Sunteți pe pagina 1din 11

MINISTRUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea : „Ştiinţe Economice”
Catedra : „Finanţe şi Bănci”

TEMA :
„Sistemul Fiscal al Lituaniei”

Elaborat : Rotari Elena


Grupa : FB 803
Verificat : Criclivaea Diana
Chişinău 2011
Sistemul Fiscal al Lituaniei
Lituania, al nouasprezecelea stat membru in cadrul analizei noastre, si-a depus cererea de
aderare in anul 1995. Noua ani mai tarziu in anul 2004 devine stat membru al Comunitatii
Europene.
Sistemul fiscal Lituanian a suferit tranformari profunde de-a lungul acestei perioade, care
ar fi studiate in continuare. Bazata de asemenea mai ales pe impozitele indirecte (la fel ca si
celelate state membre de data recenta), structura fiscalitatii din Lituania prezinta urmatoarele
valori medii pentru anul 2005: 49,3% din veniturile fiscale sunt reprezentate de impozitele
indirecte. Pe locul doi sunt situate contributiile sociale care asigura 26,4% din resursele totale
lituaniene, iar impozitele indirecte marcheaza doar 24,3% .

Impozite directe

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane


fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit
prevazute in lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului laanumite termene dinainte
stabilite. Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot firepercutate asupra altei persoane.
Impozitele directe constituie forma de impunere nudoar cea mai veche si mai simpla, ci si forma
de impunere care poate asigura echitateafiscala. Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip
de impozite are o incidentadirecta, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul.

Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale.
• Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii sedefineste
in mod cantitativ. Din aceste motive s-atrecut treptat tot mai mult la impozitele personale.
• Impozitele personale imbraca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele
pe avere.
Impozitele directe inregistreaza o elutie descrescatoare in ultimii ani, ele au scazut (prin
raportare la PIB) astfel: de la 9,2% in anul 1999, la 8,5% in anul 2000, apoi 7,9% in 2001, iar in
2005 devine 8%. Acesta elutie este determinata de reforma fiscala care prin numeroase
modificari legislative a dus la aceasta elutie, in continuare, tendinta se mentine.

Impozitul pe venit

Noua lege a impozitului pe venitul personal a intrat in vigoare in ianuarie 2003, si conform
acesteia se aplica doar doua cote de impunere diferite.
Un impozit de 14% se impune pentru venitul provenit din dividende, din dobanzi, din
activitati sportive, din activitati artistice, din redevente, venitul din inchirieri sau vanzari sau din
orice alta forma de transfer de proprietate, din pensiile platite de fondurile de pensii lituaniene
sau din platile asigurarilor de viata.
Lituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si
redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de
tranzitie de 6 ani, incepand de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicata in aceasta tara asupra
platilor de redevente facute catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre
un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru,

2
nu trebuie sa depaseasca 10%. In timpul primilor 4 ani din perioada de tranzitie de 6 ani, cota de
impozit aplicata asupra platilor de dobanzi facute unei intreprinderi asociate din alt stat membru
sau unui sediu permanent situat in alt stat membru nu va depasi 10%; pentru urmatorii 2 ani, cota
de impozit aplicata asupra unor astfel de plati de dobanzi nu va depasi 5%.

Reducerea fiscala de baza a fost marita cu 16% (de la 72,4 euro in 2002 la 83,99 euro in 2003).
O noua reducere fiscala aditionala, care egaleaza 10% din reducerea de baza, a fost introdusa
pentru parintii care cresc unul sau doi copii sub 18 ani, pentru fiecare copil. Persoane cu 3 sau
mai multi copii sunt indreptatite in plus sa primeasca un beneficiu pentru copii de 124,54 euro pe
luna, reducerea fiscala de baza fiind marita cu 13,32 euro pentru al patrulea si fiecare copil
urmator. Acesta a fost primul pas de reformare a sistemului fiscal lituanian in ceea ce priveste
sustinerea parintilor care lucreaza.

