru societile de credit ipotecar i societile de servicii financiare;
9

e)rezervele constituite de societile comerciale bancare sau alte instituii de credit autorizate, precum i de societile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare i funcionare; f)provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bncii Naionale a Romniei; g)rezervele legale i provizioanele constituite de Banca Naional a Romniei, n conformitate cu legislaia n vigoare; h)rezervele tehnice constituite de societile de asigurare i reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare i funcionare. Pentru contractele de asigurare cedate n reasigurare, rezervele se diminueaz astfel nct nivelul acestora s acopere partea de risc care rmne n sarcina asigurtorului, dup deducerea reasigurrii; i)provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; j)provizioanele constituite n limita unei procent de 100 % din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili; Cheltuieli cu dobnzi i diferene de curs valutar Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic dect unu. Gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capitalul mprumutat se nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile, n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic dect trei. n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea net din diferenele de curs valutar sunt deductibile pn la nivelul sumei veniturilor din dobnzi, plus 10 % din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea net din diferenele de curs valutar rmase nedeductibile se reporteaz n perioada urmtoare, n aceleai condiii, pn la deductibilitatea integral a acestora. n cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitrilor prevzute n aceste alineate. Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului. Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci
10 1

internaionale de dezvoltare i organizaii similare, menionate n norme, i cele care sunt garantate de stat . n cazul mprumuturilor obinute de la alte entiti, cu excepia societilor comerciale bancare romne sau strine, sucursalelor bncilor strine, cooperativelor de credit, a societilor de leasing pentru operaiuni de leasing, a societilor de credit ipotecar i a persoanelor juridice care acord credite potrivit legii, dobnzile deductibile sunt limitate la: a)nivelul ratei dobnzilor de referin a Bncii Naionale a Romniei, corespunztoare ultimei luni din trimestru, pentru mprumuturile n lei; b)nivelul ratei dobnzii anuale de 9 %, pentru mprumuturile n valut. Acest nivel al ratei dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobnzii pentru mprumuturile n valut se va actualiza prin hotrre a Guvernului. n cazul unei persoane juridice strine care i desfoar activitatea printr-un sediu permanent n Romnia, prevederile prezentului articol se aplic prin luarea n considerare a capitalului propriu. Amortizarea fiscal Cheltuielile aferente achiziionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau mbuntirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit prevederilor prezentului articol. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a)este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii pentru a fi nchiriat terilor su n scopuri administrative; b)are o valoare de intrare mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului; c)are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a)investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune, locaie de gestiune sau altele asemenea; b)mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

11 1

c)investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa; d)investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e)investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f)amenajrile de terenuri. Nu reprezint active amortizabile: a)terenurile, inclusiv cele mpdurite; b)tablourile i operele de art; c)fondul comercial; d)lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investiii; e)bunurile din domeniul public finanate din surse bugetare; f)orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit normelor; g)casele de odihn proprii, locuinele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii veniturilor. Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se nelege: a)costul de achiziie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; b)costul de producie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de ctre contribuabil; c)valoarea de pia, pentru mijloacele fixe dobndite cu titlu gratuit. Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determin conform urmtoarelor reguli: a)n cazul construciilor, se aplic metoda de amortizare liniar; b)n cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mainilor, uneltelor i instalaiilor, precum i pentru computere i echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar, degresiv sau accelerat; c)n cazul oricrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metodade amortizare liniar sau degresiv. n cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabilete prin aplicarea cotei de amortizare liniar la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniar se calculeaz raportnd numrul 100 la durata normal de utilizare a mijlocului fix. n cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se calculeaz prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul dintre coeficienii urmtori: a)1,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 2 i 5 ani; b)2,0, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 5 i 10 ani;
12 1

c)2,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. n cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se calculeaz dup cum urmeaz: a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depi 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix; b)pentru urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare rmas a acestuia. Cheltuielile aferente achiziionrii de brevete, drepturi de autor, licene, mrci de comer sau fabric i alte valori similare se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz. Cheltuielile aferente achiziionrii sau producerii programelor informatice se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe o perioad de 3 ani. Pentru brevetele de invenie se poate utiliza metoda de amortizare degresiv sau accelerat. Amortizarea Reorganizri, lichidri i alte transferuri de active i titluri de participare n cazul contribuiilor cu active la capitalul unei persoane juridice n schimbul unor titluri de participare la aceast persoan juridic se aplic urmtoarele reguli: a)contribuiile nu sunt transferuri impozabile n nelesul prevederilor prezentului titlu i al prevederilor titlului III; b)valoarea fiscal a activelor primite de persoana juridic este egal cu valoarea fiscal a acelor active la persoana care contribuie cu activul; c)valoarea fiscal a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egal cu valoarea fiscal a activelor aduse drept contribuie de ctre persoana respectiv. Distribuirea de active de ctre o persoan juridic romn ctre participanii si, fie sub form de dividend, fie ca urmare a operaiunii de lichidare, se trateaz ca transfer impozabil;. Prevederile prezentului articol se aplic urmtoarelor operaiuni de reorganizare, dac acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscal sau evitarea plii impozitelor: a)fuziunea ntre dou sau mai multe persoane juridice romne, n cazul n care participanii la oricare persoan juridic care fuzioneaz primesc titluri de participare la persoana juridic succesoare; b)divizarea unei persoane juridice romne n dou sau mai multe persoane juridice romne, n cazul n care participanii la persoana juridic iniial beneficiaz de o distribuire proporional a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

13 1

c)achiziionarea de ctre o persoan juridic romn a tuturor activelor i pasivelor aparinnd uneia sau mai multor activiti economice ale altei persoane juridice romne, numai n schimbul unor titluri de participare; d)achiziionarea de ctre o persoan juridic romn a minimum 50 % din titlurile de participare la alt persoan juridic romn, n schimbul unor titluri de participare la persoana juridic achizitoare i, dac este cazul, a unei pli n numerar care nu depete 10 % din valoarea nominal a titlurilor de participare emise n schimb. n cazul operaiunilor de reorganizare se aplic urmtoarele reguli: a)transferul activelor i pasivelor nu se trateaz ca un transfer impozabil n nelesul prezentului titlu; b)schimbul unor titluri de participare deinute la o persoan juridic romn cu titluri de participare la o alt persoan juridic romn nu se trateaz ca transfer impozabil n nelesul prezentului titlu i al titlului III; c)distribuirea de titluri de participare n legtur cu divizarea unei persoane juridice romne nu se trateaz ca dividend; d)valoarea fiscal a unui activ sau pasiv, este egal pentru persoana care primete un astfel de activ, cu valoarea fiscal pe care respectivul activ a avut-o la persoana care i-a transferat; e)amortizarea fiscal pentru orice activ prevzut la lit. a) se determin n continuare n conformitate cu regulile prevzute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, dac transferul nu ar fi avut loc; f)transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se consider o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), dac un alt contribuabil le preia i le menine la valoarea avut nainte de transfer; g)valoarea fiscal a titlurilor de participare prevzute la lit. b), care sunt primite de o persoan, trebuie s fie egal cu valoarea fiscal a titlurilor de participare care sunt transferate de ctre aceast persoan; h)valoarea fiscal a titlurilor de participare prevzute la lit. c), care au fost deinute nainte de a fi distribuite, se aloc ntre aceste titluri de participare i titlurile de participare distribuite, proporional cu preul de pia al titlurilor de participare, imediat dup distribuire. Dac o persoan juridic romn deine peste 25 % din titlurile de participare la o alt persoan juridic romn care transfer active i pasive ctre prima persoan juridic, printr-o operaiune prevzut la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se consider transfer impozabil. Dup data la care Romnia ader la Uniunea European, prevederile prezentului articol se aplic persoanelor juridice strine care sunt rezidente n oricare stat membru al Uniunii Europene. n acest caz transferul de active i pasive nu se consider a fi transfer impozabil dac sunt ndeplinite oricare din urmtoarele condiii: a)activele i pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent n Romnia i continu s fie utilizate pentru a genera profit impozabil n Romnia;
14 1

b)activele i pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transfer activele i pasivele, situat n afara Romniei. Transferul unui provizion sau al unei rezerve se consider a fi o reducere impozabil a provizionului ori a rezervei respective, dac provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat n afara Romniei. n nelesul prezentului articol, valoarea fiscal a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizat pentru calculul amortizrii i al ctigului sau pierderii, n nelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.

Asocieri fr personalitate juridic n cazul unei asocieri fr personalitate juridic, veniturile i cheltuielile nregistrate se atribuie fiecrui asociat, corespunztor cotei de participare n asociere. Orice asociere fr personalitate juridic dintre persoane juridice strine, care i desfoar activitatea n Romnia, trebuie s desemneze una din pri care s ndeplineasc obligaiile ce i revin fiecrui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnat este responsabil pentru: a)nregistrarea asocierii la autoritatea fiscal competent, nainte ca aceasta s nceap s desfoare activitate; b)conducerea evidenelor contabile ale asocierii; c)plata impozitului n numele asociailor, conform art. 34 alin. (1); d)depunerea unei declaraii fiscale trimestriale la autoritatea fiscal competent, care s conin informaii cu privire la partea din veniturile i cheltuielile asocierii care este atribuibil fiecrui asociat, precum i impozitul care a fost pltit la buget n numele fiecrui asociat; e)furnizarea de informaii n scris, ctre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile i cheltuielile asocierii care i este atribuibil acestuia, precum i la impozitul care a fost pltit la buget n numele acestui asociat. ntr-o asociere fr personalitate juridic cu o persoan juridic romn, persoana juridic romn trebuie s ndeplineasc obligaiile ce i revin fiecrui asociat, potrivit prezentului titlu. Plata impozitului i depunerea declaraiilor fiscale Plata impozitului Contribuabilii au obligaia de a plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul, dac n prezentul articol nu este prevzut altfel. Banca Naional a Romniei, societile
15 1

comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozitul pe profit lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoarele celei pentru care se calculeaz impozitul, dac n prezentul articol nu este prevzut altfel. Organizaiile nonprofit au obligaia de a plti impozitul pe profit anual, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a plti impozitul pe profit anual, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Profitul impozabil i impozitul pe profit sunt calculate i nregistrate trimestrial, respectiv lunar, n cazul Bncii Naionale a Romniei, societilor comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalelor din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, cumulat de la nceputul anului fiscal. Contribuabilii care efectueaz pli trimestriale i, respectiv, lunare pltesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, n cazul Bncii Naionale a Romniei, societilor comerciale bancare, persoane juridice romne, i n cazul sucursalelor din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, o sum egal cu impozitul calculat i evideniat pentru trimestrul III al aceluiai an fiscal, respectiv o sum egal cu impozitul calculat i evideniat pentru luna noiembrie a aceluiai an fiscal, urmnd ca plata final a impozitului pe profit pentru anul fiscal s se fac pn la data stabilit ca termen limit pentru depunerea situaiilor financiare ale contribuabilului.Contribuabilii care au definitivat pn la data de 15 februarie nchiderea exerciiului financiar anterior depun declaraia anual de impozit pe profit i pltesc impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat pn la data de 15 februarie inclusiv anului urmtor. Persoanele juridice care nceteaz s existe au obligaia s depun declaraia de impunere i s plteasc impozitul pe profit cu 10 zile nainte de data nregistrrii ncetrii existenei persoanei juridice la registrul comerului. Obligaiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului destat. Ca excepie, impozitul pe profit, dobnzile/majorrile de ntrziere i amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale i a consiliilor judeene,precum i cele datorate de societile comerciale n care consiliile locale i/sau judeene sunt acionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective. Depunerea declaraiilor de impozit pe profit Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit, pn la termenul prevzut pentru depunerea situaiilor financiare; O dat cu declaraia de impozit pe profit anual, contribuabilii au obligaia s depun i o declaraie privind plile i
16 1

angajamentele de plat ctre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul i suma fiecrei pli, numele i adresa beneficiarului. Nu se cuprind n aceast declaraie sumele angajate sau pltite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaional. Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitului pe profit.

I. Scurta prezentare a intreprinderii Infiintarea intreprinderii

Durata de viata a intreprinderii Structura organizatorica si functionala

Organizarea intreprinderii

II. Sistemul informational-economic

17 1

 Documente de evidenta III. Contabilitatea impozitului pe profit IV. Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit. V. Analiza principalilor indicatori economico-financiari

I. Scurta prezentare a intreprinderii INFIINTAREA INTREPRINDERILOR Intreprinderea este definite ca o unitate de productie (de bunuri sau servicii) sau de distributie (a unor bunuri / servicii achizitionate in prealabil pentru a fi vandute) ,organizata si cu functionare permanenta ,o unitate economica care dispune de personalitate juridica (titular de drepturi si obligatii ,avand capacitatea de a savarsi acte juridice) ,utilizand anumite mijloace umane si materiale (masini-unelte ,echipamente ,materii prime etc.) ,avand ca scop principal obtinerea de profit.
18 1

Astazi intreprinderea a devenit o institutie reprezentativa pentru societatea in care traim. Nu se poate desfasura viata cotidiana fara existenta intreprinderilor ; ele ofera sanse de realizare ,dar si produse (servicii) necesare traiului. Intreprinderile se organizeaza in orice domeniu de activitate. Astfel ,exista : Intreprinderi financiare ,in speta bancile ,care avand servicii financiare (in special acordarea de credite); Intreprinderi de asigurari ,care asigura fata de riscuri diverse (accidente ,incendii ,furturi ,calamitati etc.) Intreprinderi nefinanciare ,care cuprind o mare varietate de intreprinderi ,clasificate in functie de : - natura productiei (agricole ,industriale ,de construcii ,de prestari servicii-transporturi ,comert ,turism ,etc); - statutul juridic (intreprinderi individuale sau societati comerciale); forma de proprietate (private ,publice ,mixte); dimesiune (mici ,mijlocii si mari). Intreprinderea apare ca urmare a maturizarii unor idei cum se va obtine profitul. Afacerea implica o inovare in sensul cautarii unei rupturi (diferentieri) fata de modul obisnuit de gandire. Inovatia este tehnica ,tehnilogica ,manageriala ,comerciala. Infiinarea unei intreprinderi noi ,cautarea unor surse de finantare a afacerilor ,impune elaborarea unui plan de afaceri. El este o descriere a afacerii ,a pietei ,a(managerului) managementului si a modului de finantare . Intreprinderea ,adica initierea unor activitati specifice (acte si fapte de comert) presupune : o mijloace umane ,adica : - un intreprinzator ,care incepe afacerea ; - personalul intreprinderii :functionarii ,specialistii ,muncitorii ,cadrele de conducere. - Finantatorii intreprinderii ,adica furnizorii de capita ,indispensabil in momentul infiintarii intreprinderii sau pentru dezvoltarea ei . - mijloace materiale. Societatea se constituie pe baza contractului de societate si a statututlui care incheie in forma autentica. Statutul societatii se adopta de catre adunarea generala a asociatilor si cuprinde : -forma ,denumirea ,sediul ,obiectivul de activitate ,durata ; -numele si prenumele ,domiciliul si nationalitatea asociatiilor ; -capitalul social si partile sociale ; -asociatii care au administrarea si reprezentarea societatii cu stabilirea limitelor puterilor lor ; -activitatea societatii ,exercitiul economico-financiar. In toate cazurile intreprinderea presupune existenta unui fond de comert ,pentru asigurarea desfasurarii operatiunilor sale (fapte de
19 1

comert) care cuprinde un activ (bunuri incorporale: clientela si vadul ,dreptul de proprietate comerciala,firma comerciala ,emblema ,marca de fabrica/de comert/de servicii ,brevete de inventie ,modele si desene industriale ,apelatiuni de origine ; si bunuri corporale :stabilimente immobile ,instalatii-utilaje ,echipament mobilier ,stocuri materii prime si materiale ,creante pe termen scurt ,valori mobiliare (titluri de credit constatand un drept real)) si un pasiv(toate debitele intreprinderii avand o cauza comerciala). Intreprinderea are la baza un contract de societate ,se inregistreaza la instanta judecatoreasca teritoriala in care isi are sediul societatea ,se inmatriculeaza la registrul comertului si la administratia financiara si se publica in Monitorul Oficial ,devenind din acest moment persoana juridica. Totalul aporturilor asociatiilor formeaza caputalul social al intreprinderii societare ,adica o baloare patrimoniala intangibila ce nu poate fi folosita pentru plata de dividente. Aportul asociatiilor poate fi in bani sau bunuri ,nefiind necesar sa fie identic pentru toti asociatii. Asociatii vor primi sub forma de dividente o parte din profitul real. Dividentul este cota-parte din beneficial net ce revine fiecarui asociat in functie de aportul sau la capitalul social si constituie un drept de creanta al asociatiilor asupra intreprinderilor societare. FUNCTIILE INTREPRINDERII Intreprinderea indeplineste o functie economica care consta in : -procurarea si/sau crearea mijloacelor materlaie si imateriale necesare realizarii obiectivelor propuse ; -adaptarea permanenta a mijloacelor materiale si umane in functie de evolutia mediului exterior intreprinderii ; -combinarea mijloacelor materiale si umane in cel mai productive mod ,astfel incat rezultatul activitatii sa fie cat mai profitabil. Finctiile si atributiile organizarii activitatii agentilor economici : -functia de cercetare-dezvoltare este functia care permite agentului economic ca pe baza studiilor de marketing sa realizeze proiectarea intro gama foarte diversificata a produselor cerute pe piata ; -finctia de productie este funtia de baza a agentului economic ,ea realizand produsul pentru care agentul economic a fost infiintat; -finctia de personal-invatamant are ca scop asigurarea si tinerea evidentei miscarii bunurilor si a valorilor in cadrul intreprinderii sau in afara acesteia; -functia sociala consta in asigurarea conditiilor de munca si de viata pentru salariatii intreprinderii. -functia de desfacere are ca obiectiv de activitate depozitarea produselor finite ,pregatirea pentru livrare si livrarea la beneficiar in conditii corespunzatoare de calitate ,la termen ,astfel incat contractele de livrare sa fie respectate. DURATA DE VIATA A INTREPRINDERII
20 2

Intreprinderea este considerate ca fiind un organism complex(precum o fiinta) aflata in continua transformare si evolutie. Ea poate fi vazuta ca o organizatie ce evolueaza in timp (dupa creare are tinerete ,maturitate ,batranete). Ciclul de viata al intreprinderii arata evolutia rezultatelor (profit , cifra de afaceri ,volum vanzare) in timp. Evolutia rezultatelor permite identificarea a 4 faze din ciclul de viata : I. intreprinderea non creata rezultatele apar incet II. intreprinderea tanara incepe sa functioneze bine ,sa devina cunoscuta pe piata ,vanzarile cresc ; III. intreprinderea matura - rezultatele sunt constant bune ; IV. intreprinderea batrana are loc un declin al rezultatelor ; Imbunatatirea rezultatelor nu implica o crestere a marimii intreprinderilor. Durata ciclului de viata e diferita. Curba ciclului de viata prezinta uneori forme particulare ,in functie de ideea de afaceri care a stat la baza ei .

STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII Orice agent economic isi desfasoara activitatea pe baza catorva elemente fundamentale : 1. forta de munca 2. dotarea tehnica 3. organizarea agentului economic. Cu aceste 3 elemente fundamentale puse bine la punct se poate trece la o activitate economica performanta. Orice agent economic isi stabilieste inca de la infiintare obiectul de activitate ,elementele de conducere si de decizie si forma organizatorica. In activitatea agentilor economici care produc bunuri materiale (industrie ,constructii) principala forma de baza este sectia de productie. Sectia este formata la randul ei din cel putin 3 ateliere ,sau mai multe formatii de lucru conduse de catre maistru ,si cel putin un atelier. Pentru a-si putea stabili necesarul de oameni ,trebuie cunoscuta cantitatea de produse ce se poate realiza si tehnilogia folosita. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA Se bazeaza pe principiul divizarii autoritatii pe functiuni. Fiecare salariat e subordonat direct mai multor sefi ,atat celor ierarhic superiori ,cat si celor ce coordoneaza compartimentele functionale. Avantajul : favorizeaza specializarea pe functiuni ,asigurandu-se realizarea acestora la un nivel calitativ ridicat. Dezavantaje : face dificila coordonarea activitatilor ;constituie sursa de conflicte interne. Acest tip de structura organizatorica poate fi utilizata cu bune rezultate in IMM cu o singura afacere ,in care activitatile cheie sunt bine definite prin scopuri si arie de specializare. Poate fi aplicata si in
21 2

firmele integrate vertical ,care sunt dominant orientate spre productie . Orice agent economic isi stabileste in prima adunare generala de constituire organigrama. Aceasta stabileste raporturile de subordonare pe verticala si raporturile de cooperare pe orizontala.

Adunarea generala a actionarilor Consiliul de administratie Directorul tehnic Directorul general

C T C

Directoru l economic

CTC = control tehnic calitate = AQ Adunarea generala a actionarilor se convoaca de 2 ori pe an s la ea participa actionarii care au contribuit cu bani la desfasurarea activitatii respective. Toate hotararile luate in AGA sunt obligatorii pentru organelle de conducere subordonate. II. Sistemul informational economic si documentele de evidenta Importanta documentelor Documentele sunt acte scrise intocmite in momentul efectuarii operatiilor economice si financiare prin care se dovedeste efectuarea
22 2

Sectia I

Sectia II

Sectia n

Serviciu contabilitate

Serviciu financiar

Serviciu administratie

acestor operatii. Operatiile consemnate in documente genereaza relatii de drepturi si de obligatii intre parametrii de afaceri. Pentru ca un act sa fie considerat document de evidenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : -sa cuprinda o operatie care a determinat in realitate modificari sau transformari la un element patrimonial. -sa fie intocmit cu respectarea dispozitiilor legale deosebita pentru contabilitate deoarece : - justifica operatiile economice si stau la baza inregistrarii lor in contabilitate; -furnizeaza date necesare organelor de conducere ; organelor de prognoza economica si organelor de control (fiscale,bancare); - constituire proba in justitie. Pe baza documentelor se stabileste : -realitatea operatiei economico-financiare (daca operatia economica inscrisa in document a avut loc in realitate;nu este financiara); -legalitatea(daca documentul este intocmit in conformitate cu normele legale); -oportunitatea si rentabilitatea agentului economic; -raspunderea materiala si penala a persoanelor care se fac vinovate de ilegalitatea intocmirii unor documente. Structura documentelor Inscrisurile care stau la baza inregistrarilor pentru a dobandi calitatea de document insificativ trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente prevazute in structura documentelor aprobate : > denumirea documentului (factura ,chitanta ,bon de consum); ; > denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul > numarul documentului si data intocmirii lui > mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si financiare; > continutul operatiei economice si financiare atunci cand este necesar si termenul legal de efectuare ; > datele cantitative si valorice aferente operatiilor economice si financiare efectuate; > numele si prenumele precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei ,care le-au vizat si aprobat; alte elemente care sa asigure consemnarea completa a operatiei in documentele justificative.

23 2

Clasificarea documentelor 1) Dupa natura elementelor patrimoniale : Documente privind imobilizarile coprorape si necorporale ; ex: process-verbal de receptie a mijloacelor fixe. Documente privind activele circulante materiale ex : NIR ,bonul de predare la magazie etc. Documente privind disponibilitatilor banesti (incasari si plati) ex : chitanta de casa ,ordinul de plata ; Documente privind salariile si alte drepturi cuvenite angajatilor ex : lista de avans chenzinal , statul de plata , decontul de cheltuieli etc. Documente privind vanzarile ex: avizul de expeditie ,factura fiscala , etc. 2) Dupa locul de intocmire : Documentele interne documente ce se stabilesc in cadrul intreprinderii ,pentru operatiile economice referitoare la activitatea acesteia. Unele raman in incinta intreprinderii : bon de consum ,NIR ,satul de plata ,etc. Altele circula in afara intreprinderii : chitanta de casa emisa catre client etc. -documente externe se intocmesc de catre alte intreprinderi/institutii ,care sunt adresate intreprinderii ex: factura fiscala primita de la furnizor ,chitanta de casa primita de la furnizor etc. 3) Dupa modul de intocmire : -documetne primare consemneaza pentru prima oara operatiile economice ,ex :NIR ,bon de consum ,stat de plata etc. -documente centralizatoare grupeaza si cumuleaza datelor inscrise in documentele primare ,cuprinzand operatii de acelasi fel. Ex: Centralizatorul facturilor fiscale(vanzarilor) Centralizatorul bonurilor de consum(consumurilor) Centralizatorul NIR(intrarilor) 4) Dupa functia pe care o indeplinesc : -documente de dispozitie prin care se transmite ordinul de a se executa o anumita operatie economica ex: dispozitia de plata din caserie-prin care se transmite casierului ordinul de a plati o anumita suma de bani catre o persoana fizica ,pentru un anumit scop etc. -documente de executie prin care se face dovada executarii unei anumite operatii. Stau la baza inregistrarii operatiilor in conabilitate.ex: chitanta de casa consemneaza efectuarea unei incasari de la client sau a unei plati catre furnizor. -documente mixte: - reunesc caracteristicile primelor doua grupe.ex : dispozitia de livrare-aviz de expediere consemneaza simultan oridnul de livrare catre clienti a produsellor si marfurilor ,precum si livrarea propriu-zisa. 5) Dupa regimul de tiparire si utilizare : -documentele cu regim special pentru care exista dispozitii legale privind modul lor de completare ,circulatie si pastrare.
24 2

Ex: Factura fiscala ,chitanta de casa ,fila de CEC numerar ,avizul de expeditie. Aceste documente se prezinta sub forma unor imprimate inseriate din tipografie ,care necesita numerotarea si stampilarea lor de catre intreprindere mentionand pe verso-ul ultimei file ,numarul de foi existente. Pentru aceste documente se organizeaza in cadrul intreprinderii o evidenta operativa speciala in sensul ca se consemneaza in fise de evidenta umratoarele elemente : cumpararea carnetelor respective ,cantitatea cumpararea si pretul unitar,darea in consum ,cantitatea si pretul unitar ,stocul la sfarsitul fiecarei luni. -documente fara regim special se folosesc cu respectarea normelor generale de intocmire ,circulatie si pastrare.ex :stat de plata ,bon de consum ,process-verbal de receptie etc. 6) Dupa sfera lor de aplicare : -documente specifice : devizul de lucrari in constructii ,fisa consumului de furaje si actul de fatare - in zootehnie. 7) Dupa rodul lor in cadrul sistemului informationale contabil : -documente justificative documente primare ce se intocmesc la locul si in momentul producerii operatiilor economice. Ele stau la baza inregistrarilor contabile si se prezinta sub forma de imprimate ex :NIR ,bon de consum ,chitanta fiscala, etc. -registre contabile documente sub forma de registru se consemneaza operatiile economice sub forma de inregistrari contabile (in conturi).ex: registrul jurnal , Registrul Cartea-Mare ,registrul inventar. -documente de sinteza si raportare prin care se centralizeaza si se transmit informatii in afara intreprinderii.ex : bilantul contabil ,Contul de profit si pierderi si Anexele la bulant. Periodic ,legislatia in vigoare elaboreaza norme si instructiuni precise privind :forma ,continutul si structura documentelor contabile ,precum si pentru intocmirea si utilizarea acestora. Intrucat pentru operatii de aceleasi tip se utilizeaza acelasi gen de document ,un rol deosebit de important il are tipizarea documentelor (stabilirea unor tipuri unitare de documente ca marime ,continut ,format si destinatie). Rolul tipizarii documentelor : -de a reduce documentele ,asigurand un continut si o forma rationala de a usura intocmirea ,verificarea si inregistrarea de a asigura un sistem de lucru si eficient; -permite pentru intocmirea documetelor documentelor ,folosirea calculului. Intocmirea documentelor Documentele se intocmesc in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza circuitul acestora. Normele legale privind intocmirea documentelor prevad ca documentele se intocmesc intr-un anumit numar de exemplare cu cerneala ,pasta ,pix ,cu masina de scris sau la calculator ,in mod clar ,citet ,fara stersaturi ,completandu-se toate cerintele formularului. Spatiile necompletate se bareaza. In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise
25 2

stersaturi si alte asemenea procedee ,si nici lasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in document. Verificarea documentelor. Are ca scop constatarea respectarii regulilor privind intocmirea documentelor si cuprinde : -verificarea formei documentelor prin care se constata daca s-a folosit formularul corespunzator operatiei economice consemnata in document si daca au fost respectate dispozitiile lor privind intocmirea. -verificarea calculelor prin care se pot depista eventualele erori privind calculul. -verificarea de fond considerate cea mai cuprinzatoare prin care se verifica realitatea operatiilor ,legalitatea si oportunitatea . Dupa momentul in care are loc verificarea ,fata de momentul inregistrarii documentelor in contabilitate ,controlul poate fi : -control operativ current se realizeaza concomitent cu inregistrarea operatiei economice. -controlul preventiv se realizeaza dupa ce documentul a fost inregistrat in contabilitate la anumite intervale de timp . Corectarea documentelor In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturile sau alte asemenea procedee. Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie a testului si a liniei graficului ,astfel incat aceasta sa poata fi citita ,apoi se inscrie intr-un spatiu alaturat covantul sau suma corecta. Corectarea se confirma prin semnatura persoanei care a intocmit documentul mentionandu-se si data efectuarii operatiei. In cazul documentelor cu regim special nu se admit nici un fel de corecturi. Un astfel de document intocmit gresit se anuleaza si ramane in carnetul respectiv, apoi se intocmeste documentul corespunzator. Pastrarea documentelor Unitatile patrimoniale au obligatia de a pastra documentele primare si cele contabile timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului in cursul carora au fost intocmite cu exceptia statelor si a bilantului contabil care se pastreaza timp de 50 de ani. In cursul perioadei de gestiune documentele se pastreaza la compartimentul fincional in arhiva curenta. La sfarsitul anului se predau la arhiva generala. De organizarea arhivei raspunde administratorul sau seful compartimentului contabil. Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile locale si a urmatoarelor reguli generale: -documentele se grupeaza in dosare numerotate ,snuruite pafarate. -gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se refera acesta. Evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul registrului evidentei curente in care sunt tinute evidentele dosarelor si documentelor contabile intrate in arhiva ,precum si miscarea acestora in decursul timpului. Eliminarea din arhiva a ducomentelor se face de o comisie sub conducerea administratorului (pentru cele la care timpul a expirat). Cu
26 2

acest prilej se intocmeste un proces verbal ,pe baza lui operandu-se documentele eliberate in registrul de evidenta curenta al arhivei. In caz de pierdere ,sau distrugere a unor documente din arhiva ,exista obligatia reconstituirii documentului respectiv. Persoanele vinovate se sanctioneaza. Documentele reconstituite vor purta obligatoriu in mod vizibil mentiunea RECONSTITUIT ,cu slecificarea numarului si a datei dispozitiei pe baza caruia s-a facut reconstituirea. FACTURA FISCALA Este un formular cu regim special ,distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Se intocmeste in 3 exemplare si serveste ca : -document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate ,lucrarilor executate sau a serviciilor prestate; -document de insotire a marfirulor pe timpul transportului; -document de incarcare in gestiunea patrimoniului; -document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si cumparatorului. Se intocmeste de compartimentul desfacere sau de alt compartiment pe baza dispozitiei de livrare ,avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarii sau prestarea serviciului. In cazul in care factura nu se poate intocmi in momentul livrarii marfurilor respective ,acestea sunt insotite de avizul de insotire a marfii ,al carui numar se trece ulterior pe factura. FISA DE CONT PENTRU OPERATII DIVERSE -se intocmeste intr-un singur exemplar ,pentru acele conturi sintetice care exprima elementele patrimoniale numai valoric; ex: contul furnizori ,clienti ,creditori; -cu ajutorul lor se cunoaste in orice moment pe fiecare furnizor obligatiile de plata ,pentru fiecare client dreptul de a incasa s.a.m.d. -provine de la forma unilaterala a contului -serveste la tinerea(evidentei) contabilitatii sintetice a operatiilor economice si financiare in unitatile care utilizeaza furma de inregistrare contabila maestrul-sah simplificat. -nu circula ,fiind un document de inregistrare contabila. -se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. BONUL DE CONSUM Serveste ca: x document de eliberare din magazie pentru consum a unuia sau mai multor materiale; x document justificativ de scarede din gestiune ; x document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. -se intocmeste in 2 exemplare ,pe masura lansarii si eliberarii
27 2

materialelor din magazie pentru consum ,de compartimentul care efectueaza lansarea ,pe baza programelor de productie si a consumurilor normate ,sau de alte compartimente ale unitatii ,care solicita materiale spre a fi consumate. -se poate intocmi intr-un singur exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.