Cheltuielile deductibile efectuate de un rezident in Lituania intr-o perioada fiscala include:


1) asigurarea de viata si contributiile la pensii,
2) dobanzile platite pentru imprumuturile luate pentru constructia sau achizitia de locuinte,
3) platile pentru studii.
Suma totala de cheltuieli deductibile nu trebuie sa depaseasca 25% din totalul venitului
impozabil.

Lituania a stabilit cota unica la impozitul pe venit de 25%.


Impozitul pe profit este de 15%.

Noua lege a profitului a fost adoptata in decembrie 2001 si a intrat in vigoare in ianuarie
2002.
Rata impozitului pe profitul corporational a fost redusa de la 24% la 15%. in plus, noua
lege referitoare la impozitul pe venitul personal a fost modificata in 2004. Totusi, Lituania a
trebuit sa-si alinieze in continuare legislatia cu acquis-ul, actionand, in particular, in directia
eliminarii masurilor fiscale daunatoare, ceea ce a facilitat Lituaniei dupa aderare, conformarea cu
Codul de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor in aceeasi masura ca si actualele State
Membre.

Impozitul pe societatile comerciale determina procente infime in PIB-ul ultimilor ani (in
anul 1999: 0,8%, in anul 2000: 0,7%, in anul 2001: 0,5%, in anul 2002: 0,6%, in anul 2003: 1%,
anul 2004: 1,95 si anul 2005: 1,1%). Acest raport extrem redus al acestor impozite nu se mai
intalneste, de exemplu pentru anul 2002, decat in cazul Germaniei, intre 1995-2000, cota
statutara maxima a impozitului suportat de societatile comerciale era de 29%. in 2000, aceasta
cota a fost redusa la 24%. O data cu intrarea in vigoare a noi legi a impozitarii societatilor din
aceasta tara in ianuarie 2002, cota impozitului pe profit a fost redusa de la 24% la 14%. Unele
componente ale venitului realizat in Lituania de catre o entitate straina care nu este silita
permanent in tara sunt impozitate cu 10%; dividendelor si altor profituri distribuite li se aplica un
impozit la sursa de 14%. in plus, o scutire de participare ar putea fi aplicata. Noua lege nu
asigura facilitati fiscale speciale, doar beneficiarii deja existenti continua cu acest statut, dar doar
pentru o perioada limitata. Noile reguli de transfer al preturilor conurate dupa directivele
Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezltare (OECD) sunt aplicabile din anul 2004.In
acest domeniu, legislatia lituaniana va trebui sa respecte principiile Codului de Conduita pentru
Impozitarea Afacerilor.

3
Rata impozitului pe profit in statele membre ale UE

-%-

Tari 2004 2005 2006 2007


1. Austria 34,0 25,0 25,0 25,0
2. Belgia 34,0 34,0 34,0 34,0
3. Bulgaria 20,0 15,0 15,0 10,0
4. Cipru 15,0 10,0 10,0 10,0
5. Danemarca 30,0 28,0 28,0 28,0
6. Estonia 26,0 24,0 23,0 22,0
7. Finlanda 29,0 26,0 26,0 26,0
8. Franta 35,4 35,0 34,4 34,4
9. Germania 38,3 38,7 38,7 38,7
10. Grecia 35,0 32,0 29,0 25,0
11. Irlanda 12,5 12,5 12,5 12,5
12. Italia 37,3 37,3 37,3 37,3
13. Letonia 15,0 15,0 15,0 15,0
14. Lituania 15,0 15,0 19,0 18,0
15. Luxemburg 30,4 30,4 29,6 29,6
16. Malta 35,0 35,0 35,0 35,0
17. Polonia 19,0 19,0 19,0 19,0
18. Portugalia 27,5 27,5 27,5 26,5
19. Marea Britanie 30,0 30,0 30,0 30,0
20. Cehia 28,0 26,0 24,0 24,0
21. Romania 25,0 16,0 16,0 16,0
22. Slovacia 19,0 19,0 19,0 19,0
23. Slovenia 25,0 25,0 25,0 23,0
24. Spania 35,0 35,0 35,0 32,5
25. Suedia 28,0 28,0 28,0 28,0
26. Olanda 34,5 31,5 29,6 25,5
27. Ungaria 17,6 17,5 17,5 18,6
EU 27 27,1 25,5 25,3 24,5
EU 25 27,4 26,3 26,0 25,5

4
Impozitele indirecte

Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca
formaimpozitelor pe cheltuieli (pe consum).
Impozitarea indirecta prezinta marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nuun
profit, un venit, o avere ci o circulatie, o vanzare, o cumparare, un consum. Un altavantaj este
rapiditatea perceperii impozitului si in acelasi timp este si mai putincostisitoare decat
impozitarea directa.
Legislatia privind impozitele indirecte a fost orientata dupa anul 1995 pentru a se
conforma. Impozitele indirecte cu un procent de circa 13% din PIB la nivelul anulor 1995-2005
se refera la taxa pe valoarea adaugata (7,4% in PIB si accize (2,8%), alte impozite indirecte
(2,6%).

Principalele categorii de impozite indirecte sunt:


• taxele de consumatie;
• taxele vamale;
• monopolurile fiscale;

Taxele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca taxa generala pe consum – taxa pe
valoarea adaugata -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vanzareaanumitor bunuri –
accizele.

1. Taxa pe valoarea adaugata (TVA)

Sistemul actual de TVA lituanian a fost introdus in luna mai 1994, inlocuind vechiul
impozit pe cifra de afaceri. Lituania aplica o cota unica de TVA de 18% aplicabila tuturor
tranzactiilor impozabile, inclusiv importurilor. Sistemul de TVA actual se bazeaza pe
principalele puncte ale legislatiei comunitare, fiind extrem de general si de inconsistent la
aplicare.
Din iulie 1997, Lituania a continuat sa aproprie legislatia TVA-ului de standardele acquis-
ului comunitar. Modificarile legislatiei nationale aferente anului 1997 includ abolirea ratei
reduse aplicabila doar produselor agricole de provenienta interna, precum si cresterea pragului de
inregistrare cu scopul de a reduce numarul de platitori de impozit inregistrati doar din motive
legate de TVA. Desi au fost inregistrate progrese, mai sunt necesare eforturi substantiale.

Lista de scutiri este apreciata ca fiind prea lunga si nu exista o schema de rambursare a
TVA-ului persoanelor impozabile inregistrate in afara tarii, precum nici un sistem de impozitare
reversibila". Aceasta evaluare este confirmata si de raportul din noiembrie 2001.
O noua lege de TVA a fost adoptata in martie 2002 si a intrat in vigoare in iulie 2002.
Aceasta lege defineste conceptele bazei fiscale, persoanele si tranzactiile impozabile. De
asemenea sunt adoptate si masurile care au drept scop eliminarea scutirilor existente si a taxelor
reduse care sunt incompatibile cu acquis-ul comunitar. Legea revizuita referitoare la TVA intrata
in vigoare la 1 iulie 2002 a fost pregatita in conformitate cu cerintele reglementate in directivele
Comisiei. Europene si pe baza experientei Uniunii Europene.

In Lituania sunt in vigoare 3categorii de TVA:


• cota standard: 21%
• cota redusa: 9% si 5%.