FISA DE MAGAZIE Serveste ca : -document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor ,iesirilor si stocurilor de valori materiale ,cu una sau cu doua unitati de masura ,dupa caz; -document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativcontabile(pe solduri). -sursa de informatii pentru controlul operativ current si contabil al stocurilor de valori materiale. Se intocmeste intr-un singur exemplar ,separate pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre : -compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei(datele cu antet) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control). In coloana Data si semnatura de control semneaza si organul de control financiar cu ocazia verificarii gestiunii. -gestionar sau persoana desemnata ,care completeaza coloanele privitoare la intrari,iesiri si stoc. Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale ,pe feluri de materiale ordonate pe conturi,grupe ,eventual sub grupe sau in ordine alfabetica. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se intocmesc fise distince ,care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii. -nu circula ,fiind un document de inregistrare -se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. BON PREDARE-TRANSFER-RESTITUIRE Serveste ca : -document justificativ pentru incarcare in gestiune -document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei sin in contabilitate -sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei -sursa de date pentru calculul si plata salariilor in cazul utilizarii ca bon de predare la magazie. In cazul utilizarii ca bon de transfer a materialelor refolosibile la magazie serveste ca: si a produselor finite;(transferul dintre doua gestiun aflate in incinta unitatii) : -dispozitie de transfer de la o gestiune la alta
28 2

-document justificativ pentru scaderea din gestiune la predator si incarcarea in gestiune la primitor In cazul utilizarii ca bon de restituire : *dispozitie de restituire la magazie *document justificativ de incarcare in gestiunea primitorului *document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei in contabilitate. Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat Se completeaza si se depune de platitorii de impozite si taxe carora ,potrivit legislatiei in vigoare ,le revin obligatiile de plata la bugetul de stat cuprinse in aceasta declaratie. Declaratia se completeaza si se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul platitorului sau la care acesta este luat in evidenta fiscala ,dupa caz astfel : lunar ,pana la data de 25 a lunii urmatoare la care se refera ,pentru obligatiile de plata reprezentand : -impozitul pe profit datorat de BNR si de banci -accize -impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna; -impozitul retinut prin stopaj la sursa ,conform reglementarilor legale privind impozitul pe venit; -cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar ,inclusive asupra castigurilor; -sume datorate conform art.43 din (O.G) Ordonanta de Urgenta privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap; -contributia pentru turism; -taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc; -taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi din import ,cu capacitate cilindrica de maximum 2000 cmc; -taxa pentru jocuri de noroc. Trimestrial ,pana la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator ,pentru obligatiile de plata reprezentand: -impozitul pe profit ; -impozitul pe veniturile microintreprinderilor ; -partea din profitul net al Institutului National de Formare si management pentru Turism ; -cota din veniturile realizate de persoanele juridice romane care presteaza activitatile prevazute la art.2 lit. a ,din O.G. nr 47/1998 privind constituirea si utilizarea Fondului special al aviatiei civile ,aprobata si modificata prin Legea nr 212/2001; Anual ,in termen de 30 de zile de la fata termenului legal de depunere a bilantului contabil ,daca prin legi speciale nu se predeve astfel ,pentru obligatiile de plata reprezentand varsamintele din profitul net ,conform legii. Formularul se completeaza in doua exemplare : -originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul platitorul sau unde acesta este luat in evidenta ,dupa caz ;
29 2

-copia se pastreaza de platitor. Sumele inscrise in declaratie nu cuprind diferente de impozite si taxe stabilite prin actele de control. Formele de inregistrare contabila si registrele contabile. Contabiltatea inregistreaza documentele de evidenta in mod cronologic si sistematic ,utilizand procedee specifice cu respectarea dispozitiilor legale. Documentele de evidenta care consemneaza operatiile economice de aceeasi natura si din aceeasi perioada se centralizeaza intr-un document cumulative de unde rezulta suma globala de operat in registru. Unele inregistrari se fac pe baza notelor contabile in general pentru acele operatii care nu se consemneaza in acte cum ar fi :calculul uzurii lunare a mijlocului fix ,repartizarea cheltuielilor de interes general. Inregistrarea in contabilitate se face numai pe baza documentelor de evidenta ,documente care inainte de a fi operate sunt verificate pentru a stabili daca indeplinesc conditiile de forma ,de exactitate a calculelor si de fond. Forma de inregistrare contabila utilizata in cadrul agentului economic influenteaza modul de operare a documentelor in registru. Prin forma de inregistrare se intelege un sistem de mijloare de lucru specifice ,precum si regulile de utilizare ale acestora in scopul reflectarii obiectului contabilitatii. Mijloacele de lucru sunt registrele si fisele contabile aflate ontr-o interdependenta deplina folosind un sistem de lucru contabil. REGISTRELE CONTABILE sunt formulare cu liniatura speciala care se prezinta sub forma condicilor sau a foilor volante in care se fac inregistrarile contabile si de evidenta operativa. Tehnica de lucru consta in modul de completare a registrelor din cadrul unei anume forme de inregistrare. Registrele contabile servesc la inregistrarea operatiilor economice ,la gruparea si centralizarea acestora si furnizeaza date necesare analizei economice. Clasificarea registrelor : Dupa forma exterioara - registre legate -registre sub forma de fise (foi volante) -registrele legate -registre sub forma de foi volante(fise) Dupa destinatie -registre de evidenta operativa -registre de evidenta contabila Dupa ordinea inregistrarilor -registre de evidenta cronologica -registre de evidenta sistematica Dupa importanta -registre obligatorii(impuse de M.F.)
30 3

-registre facultative(la nivelul agentilor economici sau folosite la nivelul de ramura de activitate). Registrele de contabilitate se utilizeaza in stransa concordanta cu destinatia acestora si prezinta in mod ordonat completate astfel incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiilor financiare. Fiecare registru trebuie sa cuprinda : -denumirea intreprinderii care le foloseste -denumirea registrului -perioada de referinta Filele registrului se numeroteaza si snuruiesc ,se parafeaza. Inscrierea datelor justificative in registru se face cu pasta sau cerneala sau in sistem informatizat nefiind admise corecturi sau stersaturi. Pentru erorile privind inregistrarea sumelor in conturi corectarea se face prin intocmirea notei de contabilitate de stornare ,a articolului contabil(rosu sau negru) dupa care se introduce nota cu articolul contabil correct. In registru nu se admit spatii libere,nici inscrierea printer randuri. Dupa completarea unei pagini ultimul rand este rezervat inscrierii totalurilor cu mentiunea de raportat. Primul rand de pe pagina urmatoare va cuprinde totalul din pagina anterioara cu mentiunea : report pagina. Registrele de contabilitate sunt : *registrul jurnal *registrul de incasari si plati *registru inventar *Cartea-Mare *Cartea-Mare-Sah *Fise de cont analitic pentru operatii diverse *Fise de cont analitic pentru valori materiale. -la sfarsitul lunii registrele contabile se evidentiaza sistematica se totalizeaza pe reglaje ,stabilindu-se soldurile finale. -la inceputul unui nou an de gestiune se deschid registre noi in care se inscriu soldurile finale din anul precedent. -registrele prvind perioada curenta se pastreaza la compartimentul financiar contabil in cartoteci si dusare. -registrele privind perioada expirata se predau la arhiva intreprinderii unde se pastreaza timp de 10 ani,de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite. -in caz de pierdere ,sustragere sau distrugere trebuie reconstituite in termen de 30 de zile de la constatare. Formele de inregistrare contabila *sunt subordonate metodei evidentei contabile prin faptul ca la eliberarea registrelor si a regulilor de folosire a lor trebuie sa se tina seama de principiile ,normele ,continutul procedeelor utilizate de metoda contabilitatii. *formele de inregistrare contabila au aparut si s-au dezvoltat ca urmare a progresului economic si ethnic ,si a sporirii nevoilor de informare operativa si eficienta a organelor de decizie si fiscale. *prima forma de inregistrare contabila bazata pe dubla inregistrare este cunoscuta sub denumirea de forma italiana ,fiind opera lui Luca Paciollo. Aceasta forma este utilizata de numeroase tari ale lumii.
31 3

*de la forma italiana se pastreaza si astazi denumirea registrelor de jurnal si Cartea-Mare ,precum si Tehnica de lucru prin transscriere dintrun registru in altul astfel : -documente jurnal cartea mare bilant Formele de inregistrare sontabila sunt : *forma de inregistrare contabila maestru sah ; *forma de inregistrare contabila pe jurnale ; *forma de inregistrare electronica. FORMA DE INREGISTRARE CONTABILA maestru sah(fisa de conturi corespodente) Aceasta dorma de inregistrare contabila prezinta particularitatea ca pentru fiecare cont sintetic se dschid dou fise sah: una pentru debitul contului si conturile corespondente; si cealalta pentru creditul contului si conturile corespondente corespunzatoare, fisa sintetica sah si fisele analitice. Tehnica de lucru consta in contarea documentelor de evidenta(se inscrie formula contabila pe documente). Se intocmesc note ,contabile pentru acele operatii economico-financiare care nu sunt consemnate in documente de evidenta. Se centralizeaza documentele de evidenta care consemneaza aceleasi operatii economico-financiare. Inregistrarea sumelor din documentele de evidenta si din documentele centralizatoare si din alte note contabile in jurnalul de inregistrare se face in ordine cronologica. -fiecare ducmoent priemste un numar de jurnal. -dupa inscrierea in jurnal ,operatiile economice se inscriu in fisele sinttice sah(fisa de conturi corespondente). -fisele sah la sfarsitul lunii se totalizeaza obtinandu-se pentru fisele din debit totalul sumelor debitore ale conturilor care trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor corespondente. Pentru fisele din credit totalul sumelor creditoare ale contului trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor corespondente. -inregistrarea in evidenta analitica se face pe baza documentelor in fise separate deschise pe fiecare cont. Fisele analitice se totalizeaza la sfarsitul lunii. Forma fiselor analitice difera in functie de continutul economic al conturilor. -pentru evidenta analitica a clientilor ,debitorilor ,creditorilor ,unde operatiile se inscriu numai valoric si utilizeaza fisa de cont pentru operatii diverse care are un singur etalon de evidenta(banesc). -pentru evidenta analitica a materialelor si a altor mijloace circulare materiale ,unde este necesara exprimarea cu ajutorul etalonului banesc si cantitativ ,se utilizeaza fisa de cont analitic pentru valori materiale. -la sfarsitul lunii se verifica exactitatea inregistrarilor cu ajutorul balantei de verificare(sintetice s analitice) iar anual se intocmeste bilantul contabil. FORMA DE INREGISTRARE pe jurnale *particularitatea acestei forme consta in faptul ca operatiile economicofinanciare sunt grupate pe grupe de operatii avand la baza contul sau grupa de conturi care se crediteaza.
32 3

In aceasta forma se utilizeaza : *jurnalele care reprezinta registre principale ale acestei forme care se deschid lunar pentru un cont(grup de conturi) care se crediteaza. Creditul fiecarui cont se afla intr-un singur jurnal ,pe cand debitul apare in diferite jurnale ,in functie de conturile care se crediteaza. *exista pentru unele conturi jurnale distincte(casa ,conturi curente la banci). *la sfarsitul lunii jurnalele se totalizeaza si se inscriu in Cartea Mare. -Cartea-Mare se completeaza numai la sfarsitul lunii avand rolul de a stabili rulajele si soldurile conturilor sintetice. -rulajul debitor se desfasoara pe conturi corespundente creditoare ,iar rulajul creditor este reflectat global. -Cartea-Mare se utilizeaza timp de un an ,completandu-se cate un rand in fiecare luna. -evidenta analitica se tine cu ajutorul fiselor analitice. FORMA DE INREGISTRARE ELECTRONICA -consta in executare integului process de prelucrare cu ajutorul calculatorului. -in cadrul formei de contabilitate in care se utilizeaza calculatorul si elimina situatiile intermediare ,deoarece memoria calcolatorului retine informatiille in diferite faze de prelucrare si creeaza conditii pentru adancimea evidentei analitice. -in aceasta forma de inregistrare ,principiile de baza ale contabilitatii raman neschimbate. -forma de inregistrare electronica are la baza articolul contabil inscris pe documente si acesta sta la baza intregului process de prelucrare. -utilizarea calculatorului elimina intocmirea fiselor. -calculatorul ,pe baza formulei contabile introduse reda zilnic registrul jurnal(realizeaza inregistrarea cronologica). -lunar ,calculatorul emite cartea mare pentru toate conturile sincetice si bilantele de verificare pentru luna respectiva. -in acest fel munca de evidenta si calcul este mult simplificata. REGISTRUL JURNAL *se prezinta sub forma unui registru legat si serveste ca: -document obligatoriu de inregistrare cronologica a miscarii patrimoniului -proba in litigii *se intocmeste zilnic sau lunar prin inregistrarea cronologica fara stersaturi si spatii libere documentului in care se refleta miscarea patrimoniului. *se numeroteaza ,se snuruieste si se parafeaza de catre organelle in drept la inceperea activitatii ,la incetarea activitatii ,precum si ori de cate ori este cazul. *administratia financiara trebuie sa certifice existenta registrului
33 3

REGISTRUL JURNAL DE INCASARI SI PLATI *se prezinta sub forma unui registru legat care serveste ca : -document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor pe baza actelor justificative. -document de stabilire a situatiei financiare a agentului economic. *se intocmeste intr-un singur exemplar inregistrandu-se zilnic operatiile pe baza actelor justificative pe fiecare operatie in parte. *se numeroteaza ,se snuruieste si se vizeaza de catre organul fiscal territorial la inceperea activitatii ,la incetarea activitatii ,precum si anual. *vizeaza toate incasarile care au loc intr-o perioada de timp atat prin casieria unitatii ,cat si prin banca.