Rata standard de TVA in Lituania 2010 este de 21 %, in plus, se aplica si rate reduse
pentru TVA de 5% si de 9% pentru serviciile de transport de pasageri, pentru carti, pentru

5
reviste si magazine, exceptie facand cele care publica materiale erotice sau violente, pentru
produsele farmaceutice si produsele medicinale, pentru cazarea la hotel sau alte servicii de
cazare, pentru carnea rece si resturi alimentare, pentru carnea inghetata, pentru serviciile agricole
furnizate de entitatile agricole, pentru pestele viu, proaspat si pentru cel inghetat.
Rata de 9% de TVA este aplicabila pentru energia termica furnizata rezidentilor pentru
incalzirea premizelor rezidentiale, pentru furnizarea de servicii legate de constructii, renovarea,
izolarea si proiectarea de locuinte rezidentiale, de cladiri politehnice si cladiri adminstrativ-
teritoriale, care sunt finantate de stat si din resurse provenite de la bugetele municipale ca si prin
credite preferentiale garantate de stat, precum si din resurse provenite din fondurile speciale de
stat. Legea TVA-ului a fost armonizata cu directivele Comisiei Europene de la 1 mai 2004.

Rate ale TVA


Tari din UE

6
Tari din afara UE

2. Accizele

Ca si in cazul taxei pe valoarea adaugata, au fost facuti pasi importanti in ceea ce priveste
armonizarea accizelor din Lituania:
berea este impozitata dupa continutul de alcool, vinul la hectolitru, in timp ce tigarile sunt supuse
unor combinatii de rate specifice si ad valorem.
Raportul din noiembrie 2001 al Comisiei Europene confirma aceasta evaluare. Legea
referitoare la accize a fost adoptata in octombrie 2001 si a intrat in vigoare in iulie 2002. Aceasta
lege reglementeaza adoptarea depozitului fiscal si sistemul de suspendare a taxei, ca si
introducerea in octombrie 2002 a unei rate combinate pentru acciza pe tigari.

In conformitate cu aceasta, accizele ar fi aplicate numai pentru 3 grupe de produse:


1) alcoolul etilic si bauturile alcoolice,
2) combustibilii,
3) tutunul manufacturat.

Ratele pentru accizele pentru bauturile alcoolice cresc o data cu gradul de alcool al
bauturii. Accizele pentru bauturile alcoolice sunt armonizate cu Directiva nr. 84/1992 a

7
Comunitatii Economice Europene (coniacurile au fost ultimele armonizate, deoarece rata
accizelor a fost marita doar incepand cu 1 mai 2004).
Ratele accizelor pentru uleiurile minerale au cunoscut un proces de aliniere treptata la
ratele minime silite de Directiva nr. 82/1992 a Comisiei Economice Europene. La 1 ianuarie
2002, rata accizei pe petrol era mai mica cu 5,4%, in timp ce acciza pentru motorina si
cherosenul folosit ca si combustibil era cu 39,2% sub ratele minime ale accizelor silite de
Directiva nr. 82/1992 a Comisiei Economice.
Cu scopul de a proteja clientii de o crestere abrupta a ratei accizei odata cu cresterea
pretului tigarilor, Lituania a negociat o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2009 pentru a
implementa toate cerintele referitoare la accizele pe tigari silite de Directiva Consiliului nr.
79/1992 a Comisiei Economice Europene. Ratele accizei pe tigarete si trabucuri, pentru tutunul
fin si alte produse din tutun au fost aliniate cu ratele minime ale accizei silite de acquis-ul
comunitar de la 1 mai 2004.

Inspectoratul Fiscale de Stat.

Alte informatii vizeaza contributiile la asigurarile sociale care contribuie la completarea


analizei sistemului fiscal al acestei tari: un sistemul de stat de asigurari sociale a fost creat intre
1991-l995 si este administrat de Consiliul Fondului de Stat de Asigurari Sociale care are un
buget propriu, separat de bugetul de stat. De la inceputul anului 2000, rata statutara pentru
contributia la asigurarile sociale a crescut de la 31% la 34%. in prezent, angajatorul contribuie cu
31% ( anterior era de 30%) din salariile brute ale angajatiilor pentru Fondul de Stat de Asigurari
Sociale, in timp ce angajatii contribuie cu 3% (anterior 1%).
In continuare se realizeaza si prezentarea unui impozit local care alimenteaza bugetul
administratiilor locale. De remarcat elutia, puternic descrescatoare, a ponderii impozitelor
apartinand colectivitatii locale in PIB din ultimii ani: daca in anul 2000 era de 6,1%, acesta scade
la 5,8% in 2001, iar apoi se diminueaza dramatic in 2002: doar 2,8%. Noua lege a impozitarii
proprietatii mostenite a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003.
Ratele fiscale de 5% sau 10% depind de valoarea impozabila a proprietatii mostenite
(pragui de 144.810 euro). Neimpozitarea se aplica daca valoarea impozabila a proprietatii
mostenite este de pana ia 2.900 euro sau reprezinta proprietatea mostenita de copii, parinti,
parinti adoptivi, copii adoptivi, bunici, nepoti dupa bunici, frati, surori sau sotia vaduva.
Consiliile municipale sunt indreptatite sa-si reduca impozitul sau sa aprobe scutiri de la acesta,
pe masura ce venitul acestora din impozite determina majorarea bugetelor lor.
Interesanta este elutia politicii fiscale din Lituania din perspectiva procesului de aliniere la
legislatia comunitara, pe baza concluziilor rapoartelor anuale prezentate de Comisia Europeana:
in iulie 1997, Comisia puncta ca transpunerea acquis-ului Comunitatii in domeniul impozitarii
directe nu ar trebui sa prezinte dificultati majore pentru Lituania. Totusi raportul evidentia ca, un
efort considerabil va fi necesar daca Lituania va trebui sa se supuna acquis-ului comunitar in
privinta TVA-ului si a accizelor pe termen mediu. De asemenea se sustinea ca administratia
fiscala lituaniana ar trebui sa fie apta sa participe la asistenta mutuala in momentul in care isi va
fi completat pregatirile tehnice. Raportul din noiembrie 1998 sublinia ca, in ciuda unor progrese
inregistrate in domeniul TVA-ului, Lituania trebuie sa depuna eforturi considerabile pentru a-si
alinia impozitele indirecte: taxa pe valoarea adaugata si accizele.
Raportul din noiembrie 2000 constata unele progrese in materie de capacitatea
administrativa, dar sublinia existenta unor intarzieri repetate" in adoptarea legislatiei TVA-ului si
a accizelor. In noiembrie 2001, Comisia Europeana sustinea ca Lituania a reusit inregistrarea de
progrese considerabile in procesul de aliniere cu acquis-ul. Modificarile legii TVA-ului au intrat
in vigoare in aceasta perioada (determinand locul in care un serviciu este furnizat si definind
conceptul de servicii oferite in afara teritoriului si asigurand un tratament special agentiilor de

8
calatorie). In ceea ce priveste accizele, gazul, petrol lichefiat a fost supus accizelor, in timp ce
structura si ratele accizelor aplicabile alcoolui si bauturilor alcoolice se conformau cu acquis-ul.

Referitor la cooperarea administrativa si la asistenta mutuala, se poate mentiona ca pentru a