Serveste la : *stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice la unitatile care aplica forma de inregistrare pe jurnale ; *verificarea inregistrarilor contabile efectuate ; *furnizarea de date pentru efectuarea analizei economice si financiare a unitatii ,activitatii ei. *intocmirea balantei de verificare -se intocmeste la sfarsitul lunii ,la compartimentul financiar contabil pentru fiecare cont sau grup de conturi pentru partea din creditul acestora. -nu circula ,fiind un document de inregistrare contabila -se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. Serveste la : *tinerea contabilitatii sintetice a operatiilor economice si financiare in unitatile care utilizeaza forma de inregistrare maestru-sah ; *intocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice *furnizarea de date pentru analiza economico-financiara ; -se intocmeste intr-un singur exemplar ,la compartimentul financiar contabil lunar ,separate pentru debitul si separate pentru creditul fiecarui cont de contabilitate. -la inceputul anului ,la deschiderea fiselor ,pe primul rand al coloanei suma se inregistreaza S.I pe baza balantei conturilor sintetice incheiata la finele anului precedent. Soldul inscris in fise se bareaza si apoi se efectueaza inregistrarea operatiei lunii ianuarie. La sfarsitul lunii sumele se aduna pe verticala si pe orizontala. Cartea Mare Sah poate fi folosita pe perioada unui trimestru ,semestru sau an. -nu circula ,fiind document de inregistrare contabila -se arhiveaza la compartimentul financia-contabil. Serveste ca : REGISTRUL INVENTAR
34 3

Cartea-Mare

Cartea-Mare-Sah

*documentul contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului ; *constituie proba de litigii ; -se intocmeste la sfarsitul anului ,fara stersaturi ,fara spatii libere pe baza documenteulor de inventariere. -aici(documentele) elementele patrimoniale sunt grupate pe conturi sau grupe de conturi. -se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarei pozitii cuprinse in toate conturile din bilant. Cand inventarierea are loc pe parcursul anului ,in registrul-inventar se inregistreaza soldurile evidentiate in listele de inventariere actualizate cu valoarea intrarilor si iesirilor pana la data inchiderii exercitiului. -se paragrafeaza de catre organul fiscal territorial la incetarea activitatii unitatii ,precum si in cazul epuizarii filelor si deschiderii unui nou registru. -nu circula ,fiind un document de inregistrare contabila -se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil ,impreuna cu documeltele justificative care au stat la baza intocmirii lui. FISA DE CONT ANALITIC PENTRU VALORI MATERIALE -are acelasi rol ca si fisa de cont pentru operatiile diverse doar ca pe aceasta fisa se inscriu acele elemente patrimoniale ale caror reflectre se face utilizand etalonul banesc si etalonul natural. -se deschid cate una pentru fiecare cont analytic de valori materiale -provine de la forma unilaterala a contului.

III. Contabilitatea si impozitarea profitului PROFITUL este surplusul obtinut de o societate comerciala atunci cand venitul total pe care acesta in obtine din toate activitatile sale depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati. PROFITUL BRUT (profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale este calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor (efectuate in limitele premise) din venitul total obtinut de societate. PROFITUL NET se calculeaza prin scaderea din profitul brut a cotelor de impozit de profit. IMPOZITUL PE PROFIT este un impozit personal iar in cadrul reformei fiscale din Romania ,impozitul pe profit ocupa un rol important atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetare cat si prin influentarea activitatilor generatoare de profit. In bugetul de stat pe anul 2002 ponderea impozitului pe profit in total venituri este de 18,44% . PLATITORII IMPOZITULUI PE PROFIT. Sunt obligati la plata impozitului pe profit di denumiti ,in continuare contribuabili: a)persoanele juridice romane ,pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa ,atat din Romania cat si din strainatate ; b)persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania ,pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent ;
35 3

c)persoanele juridice si fizice straine ,care desfasoara activitati in Romania ca parteneri intr-o asociere ce nu da nastere unei personae juridice ,pentru toate veniturile realizate din activitatea desfasurata in Romania . d)asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane care nu dau nastere unei personae juridice ,pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate. Aici impozitul calculat se datoreaza ,se retine si se varsa de peroana juridica. e)institutiile publice ,pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii. EXCEPTII DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT : a)trezoreria statului ,pentru operatiunile din fundurile publice derulate prin contul general al trezoreriei; b)institutiile publice,pentru fondurile publice constituite ,potrivit legii nr. 72/1996 privind finantele publice ; c)unitatile economice fara personalitate juridica ale persoanelor de nevazatori,de invalizi si ale asociatiilor persoanelor cu handicap; d)fundatiile testamentare. e)cooperativele care funcioneaza ca unitati protejate ,special organizate ,potrivit legii; f)unitatile apartinand cultelor religioase ,pentru veniturile obtinute din chirii ,cu conditia utulizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult si a cladirilor ecleziastice ,pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase; g)institutiile de invatamant panticular acreditate ,precum si cele autorizate provizoriu ,potrivit legii ; h)asociatiile de proprietary ,constituite ca personae juridice potrivit legii locuintei nr.114/1996,pentru veniturile obnitune ca persoana juridice ,din activitatile economice ,care sunt utilizate pentru imbunatatirea comfortului si a eficentei cladirii ,pentru intretinerea si repararea proprietatii comune. NOTA : Veniturile si cheltuielile persoanelor juridice fara scop lucrative ce se iau in calcul la determinarea profitului impozabil sunt numai cele aferente activitatilor economice desfasurate cu scopul obtinerii de profit.

COTA DE IMPOZIT PE PROFIT Cota de impozit pe profit este 16% ,cu exceptiile prevazute de O.G. nr.70/1994 privind impozitul pe pofit. Contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor de noapte si a cazinourilor platesc o cota aditionala de impozit de 16% asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor inregistrate din aceste activitati in volumul total al veniturilor. Cota aditionala de impozit o platesc ,de asemenea ,persoanele fizice si juridice pentru veniturile proprii de aceeasi natura ,realizata in baza contractelor de asociere in participatiune.
36 3

Obligatia retinerii si varsarii impozitului revine societatii comerciale o data cu inregistrarea la registrul comertului a modificarilor respective. MODUL DE CALCUL AL IMPOZITULUI PE PROFIT Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile ,serviciilor prestate si lucrarilor executate ,din vanzarea bunurilor immobile ,inclusive din castiguri de orice sursa ,si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora ,dintr-un an fiscal ,din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile neductibile ,deci impozitul pe profit ,ca obligatie a agentului economic ,se stabileste extracontabil. In cazul impozitului pe profit nu sunt luate in calcul veniturile inregistrate in conturile 711,721,722. De asemenea nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net. Sunt considerate venituri neimpozabile : *dividentele primite de o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana sau straina. *diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor,beneficiilor sau a promelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se din participatiile ; *venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductive ; *rambursarile de cheltuieli nedeductibile ,precum si veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere ori veniturile realizate din stagnarea sau recuperarea unor cheltuieli nedeductibile. Cheltuielile nedeductibile sunt : *cheltuieli cu impozitul pe profit; *amenzile,confiscarile ,majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane ;potrivit prevederilor legale ,altele decat cele prevazute in contractele economice; *cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si cheltuielilor aferente ,inclusive accizele ,exclusive (mai putin) cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului; *cheltuielile cu diurna peste limita legala ; *sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legala; *sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale ; *cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile ,precum si pentru activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare ; *orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau actionatilor ; *sumele angajate la nivelul contractului de asociere in participatiune in favoarea partenerului contractual ,altele decat cele rezultate pe baza decontului intocmit ; *cheltuielile de conducere si cheltuielile de administrare ,inregistrate de un sediu permanent care apartine unei personae fizice sau juridice
37 3

straine ,indifferent de faptul ca s-au efectuat in statul in care se afla sediul permanent sau in alta parte ,care depaseste 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din Romania; *cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu indeplinesc conditiile de document justificativ ; *cheltuielile inregistrate de asociatiile agricole ; *cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevazute de normele legale in vigoare ; *cheltuielile cu dobanzile aferente creditelor ,altele decat cele acordate de banci si de alte personae juridice autorizate potrivit legii ,care depasesc dobanzile active medii ale bancilor ,comunicate de B.N.R. ; *cheltuielile cu serviciile,inclusive de maganement sau consultanta ,in situaita in care nu sunt justificate de un contract scris si pentru care nu pot fi verificati prestatorii in legatura cu natura acestora. Nu sunt deductibile serviciile facturate de persoane fizice si juridice nerezidente ,in situatia in care plata acestora determina pierdere la nivelul unui exercitiu financiar sau in situatia in care aceste servicii nu sunt aferente activitatii entitatii din Romania. *cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate la societatea la care se detin participatiile cu exceptia celor determinate de vanzarea-cumpararea acestora. PROFITUL IMPOZABIL STABILIT si IMPOZITUL pe PROFIT se calculeaza si se evidentiaza lunar ,cumulat de la inceputul anului fiscal. TERMENUL IN CARE SE RECUPEREAZA PIERDEREA ANUALA ,DECLARATA DE CONTRIBUABIL PRIN DECLARATIA DE IMPOZIT PE PROFIT. Pierderea anuala ,stabilita prin declaratia de impozit pe profit ,se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora ,la fiecare termen de plata a impozitului pe profit ,potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora . Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica ,in cazul in care are loc divizarea sau fuziunea. Contribuabilii care pe o perioada de 3 ani consecutive au realizat numai pierderi intra automat in obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au dos la nerealizarea de profit . PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT Incepand cu 1 ianuarie 1998 plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial ,pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator ,cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei si a societatilor bancare care efectueaza plati lunar ,pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul. Plata se face in lei. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit ,pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal ,o suma egala cu impozitul datorat pe luna nomebrie a aceluiasi
38 3

an ,pana la data de 25 ianuarie inclusive a anului urmator ,urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevaszut pentru depunerea bilantului contabil. OBLIGATIILE CONTRIBUABILILOR PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT Prin ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.179 din 1 februarie 2002 publicat in M.OF. nr.108 din 8 februarie 2002 se aproba modelul si continutul formularului Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat. CONSECINTELE NERESPECTARII TERMENULUI DE PLATA A IMPOZITULUI PE PROFIT Pentru plata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de intarziere ,potrivit O.G. nr. 108/1996 ,cu modificarile ulterioare. Deci in cazul in care sumele reprezentand impozitul pe profit nu sunt platite in termenele legale .contribuabilul este obligat la plata majorarilor de intarziere. Majorarile se deretmina pentru suma neplatita pe perioada cuprinsa intre data la care trebuia sa se realizeze plata si data la care se plateste efectiv. Daca se platesc sume in plus,agentul economic poate solicita(prin cerere de restituire) organului fiscal fie compensarea sumei cu alte obligatii fiscale,fie restituirea sumei. In afara de majorari ,se pot aplica si amenzi contraventionale pentru unele fapte ce nu sunt considerate infractiuni ,amenzi ce trebuie platite in termen de 5 zile. Exemplu : depunerea cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusive a declaratiei de impunere ; nefurnizarea informatiilor necesare dedeterminarii obligatiei fiscale etc. Executarea silita o alta sanctiune ce consta in virarea sumei impozitului intarziat la plata pe baza dospizitiei organului fiscal din contul bancar al contribuabilului direct in contul bugetului de stat. CONTROLUL ASUPRA CORECTEI DETERMINARI A PORFITULUI IMPOZABIL ,IMPOZITULUI PE PROFIT SI A PLATII ACESTUIA. Constatarea ,controlul ,urmarirea si incasarea ipozitelor ,precum si a majorarilor de intarziere aferente ,reglementate de O.G. nr 70/1994 se efectueaza de organele fiscale din subordinea directiilor generale a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti. Cu ocazia controlului se va urmari respectarea de catre platitori a realitatii si legalitatii ,atat a veniturilor cat si a cheltuielilor ,determinarea profitului impozabil ,aplicarea cotelor legale pentru stabilirea impozitului ,varsarea integrala si la termen a acestuia ,reflectarea corecta si la zi ,in evidenta contabila ,a tuturor operatiilor efectuate etc. ROLUL IMPOZITELOR Rolul ce revine impozitului ,ca resursa de finantare a cheltuielilor publice ,dar si ca variabila cu impact direct asupra venitului disponibil si implicit a consumului personal ,investitiilor private ,productiei,ofertei si ocuparii firtei de munca ,este avut in vedere si in modelele de crestere economica echilibrata.
39 3

Potrivit datelor statistice , prelucrate de catre A. Laffer ,interdependenta ce se realizeaza intre incasarile statului din impozite pe venit(profit) si cota procentuala de impozit(aplicata) evolueaza conform curbei din graficul prezentat in figura urmatoare
Cota de imp.

t.max

Din grafic se poate observa ca ,pana la un anumit nivel de urcare a cotei procentuale a impozitului ,se inregistreaza o crestere a incasarilor din impozite ,dupa care (depasindu-se acel nivel) incasarile la buget tind sa scada drastic. Aceasta inseamna ca o cota progresiva prea ridicata a impozitului pe venit , respective pe profitul firmelor ,determina o curba descendenta a incasarilor ,ca reactie din partea platitorilor nevoiti sa-si restranga investitiile si activitatea ,ceea ce atrage dupa sine o reducere a productiei realizate si a bazei de calcul a impozitelor. In aceste conditii ,se poate admite ca, la o cota tot mai inalta a impozitului ,ramane un venit disponibil tot mai redus ,nestimulativ si insuficient pentru a realiza noi investitii ,ca suport al extinderii capacitatilor de producite si al crearii de locuri de munca ,aceasta practica avand ,pe ansamblu ,un impact negativ asupra interesului de a munci ,economici si investi precum si asupra dezvoltarii societatii. In raport cu concluziile deprinse in baza curbei Laffer ,apare necesara incadrarea in limite acceptabile ale cotei de impozitare a veniturilor(profitului) ,care sa favorizeze mentinerea unui ritm ascendent al investitiilor si productiei. In aceasta baza ar urma ca venitul global(asupra caruia se calculeaza impozitul) sa creasca ,permitand realizarea unor incasari mai mai la bugetul statului pe seama dimensiunilor sporite ale bazei de calcul si nu prin majorarea cotelor de impozit. TEORIA SI PRACTICA IMPOZITARII PROFITULUI Impozitul pe profit este una din formele de baza in alimentarea bugetului national ,pe seama veniturilor agentului economic. Din punct de vedere a regimului financiar ,legea impozitului pe profit cuprinde numeroase reglementari ,probabil din timp in timp interschimbabile,important, pentru inceput ,fiind de retinut ca
40 4

impozitul inregistrat in titlul unui exercitiu trebuie sa cuprinda ,in acelasi timp : *suma impozitelor imediat exigibile ; *suma impozitelor amanate(care vor deveni exigibile ulterior ,la o scadenta cunoscuta dar a caror suma nu poate fi identificata de o maniera certa. 1.Suma impozitelor latente nu trebuie sa faca obiectul unei contabilitati ,fiind vorba de simple eventualitati. 2.In afara acestora ,din teoria si practica generala a impozitarii profitului mai trebuie retinute si alte conceptii de interes atat pentru fiscalitate cat si pentru agentii economici intre care mecanismul impunerii amanate. Impozitele pot corespunde fie la active (creante) fie la passive(datorii) provenind din : a)diferente temporare intre calculul contabil si rezultatul fiscal care sunt relative fie la rezultatu activitatilor ordinare ;fie la rezultatul extraordinar ; impozitele amanate atasate pot fi active sau pasive. b)subventii pentru investitiile primite la nivelul sumei nete ramase de integrat la rezultatul fiscal ;impozitele amanate atasate pot fi active sau pasive. c)provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale de favoare ,la care se cunoaste la data reintegrarii in rezultat de maniera precisa ,impozitele atasate sunt pasive; 3. O alta problema specifica o reprezinta reporturile deficitare de impozite,in analiza carora trebuie sa se tina seama daca: *este vorba de deficituri fiscale raportabile asupra profiturilor anterioare totale si care fac sa apara o anumita creanta in principiul sau si in suma sa asupra statului :aceasta constituie o creanta achizitionata de catre agentul economic ,care trebuie sa figureze cu acest titlu la activ; *este vorba de deficite fiscale reportabile asupra profiturilor realizate ulterior ;creanta de impozitare care rezulta nu poate fi pusa in evidenta decat atunci cand imputatia sa este probabila. In lipsa respectarii acestor caracteristici ,creanta de impozit rezultand din raporturile deficitare este calificata ca creanta de impozit latent. 4.Calculul impozitelor este iarasi o problema ce tine de legislatia financiara a fiecarei tari ,dar unele reguli au un caracter industriabil : *suma impozitelor exigibile este calculata in virtutea principiilor si regulilor legislatiei fiscale in vigoare in titlul exercitiului unde rezultatul este determinat ; *suma impozitelor amanate se calculeaza la cota de impunere calculata oficial,la care elementele de reintegrare sau de dedus vor fi impuse sau deduse . 5.Daca avem in vedere prevederile legislatiei noastre financia-fiscale cu privire la impozitarea profitului ,mai trebuie luate in considerare si urmatoarele : a)impozitul pe profit se datoreaza bugetului administratiei centrale de stat sau bugetelor locale de catre regiile autonome ,societatile comerciale ,organizatiile cooperatiste ,institutiile financiare si de credit
41 4