preveni dubla impozitare Parlamentul lituanian a ratificat conventii cu Rusia, Olanda, Croatia,
Slovenia si Armenia. Acordul de asistenta mutuala cu Suedia a intrat in vigoare in cazul
capacitatii administrative se mentiona ca registrul central al platitorilor de impozite continea
acum o larga baza de date, dar si ca a fost creata o noua unitate responsabila de administrarea
accizelor. Pentru a imbunatatii controalele fiscale, impunerea penalitatilor, examinarea
disputelor, executarea si reportarea datoriilor, au fost amendate unele proceduri. Mai apoi, in
raportul sau din octombrie 2002, Comisia dezbatea faptul ca Lituania a facut progrese
substantiale in directia alinierii legislatiei proprii cu acquis-ul, cat si in ceeea ce priveste reforma
administratiei sale fiscale.
Elutia pozitiva a administratiei fiscale din Lituania se desprinde de asemenea din
raportarile Comisiei Europene. Astfel, se apreciaza ca au fost luate numeroase masuri pentru a
reforma si a fortifica administratia fiscala lituaniana in ceea ce priveste performanta de audit
fiscal, aplicare si sanctiuni, examinarea disputelor fiscale, constrangerea si reportarea datoriilor.
S-au constatat de asemenea progrese in dezltarea Sistemului Fiscal Informational. Din mai 2002,
baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat era in intregime operationala. Acest nou instrument
include TVA-ul si declaratiile de venit, informatiile vamale si cele despre audituri si plati.
Implementarea noului sistem informational al accizelor a inceput sa functioneza in aprilie 2002.
In luna februarie 2003, o Divizie Internationala de Schimb Informational a fost constituita in
cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat pentru a asigura schimbul eficient de informatii intre
administratiile fiscale straine. Aditional fata de functiile deja silite in sensul asistentei mutuale in
domeniul impozitarii directe, divizia va fi responsabila si de implementarea acquisului pe tema
cooperarii administrative in sectorul impozitarii indirecte. in ciuda acestor performante
semnificative, Lituania trebuie sa-si amelioreze capacitatea de colectare a impozitelor, precum si
eficienta Inspectoratului Fiscal de Stat, si sa faca pasi importanti in directia instruirii si dezltarii
resurselor umane. Mai mult, Inspectoratul Fiscal de Stat nu a implementat inca un sistem fiscal
computerizat care sa fie compatibil cu Sistemul de Schimb Informational sau cu Sistemul de
Schimb Informational referitor la accize.

Presiunea fiscala din Lituania este cea mai scazuta din intreaga Uniunea Europeana. Pentru
intervalul 1995-2005, urmatoarele valori sunt determinate ca medii pentru aceasta perioada prin
raportare la PIB:
impozitele indirecte reprezinta cu circa 1,5% mai putin decat media statelor membre de 14,2%.
Dintre acestea, doar taxa pe valoarea adaugata prezinta o valoare de 7,4% egala cu media
EU25 de 7,4% ,iar accizele cu 2,8% sunt si ele extrem de apropiate de valoarea medie a
Comunitatii Europene de 3,1%.
Impozitele directe sunt situate mult sub linia mediana a UE (doar 8,2% fata de 12,7%).
Impozitul pe venitul personal, principalul impozit direct atinge doar 7,1% fata de media UE25 de
8,9%, iar impozitul suportat de societatile comerciale de abia inregistreaza un procent din PIB
(1,1% fata de 3,0% la nivelul intregii Comunitati Europene).

Se remarca asadar o fiscalitate redusa atat la nivel global, cat si pe parti componente ale
Lituaniei fata de alte state membre. Daca fiscalitatea ar fi singurul criteriu de alegere a
localatiilor de afaceri pentru persoanele juridice si de silire a domiciliilor persoanelor fizice intr-
o tara, Lituania ar fi una din teritoriile preferate. Desigur insa ca problema nu se poate reduce
doar la acest argument, asa ca nu se poate, evidident, generaliza, si apreciae ca in viitorul
apropiat primele state membre (statele cu o dezltare economica puternica din Uniunea Europeana
- primele 15 tari UE) sa fie puternic afectate de tari precum Lituania doar pentru fiscalitatea lor
scazuta.

9
Bibliografie:
1. www.TaxSites.com

2. www.stiucum.com

3. Vacarel Iulian, Finante Publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti


1992.

4. Bran Paul, Relaţii financiare şi monetare Internaţionale, Editura Economică, Bucureşti


1997.

5. Cerna Silviu, Sistem monetar şi politica monetară, Editura Enciclopedică, Bucureşti,


1996.

6. F l o r i a n B e r c e a , Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,


2002.

7. www.fisc.md

10
11