etc. b)impozitul pe prodit se calculeaza prin aplicarea a doua categorii de cote in functie de marimea profitului(in transe) cumulat de la inceputul anului ;sau marimea lui peste limita capitalului propriu etc. c)impozitul pe profit,perfect cert ,se calculeaza la inchiderea exercitiului anual ,dar cat mai exact trebuie sa fie si cel trimestrial si pe cat posibil chiar si impozitul lunar. Oricum ,impozitul datorat se determina asupra profitului si cu luare in considerare a elementelor de amanare sau reexigibilizare cumulate de la inceputul anului ; d)firmele cu capital privat sau mixt,beneficiaza de anumite scutiri de impozit pe profit intre 5 ani si respective 6 luni ,in fucntie de obiectul activitatii ,urmarindu-se dezvoltarea unitatilor productive. De asemenea partea din profitul final repartizata pentru largirea si modernizarea bazei tehnico-materiale ,a tehnologiilor de fabricatie sau extinderea activitatii ,precum si pentru investitii destinate protectiei mediului ,se impune cu o cota redusa la jumatate ,fata de marja obisnuita ; e)profitul net cuvenit partii straine din societatea comerciala cu capital partial sau integral strain ,dupa plata impozitului obisnuit se supraimpoziteaza si cu o cota de 10% inc azul in care se transfera in strainatate ; f)nu exista ,deocamdata ,nici o prevedere expresa cu privire la amanarea la plata a impozitului pe profit. Aici problemele sunt foarte clare sub aspectul rationamentelor lor ,dar se complica in functie de prevederile legislative in materie de impozitare a profitului. Deci trebuie avute in vedere astfel de aspecte precum : *reducerile totale sau partiale de impozit ce opereaza asupra diferitelor genuri de activitati sau asupra unor categorii de agenti economici(invalizi,actiuni umanitare etc). *scutiri de impozit petru anumite intervale de timp care,de regula nu se suprapun unei intregi perioade de gestionare de un an ; *exista anumite cheltuieli pentru care legea poate pretinde sa se deduca din partea de profit ce revine agentului impozitul pentru partea impozitare(spre exemplu impozitul pentru partea din suma totala a salariilor ce depasesc fondul maxim de referinta); *cheltuielile si veniturile ce se iau in calcul la determinarea profitului impozabil (mai exact in termenii nostri a REZULTATULUI ACTIVITATII ORDINARE) nu sunt exhaustive :spre exemplu nu se recomanda a fi luate cu caracter exceptional. *mecanismul de functionare a conturilor si determinare a rezultatelor exercitiului rezolva si actuala problema a ceea ce exista in legislatia noastra sub denumirea de cheltuieli ce se scad din rezultatele financiare ,dar ,pe parcurs mai pot aparea si orice astfel de exceptii. 6.Tehnica generala a impozitarii profitului ,excibilizarea si plata lui sunt supuse si regulii prevuziunii ca urmare necesitatii alimentarii cu fluiditate cat mai constanta a bugetului national. In acest scop ,baza de impozitare curenta ar trebui ,dupa parerea unora sa devina bugetul de venituri si cheltuieli oe care fiecare agent economic este obligat sa-l intocmeasca inainte de inceperea exercitiului
42 4

fiscal si sa-l depuna la organelle directiei finantelor publice. 7.Regulile generale ale practicii economice ne mai cer ca fiecare din impozitele exigibile trebuie sa fie repartizate dupa cum urmeaza : *pe rezultatul activitatilor ordinare ; *sau pe seama rezultatului extraordinar. Aceasta repartizare se opereaza intr-o analiza a bazelor de impozitare(rezultat al activitatilor ordinare/rezultat extraordinar) ,la care sunt aplicate cotele de impozitare.

In acest sistem relativ complicat ,pachetul conturilor pentru organizarea unei evidente cat mai riguroasa a impozitului pe profit datorat ,cuprinde ,printre altele : 441 Impozitul pe profit. 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit. Sistemul operational de impozite si taxe este evidentiat in contabilitatea financiara in clasa 4 ,prin intermediul grupei de conturi 44Bugetul statului; fonduri speciale si conturi assimilate dispuse astfel : 441Impozitul pe profit reprezinta unul din principalele venituri bugetare si cu o frecventa relativ mare(lunar) in ceea ce priveste operatiile de calcul si inregistrare. Cu ajutorul contului 441 se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit /venit. Este cont Bifunctional. In creditul contului 441 Impozitul pe profit se inregistreaza: -sumele datorate de unitate catre bugetul statului/bugetele locale ,reprezentand impozitul pe profit/impozitul pe venit(691,698); -impozitul pe profit/venit afferent exercitiului financiar anterior in cazu corectarii erorilormcontabile(658); In debitul contului 441Impozitul pe profit se inregistreaza : -sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentand impozitul pe profit/venit(512); -datorii anulate(758) Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate ,iar soldul debitor,sumele varsate in plus.

43 4

IV. Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit Societatea prezinta la data de 01.05.2007 urmatoarea situatie in conturi

Nr. Crt.

Simbol cont. 1012 106 131 161 213 281 302 303 371 378 401 404 411 421 461 462 491 5121

SOLDURI INTIALE D C 32.400.000 8.600.000 40.000.000 9.000.000 10.000.000 20.000.000 5.000.000 45.000.000 5.000.000 40.000.000 20.000.000 15.000.000 3.000.000 25.000.000 7.000.000 5.000.000 7.000.000
44 4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

60.000.000

531 12 13 14 15 16 17 18 19 TOTAL 20

3.000.000

180.000.000

180.000.000

In cursul lunii au loc urmatoarele operatiuni economico-financiare :

1) Pe data de 8.05.2007 pe baza facturii se inregistreaza vanzarea unui mijloc fix inregistrat in contabilitate la valoarea de 12.000.000 lei ,care este amortizat 80% ,pret vanzare 2.500.000. 2) Se cumpara marfuri cu plata ulterioara valoare 60.000.000 + TVA

461 = % 29.750.000 758 25.000.000 4427 4.750.000 % = 401 71.400.000 371 60.000.000 4426 11.400.000 371 = % 32.820.000 378 18.000.000 4428 14.820.000 531 = % 28.000.000 707 23.529.412 4427
45 4

3) Se inregistreaza adaosul comercial ,cota 30% pentru marfurile cumparate.

4) Pe data de 15.05 pe baza monetarului se inregistreaza vanzare de marfuri prin magazinul de desfacere cu amanuntul

,incasandu-se 28.000.000 lei. 5) Se obtin produse finite la pret prestabilit 10 bucati x 20.000 lei 6) Se vand produse finite 9.500 bucati ,prt vanzare 25.000 lei/buc.

4.470.588 345 = 711 200.000.000 411 = % 282.625.000 701 237.500.000 4427 45.125.000 348 = 711 10.000.000 658 = 301 1.000.000 461 = % 1.574.000 1.300.000 4427 247.000 301=758 500.000 531=% 40.000.000 707 5

7) Costul efectiv al productiei vandute = 19.000 lei/buc. 8) Cu ocazia inventarierii se constata minus la materii prime valoare 1.000.000 lei care se imputa gestionarului. 9) Imputarea se face la valoarea reala de 1.300.000 lei 10) Tot cu ocazia inventarierii se constata plus la materii prime valoarea 500.000 lei 11) Se inregistreaza suma provenita din vanzar de marfuri val 40.000.000 lei

758

33.613.44

4427 6.316.555 12)Suma se depune la 581=531 banca 40.000.000 5121=581 40.000.000 13)Se obtin 800 bucati 345=711 produs finit,pret prestabilit 14.400.000 18.000 lei/buc 14)Se vand produse finite cu factura 750 buc.cu 20.000 lei/buc 411=% 17.850.000 701 4427 2.850.000
46 4

15.000.00

15)Se determina si se inregistreaza costul efectiv al produselor finite = 17.500 lei/buc

348=711 400.000

% =401 16) Se primeste factura de 5.355.000 la Romtelecom pt. 626 convorbirile telefonice 4.500.000 valoarea 4.500.000+tva 4426 855.000 17)Se cumpara cu plata % =401 ulterioara 71.400.000 marfuri valoare 371 60.000.000+tva 60.000.000 4426 11.400.000 18)Adaosul commercial practicat pentru marfurile cumparate este 30% 19)Se vand marfuri incasandu-se in numerar 40.000.000 lei 20)Se vand marfuri cu plata ulterioara pe baza de factura valoare 28.000.000+tva 21)Se cumpara materiale de natura obiectelor de inventar valoare 5.000.000 lei 22)Materialele se dau in consum val 5.000.000 lei 23)Pe baza monetarului se inreistreaza vanzare de marfuri prin magazinul de desfacere cu amanuntul valoare 5.000.000 lei 371 =% 318 4428 32.820.000 18.000.000 14.820.000

531 =% 707 4427 411 =% 33.320.000 707 28.000.000 4427 5.320.000 % =401 5.950.000 303 5.000.000 4426 603=303 5.000.000 531= % 10.000.000 707 4427 1.596.639

40.000.000 33.613.445 6.386.555

950.000

8.403.361

47 4

24)Pe baza avizului de insotire a marfi si NIR se inregistreaza receptia de marfuri pentru magazinul de desfacere

% =408 5.950.000 371 4428 950.000

5.000.000

25) Se inregistreaza adaosul 371 = % comercial 30% 378 4428 26) Se inregistreaza 408 = 401 primirea facturii pentru 5.950.000 marfuri sosite pe baza de aviz. Nu se constata 4426 = 4428 diferente. 950.000 27) Se achizitioneaza de la terti titlul de participare la post de achizitie 4.000.000 cu plata imediata prin cont bancar ,dintr-un disponibil . 28) Se inregistreaza o amenda valoare 15.000.000 lei 29) Amenda plateste in 48h si se suporta la jumatatea din valoarea stabilita 30) Restul amenzii se inregistreaza ca o scadere a cheltuielilor 31) Agentul economic construieste prin efort propriu o magazie valoare 20.000.000 lei 32) Primiri terenuri sub forma de donatie ,valoare intrare =8.000.000 lei 33) Trecerea subventiei la venituri 34) Se cumpara factura de la terti o constructie neterminata ,la cost de achizitie 25.000.000+Tva 261 = 5121 4.000.000

2.735.000 1.500.000 1.235.000

658 = 446 15.000.000 446 = 5121 7.500.000 658 = 446 7.500.000 212 = 722 20.000.000 2111 = 131 8.000.000 131=758 8.000.000 % = 404 29.750.000 231 25.000.000 4426 4.750.000

48 4

35) Se finanteaza constructia in productie proprie ,valoare 40.000.000 lei.

2121 = % 40.000.000 231 25.000.000 722 15.000.000 445 = 741 10.000.000 5121 = 445 10.000.000

36) Se inregistreaza o subventie de primit valoare 10.000.000 lei 37) Se incaseaza subventia prin cont

38) Societatea participa la 581 = 541 licitatie interbancara si 35.500.000 vinde 1000 euro curs BNR = 5121 = % 35.500 ,iar cursul de la casa 35.550.000 de schimb valutar = 35.500 581 35.500.000 765 50.000 39) Se construieste o hala prin efort propriu valoare 212 = 722 150.000.000 lei. 150.000.000 40) Agentul economic construieste o magazie in 212 = 722 productie proprie valoare 30.000.000 30.000.000 lei 41) Se primeste sub forma de donatie un teren valoare 2111 = 131 5.000.000 lei. 5.000.000 42) Se trece subventia la 131 = 758 venituri 5.000.000 43) Se inregistreaza 445 = 741 subventii de primit valoare 7.000.000 7.000.000 lei. 44) Se incaseaza prin cont 5121 = 445 subventia 7.000.000 45) Cu ocazia inventarierii se constata plus la materii 301 = 758 prime valoare 1.000.000 lei. 1.000.000 46) Cu ocazia inventarierii se constata plus valoare 10.000.000 lei 47) Se inregistreaza valoarea productiei neterminate valoare 531 = 758 10.000.000 331 = 721 8.000.000
49 4

2.000.000 lei. 48) Se constata plus la materiale consumabile 302 = 758 valoare 5.000.000 lei 5.000.000 49) Se incaseaza prin cont dividente aferente titularilor 5121 = 761 in valoare de 10.000.000 lei. 10.000.000 50) Regularizarea TVA 4427 = % 77.132.337 4426 30.305.000 4423 46.827.337 51) Scoaterea marfurilor din % = 371 gestiune 151.320.000 607 100.179.308 378 26.980.356 4428 24.160.336

K = SI378 + RC378 x 100 = 5.000.000 + 18.000.000 + 18.000.000 + 1.500.000______________________ SI371 + RD371 45.000.000+60.000.000+32.820.000+60.000.000+32.820.000+5.000.000+2

X100 = 42.500.000 x 100 = 17,83% 238.375.000

Suma de repartizat = 151.320.000 x 17,83% = 26.980.356 52) Scoaterea produselor finite 711 = % 141.981.950 din gestiune 345 203.500.000 348 61.518.050 K = SI348 +RD348 x 100 = 0 + 10.000.000 + 400.000 x 100 = SI345 +RD345 0 + 200.000.000 + 14.400.000 = 10.400.000 x 100 = 30.23% 34.400.000 Suma de repartizat = 203.500.000 x 30,32% = 61.518.050 53) Scoaterea mijlocului fix % = 212 din Activ 281 658 54) Inchiderea conturilor de % = 121 venit 701 707 711 721 722
50 5

12.000.000 9.600.000 2.400.000 740.527.713 252.500.000 127.159.663 62.018.050 8.000.000 215.000.000

741 758 761 765 55) Inchiderea conturilor de 121 = % cheltuieli 603 607 626 658

10.000.000 55.800.000 10.000.000 50.000 120.579.308 5.000.000 100.179.308 4.500.000 10.900.000

56) Calcularea impozitului pe profit Activitatea de exploatare Venituri de exploatare : 701 ,,Venituri din vnzarea produselor finite = 252.500.000 707 ,,Venituri din vnzarea mrfurilor = 127.159.663 711 ,,Variaia stocurilor = 62.018.050 721 ,,Variaia din producia de imobilizri necorporale = 8.000.000 722 ,,Venituri din producia de imobilizri corporale = 215.000.000 741 ,,Venituri din subvenii de exploatare = 10.000.000 758 ,,Alte venituri din exploatare = 55.800.000 Total venituri din exploatare = 252.500.00 + 127.159.663 + 62.018.050+ 8.000.000 + 215.000.000 + 10.000.000 + 55.800.000 = 730.447.713 Cheltuieli din exploatare: 603 ,,Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar = 5.000.000 607 ,,Cheltuieli privind mrfurile = 100.179.308 626 ,,Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii = 4.500.000 658 ,,Alte cheltuieli de exploatare = 10.900.000 Total cheltuieli din exploatare = 5.000.000 + 100.179.308 + 4.500.000 + 10.900.000 =120.579.308 Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare = = 730.477.713 120.579.308 = + 609.898.405 = PROFIT CONTABIL pe activitatea de exploatare. Rezultatul din exploatarea i rezultatul final = rezultatul curent Activitatea financiar 761 ,,Venituri din imobilizri financiare = 10.000.000 765 ,,Venituri din diferene de curs valutar = 50.000
51 5

Total venituri financiare = 10.050.000 Cheltuieli financiare = 0 Rezultatul din activitatea financiar = Venituri financiare Cheltuieli financiare = 10.050.000 0 = +10.050.000 = PROFIT CONTABIL pe activitatea FINANCIAR Activitatea extraordinar Venituri extraordinare = 0 Cheltuieli extraordinare = 0 Rezultatul extraordinar = 0 REZULTATUL BRUT AL EXERCIIULUI = Rezultatul CURENT

Rezultatul extraordinar = 609.898.405 + 10.050.000 + 0 =619.948.405 Profitul impozabil = Rezultatul brut al exerciiului + Cheltuielile nedeductibile totale Venituri neimpozabile(de pe toate activitile) = 619.948.405 + 7.500.000 10.000.000 = 617.448.405 Impozitul pe profit = Profit impozabil 25% = 617.448.405 25% = 154.362.101 56)nregistrarea impozitului pe profit 57)nchiderea contului de cheltuieli 691 = 441 154.362.101 121 = 691 154.362.101

52 5

V.Analiza principalilor indicatori economico financiari 1) Marja comercial (MC) = Venituri din vnzri de mrfuri (ct.707) Cheltuieli cu mrfuri (contul 607) = 127.159.663 100.179.308 = 26.980.355 2) Profitabilitate financiar : REZULTATUL CURENT CA 619.948.405 = 1,63 379.659.663 =

CA = 252.500.000 + 127.159.663 = 379.659.663 3) Rata profitului = Profit brut * 100(ct mai mare) = CA 619.948.405 *100=163,29% 379.659.663 4) Rentabilitatea financiar = Rezultatul curent = 619.948.405 = 15,12 Capitaluri proprii 41.000.000

53 5

VI. Bibliografie

* Elemente de tehnologie generala autor : prof. Rosu Marioara * Economia intreprinderii autori :Vasile Dan Ruxandra Isaic-Maniu Daniela Mitran * Economia intreprinderii si elemente de legislatie autori : Sorin Cristian Ionescu Dan Constantin Apostol * Contabilitatea autor : Violeta Isai / Gheorghe Negoescu * Finante autori : Mariana Vuta / Iulian Brasoveanu * Economia si gestiunea afacerilor autor : Rusalim Petris *Contabilitatea practica. Obligatiile fiscale si sociale ale firmei autor : Ioan Morosan * Sistemul contabil contabil al agentilor economici 2. REGLEMENTARI LEGALE CU PRIVIRE LA IMPOZITUL PE
54 5

PROFIT In Romania, politica fiscala a impus practicarea de cote diferentiate de impozit pe profit, functie de profilul activitatii desfasurate. Reglementarea principala in materie de impozit pe profit este O.G. nr 70/1994, modificata ulterior de mai multe ori, ultima modificare fiind O.U.G nr 217/1999. Colectarea trimestriala a impozitului pe profit a redus veniturile la bugetul statului si a permis societatilor sa-si mareasca cash-flowul. Pentru a nu mari deficitul bugetar, care influenteaza direct inflatia, s-a procedat la aplicarea de cote diferentiate de impozit pe profit. Facilitatile privind reducerea impozitului aferent profitului reinvestit nu se mai aplica, in ideea de a colecta cat mai mult la bugetul de stat. Cotele de impozitare Cotele de impozitare sunt stabilite prin art 2 din O.U.G 217/1999 ce intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2000. Cota de impozit pe profit datorata statului este 25%, cu urmatoarele exceptii: - contribuabilii ce obtin venituri din activitatea barurilor de noapte si a cluburilor de noapte platesc o cota aditionala de impozit de 25% asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor inregistrate din aceste activitati in volumul total al veniturilor; - B.N.R plateste o cota de impozit de 80% aplicata la veniturile ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva; - In cazul incorporarii rezervelor si a profiturilor obtinute anterior in capitalul social, societatea este obligata sa vireze impozit pe profit in cota de 10% aplicata asupra sumei majorate. Baza de calcul Baza de calcul a impozitului pe profit este profitul impozabil , adica: = profitul contabil(venituri cheltuieli) - deduceri + cheltuieli nedeductibile . Exemple de cheltuieli nedeductibile fiscal: - cheltuieli cu protocolul- dpdv fiscal, sunt admise drept cheltuieli in baza de calcul in limita a 1% din profitul brut; - cheltuieli de deplasare se admite cazare hotel 2 stele+calatorie cu trenul clasa a 2-a; - ratele de leasing- sunt luate in baza de calacul numai cheltuielile aferente mijlocului fix respectiv, calculat conform legislatiei romane. - etc Obligatii ale contribuabilului
55 5

sa efectueze corect calculul impozitului; sa intocmeasca si sa depuna declaratii de impozite si taxe la unitatea administrativ teritoriala unde este luat in evidenta fiscala. Incepand cu 1 ianuarie 2000, platitorii de impozit sunt obligati sa depuna annual, pana la 15 aprilie a.c.pentru anul expirat, dupa incheierea anului fiscal si depunerea bilantului, o declaratie privind impozitul pe profit. Aceasta declaratie se depune obligatoriu, si de catre unitatile care au inregistrat pierderi. Plata si controlul impozitului pe profit Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial,pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia BNR si a bancilor, care fectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pt care se calculeaza impozitul. Sarcina de a dovedi ca stabilirea impozitului pe profit de catre organele fiscalenu este reala revine contribuabilului, acesta avand in continuare sarcina de a depune declaratia de impunere. Plata impozitelor reglementate prin O.G. nr 70/1994, se face in lei. Plata impozitului pe profit nu suspenda obligatia platitorului de a depune declaratia privind calculul impozitului pe profit. Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de intarziere, potrivit O.G. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea 108/1996, cu modificarile ulterioare. Constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor, precum si a majorarilor de intarziere aferente, se efectueaza de organele fiscale din subordinea D.G.F.P.C.F.S judetene si a municipiului Bucuresti. Drepturile organului de control de a intra in orice incinta de afaceri a contribuabilului, fara instiintare prealabila, in timpul orelor de serviciu, pentru determinarea obligatiilor fiscale ale acestuia sau colectarii impozitelor neplatite la termen. Accesul este permis si in afara orelor de serviciu, cu 2 conditii: sa existe autorizarea scrisa a conducatorului organului de control fiscal, si sa se obtina acordul contribuabilului; sa intre si in locuinta, cu acordul proprietarului, sau cu hotarare judecatoreasca; sa ridice un extras sau sa faca o copie dupa orice document; sa retina orice document care poate constitui o dovada in determinarea obligatiilor fiscale, pentru 30 zile; sa solicite ajutorul, cooperarea contribuabilului pt indeplinirea atributelor profesionale; sa examineze orice documente care ar fi relevante stabilirea corecta a impozitelor datorate; sa solicite contribuabilului toate informatiile, justificarile sau
56 5

explicatiile referitoare la documentele supuse controlului; sa solicite prezenta contribuabililor la sediul unitatii fiscale; sa faca constatari faptice cu privire la natura activitatilor producatoare de venituri impozabile.

In vederea determinarii obligatiilor fiscale, organele de control au dreptul de a controla si: - operatiunile care au ca scop evitarea/diminuarea platii impozitelor; - operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea asociatilor, actionarilor sau persoanelor care actioneaza in numele acestora; - datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute/garantate de asociati, actionari sau persoanele care actioneaza in numele acestora, in vederea reflectarii reale a operatiunii; - distribuirea impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile intre 2 sau mai multi contribuabili, sau acele operatiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, in scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor. In baza constatarilor efectuate ca urmare a actiunilor de control, organele fiscale au dreptul: - sa stabileasca in sarcina contribuabililor diferente de impozite, precum si sa calculeze majorari de intarziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor datorate; - sa constate contraventii si sa aplice amenzile prevazute de legile fiscale; - sa dispuna masuri necesare pentru indeplinirea corecta a obligatiilor fiscale ce la revin. Obligatiile organului de control sa instiinteze contribuabilul, inainte de desfasurarea unei actiuni de control fiscal, cu privire la selectarea si programarea lui in vederea verificarii, prin transmiterea unui aviz ce cuprinde: denumirea unitatii fiscale care a dispus verificare; denumirea contribuabilului; adresa sediului contribuabilului; codul fiscal si numarul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului; baza legala a transmiterii avizului de verificare si a desfasurarii controlului fiscal; data la care este programat sa se desfasoare controlul fiscal; natura impozitelor ce vor fi verificate; perioada fiscala care este supusa verificarii; semnatura conducatorului unitatii fiscale. Avizul de verificare este insotit de un extras din Carta drepturilor si obligatiilor contribuabilului pe timpul desfasurarii controlului, si va fi 57 5

comunicat contribuabilului prin posta, cu cel putin 15 zile inainte. Fapte care conduc la evaziune fiscala: reducerea bazei de impozitare, prin includerea pe costuri a unor cheltuieli fara documente justificative sau baza legala; inregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege (amortizari, cheltuieli de deplasare, protocol, fond de rezerva, etc..) deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobanzi la imprumututri acordate de patroni propriei societati neinregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin neintocmirea documentelor de evidenta primara, fie prin inscrierea in documente a unor preturi de livrare sub cele practicate in mod real; neinregistrarea in contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de control sau chiar a obligatiilor privind impozitul pe profit datorat; decontarea integrala a cheltuielilor asupra veniturilor, fara calculul cheltuielilor deductibile; includerea la cheltuieli in avans a unor sume care privesc activitatea curenta; neincluderea in venituri a vanzarilor efectuate in ultimele zile ale perioadei, etc 1. Delimitarea obiectivelor controlului pe forme de control Nr. crt. OBIECTIVE 1 Determinarea tuturor categoriilor de impozit la care e supus societatea comercial 2 Determinarea bazei de calcul a impozitelor la care e supus societatea comercial 3 Determinarea nivelului impozitelor aferente bazei de calcul stabilit anterior 4 Verificarea plii la termene prevzute a impozitelor ctre bugetul de stat 5 Verificarea corectitudinii nregistrrilor contabile 6 Determinarea abaterilor de la calculul impozitelor, taxelor i a penalitilor 7 Controlul plii la termen a penalitilor 8 Controlul justei aplicri a facilitilor fiscale ctre contribuabil
58 5

CFP * *

CFD

CFU *

* * *

* * * * * * *

* * *

Restituirea sumelor pltite n plus de ctre contribuabil 10 Controlul ndeplinirii condiiilor de form i de fond a documentelor CFP = controlul financiar preventiv CFD = controlul financiar operativ CFU = controlul financiar ulterior 9

* *

59 5

2. Sursele de informare pentru control TAXE VAMALE factura extern declaraie de impunere vamal ordin de plat ACCIZE TVA factura chitana fiscal bon de combustibil decont TVA factura extern declaraie de impunere vamal decont de accize ordin de plat

IMPOZIT PE SALARII tat de plat salarii contract individual de munc decont privind impozitul pe salarii dispoziie de plat IMPOZIT PE PROFIT factur chitan fiscal decont de impozit pe profit dispoziia de plat 3. Organele de control avizate s exercite controlul fiscal Organele de control al firmei efectueaz control preventiv nainte de vrsarea impozitelor. Astfel se urmrete respectarea dispoziiilor legale cu privire la stabilirea i plata impozitelor. Controlul preventiv se realizeaz prin certificarea dat de eful compartimentului unde se realizeaz calculul impozitelor i acordarea vizei de control financiar preventiv de ctre contabilul ef sau nlocuitorul acestuia, prin nscrierea pe documente a meniunii CFP cu semntur i dat. Controlul operativ curent se organizeaz prin decizia conducerii unitii i se exercit de ctre conductorul compartimentului unde se calculeaz impozitele. Prin controlul concomitent se urmrete modul de calcul a impozitelor n momentul efecturii operaiei. Aceast form de control e considerat cea mai potrivit deoarece permite
60 6

corectarea deficienelor i prevenirea producerii efectelor negative. Prin controlul financiar de gestiune control ulterior se constat abaterile de la dispoziiile legale privind stabilirea i valoarea impozitelor, stabilete vinovaii i propune msuri pentru prevenirea n viitor a unor abateri similare. De asemenea, sesizeaz conducerea unitii cu privire la neregulile constatate. Controlul financiar de gestiune e subordonat conductorului unitii respective i se exercit de ctre personalul din cadrul compartimentului de control al unitii precum i de cenzori. Garda financiar Urmrete mpiedicarea oricror sustrageri sau eschivri la plata impozitelor i taxelor precum i respectarea normelor de comer. Direcia General a Controlului Financiar de Stat Controleaz: folosirea mijloacelor i fondurilor din dotare i respectarea reglementrilor financiar contabile n activitatea regiilor autonome i societilor comerciale cu capital de stat; exactitatea i realitatea nregistrrilor n evidenele prevzute de lege; stabilirea corect i ndeplinirea integral i la termen a tuturor obligaiilor financiare i fiscale fa de stat; alte elemente potrivit legii. 4. Procedee i tehnici de control financiar Studiul general prealabil are ca obiectiv modul de organizare a evidenei tehnico-operative i contabile, situaia de fapt existent cu privire la activitatea ce urmeaz a se controla. Acest studiu prealabil are ca surse de informare: normele legale cu privire la activitatea n cauz; procesele de control anterioare i msurile luate n urma valorificrii acestora; drile de seam contabile i msurile stabilite pe baza lor; consultrile cu conducerea compartimentului supus controlului. 1. Se are n vedere ca procedeu controlul documentelor contabile prin care se verific dac documentele care au stat la baza nregistrrilor n contabilitate snt reale, corespunztoare cerinelor legii, semnate i parafate de organele competente (ef contabil, viza de control
61 6

preventiv...). De exemplu, la valorificarea unei chitane fiscale se verific dac este document original (nu e falsificat), dac are completate toate poziiile cuprinse pe formular, dac exist tampila unitii (pe primul exemplar), semntura celui ce o ntocmete i viza de control preventiv. n cadrul acestui procedeu se pot aplica mai multe tehnici de control cum ar fi: Controlul documentar contabil cronologic Se execut n ordinea ntocmirii nregistrrii i ndosarierii documentelor. Spre exemplu, se verific la Registrul de cas toate operaiile, n ordine cronologic, de ncasri i pli n numerar (toate acestea reflectnd de fapt venituri pe de o parte i cheltuieli pe de alt parte, ale agentului economic). Controlul sistematic Se grupeaz documentele pe probleme, activiti care urmeaz un control cronologic pe msura ntocmirii nregistrrilor. Spre exemplu, se grupeaz toate documentele privind veniturile unitii: Facturi Dispoziii de ncasare Extrase de cont Registrul de vnzri Registrul de cumprri. Aceste venituri snt structurate pe activiti: Din producie Din vnzri Din comisioane, dobnzi, etc. n cazul n care n perioada scurs de la ultimul control financiar executat asupra agentului economic apar deficiene, se aplic i o alt tehnic de control financiar, i anume: 708 Controlul invers cronologic Se verific toate documentele n ordine invers cronologic pn la data controlului anterior. n cazul nostru, fiind efectuat controlul la data de 31.08.1998, se vor verifica toate documentele de reflectare a cheltuielilor i veniturilor sale, n ordine invers cronologic, pn la data de 31.08.1997 (data efecturii ultimului control). Controlul documentar invers reciproc prin intermediul cruia se verific documentele cu coninut identic dar diferite ca form. De exemplu, se verific nregistrrile din dispoziia de plat cu cele din extrasul de cont de la banc pentru impozitele pltite, i se constat: 702 Dac suma din dispoziia de plat este mai mic dect suma din extrasul de cont, rezult c societatea a pltit mai puin i trebuie s plteasc diferena plus diferene; 703 Dac suma din dispoziia de plat este mai mare dect suma din extrasul de cont, rezult c societatea a pltit mai mult, urmnd ca situaia s se reglementeze luna viitoare cnd
62 6

se va face compensarea; 704 Dac suma din dispoziia de plat este egal cu suma din extrasul de cont, rezult c situaia este normal i nu exist nereguli; 705 Se verific nregistrrile din Registrul de cas cu cele din extrasul de cont primit de la banc; 706 Se confrunt dispoziiile de ncasare cu extrasele de cont corespunztoare, se verific dac ambele conin numele ncasate reprezentnd venituri ncasate ce vor fi luate n calcul la stabilirea rezultatului impozabil; Facturile primite de la furnizori cu dispoziiile de plat sau cotorul carnetului CEC (dac se pltete prin carnetele CEC) i extrasul de cont de la banc pentru sumele pltite furnizorilor. Controlul ncruciat const n confruntarea tuturor exemplarelor unui document existent la unitatea controlat i la alte uniti la care s-au fcut decontri (de la care s-au primit sau crora li s-au livrat materiale, produse, mrfuri, etc.). De exemplu: Se confrunt extrasul de cont primit de la banc cu copia existent la banc i se poate constata: a) Suma din extrasul de cont primit de la banc este mai mare dect suma din copia existent la banc; rezult c s-a efectuat o neregul pentru care se formuleaz o rspundere material; b) Suma din extrasul de cont primit de la banc este egal cu suma din copia existent la banc; rezult c nu exist nereguli; c) Suma din extrasul de cont primit de la banc este mai mic dect suma din copia existent la banc; rezult c poate fi o greeal a bncii care se va reglementa n urmtorul extras de cont. - Se confrunt datele din conturile Clieni i Debitori de la agentul economic controlat, cu cele din conturile Furnizori i Creditori ale altor ageni economici, pentru a verifica dac veniturile i cheltuielile snt corecte (i se vor verifica n cazul nostru n special conturile clienilor: RATB, URAC, ISECO): a) Dac suma din contul Clieni a societii SEGAL este mai mare dect suma din contul Furnizori al altor ageni economici, rezult c societatea a ncasat mai mult dect era ndreptit i trebuie s restituie agentului economic diferena; b) Dac suma din contul Clieni a societii SEGAL este
63 6

egal cu suma din contul Furnizori al altor ageni economici, rezult c nu exist nereguli; c) Dac suma din contul Clieni a societii SEGAL este mai mic dect suma din contul Furnizori al altor ageni economici, rezult c societatea a ncasat mai puin dect i se cuvenea i ea va trebui s primeasc diferena. n situaia c) se afl i societatea SEGAL, fiind la data de 30.08.1998 n incapacitate de plat, suma facturilor emise i nencasate fiind de 13.673.362.815 lei. 1. Comparaia e utilizat de organele de control pentru a examina soldurile din evidenele analitice cu cele din conturile supuse controlului. De exemplu: se compar soldurile analitice ale contului 677 Cheltuieli privind operaiunile de gestiune astfel: 671.01 Despgubiri, amenzi, penalizri 671.04 Cheltuieli cu cabinetul medical 671.05 - Cheltuieli cu bilete de tratament i odihn Balana analitic de control contabil Prin aceast tehnic de control se pot studia i descoperi eventualele greeli de calcul, de prelucrare a datelor din documente, etc. Exemplu: analiticele contului Furnizori (suma soldurilor) trebuie s corespund cu soldul contului sintetic. Tehnica corelaiilor bilaniere Indicatorii calculai pe baza bilanului reflect o situaie real a patrimoniului agentului economic numai dac se reflect corect, complet i exact n conturi, veniturile i cheltuielile aferente perioadei pentru care se ntocmete bilanul. n cazul n care sumele nu snt corect reflectate n conturile de venituri i cheltuieli apare o denaturare a imaginii patrimoniale, ceea ce reprezint o atenionare pentru organul de control (De exemplu: nerespectarea regulilor de evaluare a elementelor patrimoniale cuprinse n bilan; supraevaluarea elementelor de activ presupune efectuarea unor cheltuieli de amortizare mai mari nejustificate, deci diminuarea rezultatului impozabil i ca urmare a impozitului pe profit. Un alt exemplu ar putea fi constituit de neconcordana dintre datele reflectate i cele din realitate, rezultate n urma inventarului). Analiza contabil presupune nlnuirea logic a mai multor judeci pentru obinerea unei concluzii concretizate n soluia contabil a operaiei economice. 2. Controlul faptic este procedeul de stabilire real a existenei i micrii mijloacelor materiale i bneti precum i a desfurrii activitii economice i financiare. Principalele tehnici ce se pot aplica n cadrul acestui procedeu snt: Inventarierea Expertiza tehnic i analiza de laborator
64 6

 Observarea direct Inspecia fizic Inventarierea are ca obiectiv stabilirea la un moment dat a existenei cantitative i calitative a elementelor de Activ i Pasiv ale unitii, precum i a modului de executare a sarcinilor de ctre gestionari. Pe lng constatarea stocurilor i a soldurilor faptice, inventarierea include i compararea acestora cu cele scriptice i stabilirea eventualelor diferene. O condiie pentru surprinderea realitilor efective este ca inventarierea de control s se efectueze inopinat. Expertiza tehnic i analiza de laborator se folosete pentru stabilirea integritii materiale, realitii unei operaii, calitii unor produse, coninutului anumitor lucrri. De exemplu: solicitarea asistenei de specialitate la un control i confirmarea acesteia privind necesitatea utilizrii unei cantiti sporite de vopsea pentru fabricarea unui produs, cantitate ce depete nivelul perioadei precedente. Dac tehnicianul expert nu confirm necesitatea utilizrii unei cantiti mai mari de vopsea pentru obinerea produsului respectiv, ncrcarea acestui consum de materiale pe posturile de cheltuieli nu reprezint o operaie real, necesar, ducnd la diminuarea impozitului pe profit datorat bugetului. Observaia direct a fenomenului este folosit pentru stabilirea unor situaii faptice care nu rezult din documante. Organul de control poate aplica aceast tehnic prin deplasarea la faa locului i constatarea, de exemplu, a preului de vnzare, verificnd astfel dac se ncadreaz n marja de adaos comercial declarat. Inspecia fizic const n: controlul existenei unui mijloc fix pentru care se calculeaz i se suport cheltuieli de amortizare; controlul banilor din cas stc. 3. Controlul total i controlul prin sondaj Controlul total devine eficient n cadrul unui agent economic mic, cu o sfer de activitate redus. Controlul n cazul agenilor economici mijlocii i mari se realizeaz n principal prin sondaj, i numai n cazul n care se descoper abateri n urma acestuia, controlul prin sondaj se extinde la nivelul unui control total. De exemplu: se verific realitatea, necesitatea cheltuielilor de protocol pe baza documentelor justificative (bonuri, chitane) precum i ncadrarea acestora n plafonul stabilit, se verific modul de utilizare a sumei de care a beneficiat ca urmare a reducerii impozitului pe profit reinvestit, prin controlul documentelor (contracte de cercetare dezvoltare, etc). 5. Stabilirea abaterilor, deficienelor, lipsurilor n urma controlului efectuat, referitor la perioada 31.08.199731.08.1998, s-au constatat urmtoarele: Impozitul pe salarii s-au verificat tatele de salarii, impozitul calculat i constituit, extrasele de cont i s-a constatat c impozitul a fost stabilit n conformitate cu normele n vigoare. Nu s-au stabilit diferene i
65 6

nici majorri de ntrziere. Taxa pe valoarea adugat - s-au verificat: Jurnalul de cumprare Jurnalul de vnzare Deconturile de TVA i corelaia acestora cu balana de verificare S-a constatat c unitatea a nregistrat eronat n Jurnal suma furnizorului, aferent TVA facturi externe i nu TVA calculat furnizorului n DVI, fapt pentru care s-au recalculat deconturile de TVA, rezultnd un TVA de plat de 1.809.071.808 lei i nu 2.081.862.666 lei ct i-a constituit societatea. Pe perioada verificat societatea a achitat suma de 911.811.480 lei rezultnd o diferen de virat de 897.260.328 lei. Pentru nevirarea la termen s-au calculat majorri de ntrziere n sum de 83.237.652 lei. Impozitul pe profit pentru stabilirea corect a acestuia s-au verificat legalitatea i realitatea veniturilor i cheltuielilor. Din verificarea documentelor s-a stabilit c societatea a nregistrat eronat n contabilitate intrarea mrfurilor din import, folosind formula contabil: 371 = 401 (furnizor extern) 636 = % 446 comision vamal 446 tax vamal 4426 TVA din DVI Societatea nu a inut cont de Legea Contabilitii i de Regulamentul de aplicare al acesteia. n viitor se impune s se nregistreze n contabilitate aprovizionarea de mrfuri din import astfel: 371 = % 401 pre furnizor 446 tax vamal 446 comision vamal 4426 = 5121 Acest fapt a condus la renregistrarea profitului impozabil cu suma de 1.254.463.245 lei, reprezentnd TVA inclus pe cheltuieli (pentru anul 1998). De asemenea, s-a nregistrat profitul anului 1997 cu suma de 5.853.078 lei reprezentnd o diferen de impozit de 2.224.170 lei (sum inclus pe cheltuieli i nesuportat din profitul net, aa cum prevedea Contractul de Asociere). S-au calculat majorri n sum de 24.869.340 lei. n anul 1998 societatea procedeaz la fel, ncluznd pe cheltuieli suma de 47.443.578 lei, sum cu care s-a rentregit profitul impozabil. n concluzie, la data de 31.08.1998 s-a stabilit o diferen de impozit fa de constituitul agentului economic de 494.080.594 lei. Fa de viramentele ncasate s-a stabilit la data controlului o diferen de impozit n sum de 1.819.513.320 lei. S-au calculat majorri n sum de 187.322.832 lei.
66 6

Impozitul de dividende s-a constatat c societatea are de virat impozitul de dividende n sum de 126.029.898 lei pentru care s-au calculat majorri n sum de 9.225.390 lei. -leiMajorri 83.237.652 24.869.340 O.G. 13/1996 175.058.082 9.225.390 267.521.124

Impozite i taxe TVA 1998 Impozit profit 1997 Impozit profit 1998 Impozit dividende TOTAL

Diferene 897.260.328 1.178.136.570 126.029.898 2.201.426.796

pe pe pe

Sume stabilite de organele de control 2.224.170 comp cu D.I. 47/23.01.98 494.080.594 496.304.764

Diferene + majorri = 2.468.947.920 lei. Pentru diferenele aferente impozitului pe profit n sum de 494.080.594 lei se calculeaz majorri de ntrziere de 0,12% pe zi calendaristic de ntrziere. Societatea a ajuns n imposibilitatea de a respecta art. 8 al legii 76/1992 privind obligaiunile agenilor economici de a evidenia obligaiile de plat, deoarece nu a dispus de lichiditile necesare. Din analiza efectuat rezult c soldul facturilor emise i nencasate a evoluat de la 6.114.541.023 lei existent la 30.06.1997 la 13.673.362.815 lei la 30.08.1998. Din cele 13.673.362.815 lei existente la 30.08.1998 cea mai mare pondere o au urmtoarele societi ce primesc alocaii bugetare: RATB URAC RATB Bucureti ISECO S.A. 3.445.133.915 6.017.801.742 6.662.381.259 (25.35%) (44,04%) (48,43%)

Urmare a nencasrii facturilor de la RATB, societatea a ajuns n imposibilitatea de plat a obligaiilor fa de stat. 6. Actele ntocmite de organele de control n conformitate cu normele legale n vigoare, n urma operaiilor de control, organele de control snt obligate s consemneze situaia constatat n acte justificative. Aceste documente snt: proces verbal; not de constatare;
67 6

 adres ctre Ministerul Finanelor, Direcia General de Evaluare i Execuie Silit a Veniturilor Statului. Prin adresa ntocmit se supune spre aprobare ealonarea diferenelor n sum de 4.833.854.427 lei, deci amnarea debitelor din ntrzierea de plat n anul 1998 i ealonarea acestor sume pe o perioad de 18 luni, cu ncepere din ianuarie 1999. De asemenea, avnd n vedere insolvabilitatea agentului economic, datorat n proporie nsemnat agenilor economiei subvenionate de stat, se propune reducerea cu pn la 50% a majorrilor de ntrziere ce snt n sum de 267.521.124 lei. Societatea a depus la termen deconturile i declaraiile fiscale privind obligaiile fa de buget.

Proces verbal nr. 713520 ncheiat astzi 31.08.1998 Subsemnata Rdulescu Elena i Badea Felicia, inspectori de specialitate la Administraia Financiar a sectorului 1, n baza legitimaiei de control nr. 570/1995 i 592/1995 i conform delegaiilor nr. 173 i 174, am efectuat verificarea obligaiilor fiscale la S.C. SEGAL cu sediul n strada Florilor, nr.10, care este nregistrat la Registrul Comerului sub nr. 740/29110/08.05.1994. Cod fiscal R47012, Contul bancar 4072996363701 deschis la BCR, sector 1 Capital social 1.000.000 lei, Telefon 211658 Obiect de activitate: - comer cu ridicata i cu amnuntul de piese auto din import i intern prestaii transport intern i internaional. Societatea pe perioada 08.07.1995-31.08.1997 a fost verificat de Administraia Financiar, sector 1, conform procesului verbal 5352/31.08.1997. Diferenele i majorrile n procesul verbal au fost achitate n totalitate astfel: DP 983/29.12.1997 Majorri 50.677.104 DP 989/29.12.1997 Dif. TVA 26.858.123 DP 985/29.12.1997 Majorri 13.081.188 DP 978/29.12.1997 Majorri 335.102
68 6

DP DP DP DP DP DP DP

987/29.12.1997 986/29.12.1997 991/29.12.1997 993/29.12.1997 995/29.12.1997 997/29.12.1997 998/29.12.1997

Majorri Dif. fond risc Majorri TVA Dividende Majorri dividende Majorri salarii Impozit profit

60.942 60.942 767.586 10.620 151.767 1.267.499 455.400

Perioada verificat a fost 31.08.1997-31.08.1998. Impozitul pe salarii. S-au verificat statele de salarii, impozitul calculat i constituit, extrasele de cont i s-a constatat c impozitul pe salarii a fost stabilit n conformitate cu calculatoarele n vigoare. Nu s-au stabilit diferene i nici majorri pentru ntrziere. Taxa pe valoarea adugat. S-au verificat: Jurnalul de Cumprare, Jurnalul de Vnzare, deconturile de TVA, corelaia acestora cu balana de verificare. S-a constatat c unitatea a nregistrat eronat n Jurnal suma furnizorului cu TVA aferent facturilor externe i nu cu cel calculat furnizorului n DVI, fapt pentru care s-au recalculat deconturile de TVA, rezultnd un TVA de plat de 1.809.071.808 lei i nu 2.081.862.666 lei ct i-a constituit societatea. Pe perioada verificat societatea a achitat suma de 911.811.480 lei rezultnd o diferen de virat de 897.260.328 lei. Pentru nevirarea la termen s-au calculat majorri de ntrziere n sum de 83.237.652 lei. Impozitul pe profit. Pentru stabilirea corect a profitului impozabil s-au verificat legalitatea i realitatea veniturilor i cheltuielilor. Din verificarea documentelor s-a stabilit c societatea a nregistrat eronat n contabilitate intrarea mrfurilor din import, folosind formula contabil: 371=401 furnizor extern 636=% 446 comision vamal 446 tax vamal 4426 TVA din DVI Societatea nu a inut cont de Legea Contabilitii i de Regulamentul de aplicare a acesteia. n viitor se impune s se nregistreze n contabilitate aprovizionarea de mrfuri din import astfel: 371=% 401 pre furnizor 446 tax vamal 708 comision vamal 4426=5121 Acest fapt a condus la nenregistrarea profitului impozabil cu suma de 1.254.453.245 lei, reprezentnd TVA inclus pe cheltuieli (pentru anul 1998). De asemenea, s-a rentregit profitul anului 1997 cu suma de 5.853.078 lei, reprezentnd o diferen de impozit de 2.224.170 lei (suma inclus pe cheltuieli i nesuportat din profitul net, aa cum prevedea Contractul de Asociere). S-au calculat majorri n sum de 24.869.340 lei.
69 6

n anul 1998 societatea procedeaz la fel, incluznd pe cheltuieli suma de 47.443.578 lei, sum cu care s-a rentregit profitul impozabil. n concluzie, la data de 31.08.1998 s-a stabilit o diferen de impozit fa de constituitul agentului economic de 494.080.594 lei. Fa de viramentele ncasate s-a stabilit la data controlului o diferen de impozit n sum de 1.819.513.320 lei. S-au calculat majorri n sum de 187.322.832 lei. Impozitul pe dividende. S-a constatat c societatea are virat impozitul pe dividende n sum de 126.029.898 lei pentru care s-au calculat majorri n sum de 9.225.390 lei. n concluzie s-au stabilit urmtoarele: IMPOZITE I TAXE TVA 1998 Impozit profit 1997 Impozit profit 1998 Impozit dividende TOTAL pe DIFERENE 897.260.328 SUME STABILITE DE ORGANELE DE CONTROL 2.224.170 comp. cu Di 47/23.01.1998 494.080.594 MAJORRI 83.237.652 24.869.340 OG 13/1996 175.058.082 9.225.390

pe 1.178.136.57 0 pe 126.029.898

2.201.426.79 496.304.764 267.521.124 6 TOTAL GENERAL (diferene + majorri) = 2.468.947.920 lei Prezentul proces verbal s-a ncheiat n 3 exemplare, din care unul rmne la unitatea verificat i conform ordonanei 11/1996 constituie ntiinare de plat. Administraia financiar Sector 1 ____________________ S.C. SEGAL S.A. Director General, ________________

NOT DE CONSTATARE Nr. 728621 ncheiat astzi 10.10.1998 Subsemnata Rdulescu Elena i Badea Felicia, inspectori de specialitate la Administraia Financiar a sectorului 1, n baza legitimaiei de control nr. 570/1995 i 592/1995 ne-am prezentat la S.C. SEGAL S.A. urmare a adresei M.F. Direcia General de Evaluri i Executare Silit a Veniturilor Statului nr. 3368866/08.11.1998 nregistrat la Administraia Financiar, sector 1 cu nr. 178. Prin aceast adres se solicit ntocmirea documentelor i informaiilor necesare ealonrii la plat a obligaiilor fiscale conform
70 7

prevederilor Ordinului MF, nr. 1147/1996, cap.3, pn.5. Prezenta Not de constatare completeaz Procesul Verbal nr. 713520/31.08.1998 ncheiat la aceast dat privind datele de pn la 31.08.1998. Conturile bancare ale societii snt: cont curent: 4072996363701 deschis la BCR, sector1 cont valut: 96363701 deschis la BCR, sector1 S.C. SEGAL S.A. este societate pe aciuni, cu sediul n str. Florilor nr.10 i e nregistrat la Registrul Comerului sub nr. J40/29110/08.05.1994. Cod fiscal R470123. Obiect de activitate: comer cu ridicata i cu amnuntul de piese auto din import i intern prestaii transport intern i internaional. Societatea solicit ealonarea la plat a obligaiilor fiscale la data de 30.09.1998 n sum total de 4.833.854.427 lei i majorri n sum de 267.521.124 lei care provin din: Impozit pe profit TVA Impozit pe dividende TOTAL Sold cont curent Sold cont valut Sold cont cas Total disponibiliti Debite 2.731.324.800 1.976.499.729 126.029.898 4.833.854.427 Majorri 175.058.082 83.237.652 9.225.390 267.521.124

913.090.860 1.136.529.999 11.081.925 2.060.702.784 (la 30.09.1998)

Dinamica disponibilitilor e prezentat n anexa 1 din care rezult c disponibilul la data de 30.09.1998 nu acoper n totalitate obligaiile. Menionm c la stabilirea debitelor restante s-au luat n calcul i dispoziiile de plat din luna octombrie astfel: DP DP 691/15.10.199 8 690/15.10.199 8 Impozit pe profit TVA 551.588.124 311.758.191

Societatea a respectat prevederile art.1 OG 15/1996 privind disponibilitile n valut.

71 7

Structura obligaiilor fa de creditori este urmtoarea:

Furnizori Clieni creditori Alte datorii buget TOTAL - Mii lei 14.759.592 945 4.992.456 19.752.993

Referitor la structura plilor, rezult c societatea a fost n imposibilitatea de a respecta prevederile legii 76/1996, art.8 privind obligativitatea agenilor economici de a evidenia obligaiile de plat pe scadene deoarece societatea nu a dispus de lichiditile necesare i nu a primit aprovizionarea cu materiile prime de baz. Societatea a respectat prevederile art. 2 din OG 15/1996. Din verificarea Registrului de Cas i a altor documente financiare rezult c societatea a respectat prevederile art. 5 din OG 15/1996 privind operaiunile de ncasri i pli. Motivele care au determinat incapacitatea de plat snt: Din analiza efectuat rezult c soldul facturilor emise i nencasate a evoluat de la 6.114.541.023 lei existent la 30.06.1997 la 13.673.362.815 lei la 30.08.1998. Din cele 13.673.362.815 lei cea mai mare pondere o au urmtoarele societi ce primesc alocaii bugetare: RATB URAC RATB Bucureti ISECO S.A. 3.445.133.915 6.017.801.742 6.662.381.259 (25.35%) (44,04%) (48,43%)

Urmare a nencasrii facturilor RATB societatea a ajuns n imposibilitatea de plat a obligaiilor fa de stat. Durata medie de recuperare a creanelor este de 96 de zile. Posibiliti de redresare Unitatea i leag sperana de ieire din insolvabilitate prin primirea de ctre RATB a alocaiilor bugetare din care s recupereze peste 9 miliarde lei. Nivelul gradului de solvabilitate i a ratei lichiditii Menionm c solvabilitatea imediat este foarte redus 0,36% (vezi Anexa 1) ceea ce exprim imposibilitatea agentului economic de a achita obligaiile exigibile. Pentru a iei din impas, agentul economic, aa cum am artat anterior, nu are perspectiva mririi lichiditilor a cror valoare este mic din cauzele artate mai sus. Agentul economic prin profilul de activitate (desfacerea pieselor de schimb din import) are nevoie de un stoc strategic destul de mare. Fa de toate acestea propunem aprobarea ealonrii diferenelor n sum de 4.833.854.427 lei artate mai sus, pe 18 luni
72 7

ncepnd cu 1 ianuarie 1999, n conformitate cu art. 2, Ord. MF. 1147/1996. De asemenea, avnd n vedere c insolvabilitatea agentului economic se datoreaz n proporie nsemnat agenilor economici subvenionai de stat, propunem reducerea majorrilor de ntrziere ce snt n sum de 267.521.124 cu pn la 50%. Situaia analizat la zi pentru care se solicit nlesnirea urmtoarelor debite i majorri privind ncasarea de stat a impozitelor i taxelor restante se prezint astfel:

Impozit pe profit TVA Impozit pe dividende TOTAL

Debite 2.731.324.800 1.976.499.729 126.029.898 4.833.854.427

Majorri 175.058.082 83.237.652 9.225.390 267.521.124

Menionm c: societatea nu a fost pus n incapacitate de plat; nu a fost supus executrii silite; nu a fost supus procedurii de organizare: lichidare judiciar i privatizare; a depus la termen deconturile i declaraiile fiscale privind obligaiile fa de buget; S.C. SEGAL S.A. nu a mai beneficiat de nlesniri la plata obligaiilor la buget. Inspectori, S.C. SEGAL S.A. Director General,

73 7

S.C. SEGAL S.A. J40/29110/08.05.1994 CF R70123 Str. Florilor, nr.10, Telefon 01211658 CTRE Ministerul Finanelor Direcia de Evaluare i Executare Silit a Veniturilor Statului n atenia d-lui Director General n baza ordinului MF nr. 1147/24.05.1996 privind aprobarea procedurii i a competenelor de acordare a nlesnirilor la plat a impozitelor, taxelor i altor venituri bugetare administrate de Ministerul Finanelor, S.C. SEGAL S.A. solicit: Amnarea debitelor rezultate din ntrzierea la plat pe 1998 a impozitului pe profit, impozitului pe dividende i a TVA pn la sfritul anului 1998. Ealonarea acestor sume pe o perioad de 18 luni cu ncepere din ianuarie 1999. Scutirea de plat a majorrilor de ntrziere aferente debitelor de mai sus, neachitate la termenul legal. Supunem ateniei dumneavoastr aceast solicitare ntruct, S.C. SEGAL S.A. nu are disponibiliti bneti, acestea fiind blocate de RATB Bucureti, de la care are de ncasat 4.500 milioane lei, reprezentnd contravaloarea pieselor de schimb din import. Manifestndu-ne ncrederea c vei da curs solicitrii, v asigurm de tot concursul pentru realizarea operativ a dosarului de analiz. Cu deosebit consideraie, Director General,

Bucureti Administraia Financiar sector 1 Str. Roma nr.7 CTRE Direcia General a Finanelor Publice i Controlului Financiar de Stat Municipiul Bucureti Referitor la adresa MF nr. 236886/08.10.1998 privind , S.C. SEGAL S.A. care solicit aprobarea ealonrii la plat a obligaiilor fiscale pentru anul 1998 pe care estimeaz c le va achita n termen de 18 luni calendaristice, estimm urmtoarele: 1. S.C. SEGAL S.A. este societate pe aciuni, cu sediul n
74 7

strada Florilor nr.10 i este nregistrat la Registrul Comerului sub nr. J40/29110/08.05.1994. Conturile bancare ale societii snt: cont curent: 4072996363701 deschis la BCR, sector1 cont valut: 96363701 deschis la BCR, sector1 Cod fiscal R470123. Obiect de activitate: comer cu ridicata i cu amnuntul de piese auto din import i intern prestaii transport intern i internaional. 2. Societatea a fost verificat pn la data de 31.08.1997 n baza P.V. 5352/31.02.1997 i pn la 31.08.1998 n baza P.V. 713520/31.08.1998.

Debite Majorri Impozit pe profit 2.731.324.800 175.058.082 TVA 1.976.499.729 83.237.652 Impozit pe dividende 126.029.898 9.225.390 TOTAL 4.833.854.427 267.521.124 Suma total pentru care se solicit ealonarea la plat pentru o perioad de 18 luni ncepnd cu luna ianuarie 1999 dac se aprob i perioada de graie de 6 luni conform art. 2, cap. 1, din Ord. MF 1147/24.05.1996; suma total este de 5.101.375.551 lei (debite +majorri) conform Notei de constatri nr. 728621/10.11.98. 4. Soldul facturilor emise i nencasate a evoluat de la 6.114.541.023 lei existent la 30.06.1997 la 13.673.362.815 lei la 30.08.1998. Din aceast sum ponderea cea mai mare o are RATB, reprezentnd 40,04% din valoarea total a facturilor emise i ncasate. Urmare a nencasrii facturilor de la RATB, societatea a ajuns n situaia imposibilitii plii obligaiilor ctre stat. Din analiza capacitii financiare a societii, rezult c solvabilitatea imediat este foarte redus (0,36%) ceea ce exprim imposibilitatea agentului economic de a achita obligaiile exigibile. Din cele prezentate mai sus se poate deduce c agentul economic nu are perspectiva mririi lichiditilor. Fa de toate acestea propunem aprobarea ealonrii diferenelor n sum de 4.833.854.427 lei artate mai sus pe 18 luni ncepnd cu 1 ianuarie 1999, n conformitate cu art. 2, Ord. MF 1147/1996. De asemenea, avnd n vedere c insolvabilitatea agentului economic se datoreaz n proporie nsemnat agenilor economici subvenionai de stat, propunem reducerea majorrilor de ntrziere cu pn la 50% (267.521.124 lei 50% = 133.760.562 lei). Menionm c aspectele de detaliu snt consemnate n Nota de constatare nr. 728621/10.10.1998 cu anexele corespunztoare pe care
75 7

3. Urmare a nencasrii n totalitate a facturilor emise, datorit blocajului financiar, S.C. SEGAL S.A. a ajuns s nregistreze obligaii restante la plat ctre bugetul de stat, la care se adaug i majorri de ntrziere dup cum urmeaz:

le naintm.

Director, __________________

76 7

Ministerul Finanelor Direcia General de Evaluare i Executare Silit a Veniturilor Statului Nr. 286.533/08.11.1998 CTRE S.C. REGAL S.A. Bucureti Str. Florilor, nr.10 V napoiem cererea dvs. nr. 383/08.10.1998, nregistrat la MF sub numrul 286.3533/25.10.1998 prin care solicitai nlesniri la plata obligaiilor fiscale i v comunicm c, n conformitate cu prevederile Ord. MF nr. 1147/1996, cap.3, pct.1, alin.7, cererea se depune la organul fiscal teritorial n evidena cruia sntei. 08.11.1998 DIRECTOR GENERAL, _______________________

77 7

Anexa 1 INDICATORII ECONOMICI 1. - mii lei Solvabilitatea patrimoniului

2.

Lichidarea imediat

3.

Perioada de recuperare a creanelor

Graficul de ealonare la plat a debitelor restante ctre bugetul statului la 30.11.1998. Luna an 1999 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 2000 01 02 03 04 05 06 Impozit pe profit 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 TVA 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 Impozit dividende 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 Majorri 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000

135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 135.000.000 301.324.800

66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 66.000.000 788.499.729

78 7

6.900.000 6.900.000 6.900.000 6.900.000 8.729.898

7.500.000 7.500.000 7.500.000 7.500.000 6.260.562

TOTAL

2.731.324.8 00

1.976.499.7 29

126.029.898

133.760.562

(267.521.124X50%)

Situaia conturilor de disponibil n lei i n valut Data 30.01.98 29.02.98 31.03.98 30.04.98 31.05.98 30.06.98 31.07.98 31.08.98 31.09.98 Casa (5311) 9.218.064 1.949.526 13.261.674 13.489.371 14.009.160 8.886.144 12.810.000 5.926.260 11.081.925 Cont n lei (5121) 886.166.712 496.062.198 1.004.815.284 660.350.604 2.935.697.952 1.210.930.005 1.652.207.205 780.059.490 1.029.723.225 Cont n valut (5124) 874.293.582 430.853.964 980.638.209 608.280.495 702.137.550 351.749.190 891.471.129 851.547.261 1.020.197.631

8.7. Eficiena controlului financiar Controlul financiar are un rol deosebit n depistarea abaterilor, deficienelor activitii unui agent economic. n acelai timp controlul financiar devine i mai eficient din msurile luate, timpul operativ de descoperire a deficienelor s previn producerea acestora. Eficiena controlului financiar este determinat de numeroi factori printre care: Pregtirea profesional a personalului ce exercit controlul; Timpul afectat controlului; Realitatea situaiei constatate; Legislaia n vigoare; Stimularea organelor de control; Dorina agenilor economici de asumare a responsabilitii de comportare corect, real, fa de stat, salariai, etc. Concret, n cazul exemplului prezentat anterior, eficiena actului de control se justific prin: Stabilirea abaterilor i a rspunderilor; Depistarea persoanelor vinovate n timp util; Stabilirea sumelor datorate la buget ca impozit pe profit; ncasarea la buget a unei pri din cuantumul acestei sume; ncasarea de penalizri i amenzi aplicate ca urmare a abaterilor constatate; prin toate aceste msuri, controlul contribuie la prevenirea abaterilor n viitor, la creterea eficienei economice a agentului de controlat, etc.
79 7

80 8