Stiune Financiara Note de Curs 2 CIG

GESTIUNEA FINANCIARĂ A
ÎNTREPRINDERII
Întreprinderea şi fluxurile sale
Abordarea sistemică a întreprinderii
§ Noţiuni – cheie
 sistem
 variabile
 variabile de intrare
 variabile de ieşire
 variabile esenţiale
 variabile de acţiune
 proces de transformare
 conducător
§ Definiţii
 Sistem → un ansamblu de elemente în interacţiune între
ele însele, dar egale ca dezvoltare în mediu şi
coordonate în funcţie de o finalitate.
 Variabile → elemente componente ale sistemului care

determină dinamica acestuia.
 Variabile de intrare → date provenite din exteriorul sistemului,

necesare şi suficiente pentru funcţionarea
acestuia.
 Variabile de ieşire → date provenite ca urmare a funcţionării

sistemului, focalizate spre exterior .
 Variabile esenţiale → variabile de ieşire care constituie criterii de

apreciere a obiectivelor fixate.
 Variabile de acţiune → variabile de intrare pe care se poate lucra în

mod direct.
 Proces de transformare → capacităţile manageriale şi tehnologice ale

întreprinderii, puse în funcţiune în vederea
transformării variabilelor de intrare în variabile de
ieşire.
 Conducător → persoana / grupul de persoane care asigură

desfăşurarea optimă a procesului de transformare
prin prisma variabilelor.
2
§ Schematizări
PROCES DE TRANSFORMARE
VARIABILE VARIABILE
SISTEM
DE INTRARE DE IEŞIRE
CONDUCĂTOR
Schema nr. 2 Componentele sistemului
§ Clasificări
Clasificarea sistemelor → există 4 criterii:
 După complexitate
 Sisteme simple
 Sisteme complexe
 După deschidere
 Sisteme deschise
 Sisteme închise
 După adaptabilitate
 Sisteme adaptabile
 Sisteme inadaptabile
 După decizie
 Sisteme determinate
 Sisteme nedeterminate
§ Exemplificări
Întreprindere industrială (de producţie) → sistem
 Variabile de intrare: cantitatea de materii prime şi materiale;

 Variabile de ieşire: cantitatea de produse finite obţinute;
 Variabile esenţiale: preţul unitar de vânzare al produselor finite;
 Variabile de acţiune: cantitatea de materii prime şi materiale necesare
obţinerii unei unităţi de produs finit;
 Proces de transformare: materii prime şi materiale → semifabricate →
produse finite;
3
 Conducător: managementul firmei, cu toate nivelele ierarhice.
Relaţia întreprindere - mediu exprimată prin fluxuri
 flux real
 flux financiar
§ Definiţii
 Flux real → mişcare de valoare având ca obiect
elemente materiale sau cvasimateriale.
 Flux financiar → mişcare de valoare care apare ca o reacţie

de răspuns (feed - back) la un flux real având
ca obiect elemente financiare (bani).
§ Clasificări
Clasificarea fluxurilor:
 După zona în carese produc faţă de întreprindere

 Fluxuri externe
 După natura valorilor
 Fluxuri reale
 Fluxuri financiare
 Fluxuri interne
§ Teme de discuţie
1. Având ca punct de reper exemplificarea de mai sus, argumentaţi de ce o

întreprindere este considerată sistem.
2. Pornind de la exemplificarea de mai sus, argumentaţi de ce o
întreprindere este un sistem deschis, complex, adaptabil şi parţial determinat.
AMONTE AVAL
Acţionari/
asociaţi
ÎNTREPRINDERE
Bănci
Furnizori Clienţi
4
Stat 3. Arătaţi care
categorie de fluxuri
economice sunt mai
importante şi
Salariaţi argumentaţi alegerea
făcută.
§ Aplicaţie
Comentaţi şi caracterizaţi fluxurile care iau naştere între întreprindere şi

diverşii săi parteneri corespunzător următoarei scheme reprezentând poziţia
întreprinderii în cadrul ciclului economic:
§ Teste grilă (Itemi cu alegere unică)
1. După criteriul deciziei, sistemele sunt clasificate în:

a) complexe şi determinate;
b) determinate şi nedeterminate;
c) determinate şi deschise;
d) adaptabile şi nedeterminate.
2. Clasificarea sistemelor în adaptabile şi inadaptabile are la bază criteriul:

a) adaptabilităţii;
b) deschiderii;
c) deciziei;
d) complexităţii.
3. După criteriul adaptabilităţii, întreprinderile sunt sisteme:

a) adaptabile;
b) determinate;
c) nedeterminate;
d) inadaptabile.
4. Întreprinderile sunt sisteme complexe deoarece:

a) interrelaţionează permanent cu mediul extern;
b) sunt formate din mai multe subsisteme;
c) se adaptează în permanenţ la modificările mediului;
d) îşi pot controla pe deplin modificările ce survin în interiorul
acestora.
5. Plata dividendelor acţionarilor întreprinderii este un flux:

a) extern real;
b) intern real;
c) extern financiar;
d) intern financiar.
5
Gestiunea capitalurilor
 capital
 sursă de finanţare
 îndatorare
§ Definiţii
 Capital → resursă (pasiv) menit a finanţa (acoperi) o
utilitate (activ), de regulă pe o perioadă mai mare
de 1 an1.
 Sursă de finanţare → modalitate de procurare a capitalului.
 Îndatorare → gradul (măsura) în care o întreprindere

apelează la modalităţi externe de procurare a
capitalului, cu precădere creditare bancară2.
§ Schematizări
1
Unii autori includ în categoria „capitalurilor” doar resursele menite a finanţa întreprinderea pe o perioadă
mai mare de 1 an, pe când alţii, prin extrapolare, asimilează structurii „capitaluri” toate resursele, indiferent
de durata lor de alocare.
2
Creditarea bancară este cea mai frecvent întâlnită modalitate externă de procurare a capitalului unei
întreprinderi.
6
PASIV TOTAL (CAPITALURI TOTALE)
CAPITALURI PROPRII CAPITALURII ÎMPRUMUTATE

(DATORII TOTALE
7
DATORII DATORII DE
LA TERMEN EXPLOATARE
(PE TERMEN (PE TERMEN
Schema nr. 3 Structura capitalului întreprinderii

LUNG) SCURT)
CAPITALURI PERMANENTE
Capacitatea de
îndatorare –
exprimă posibilitatea
întreprinderii de a
apela la această
sursă de finanţare
Sursa de Credite
finanţare bancare
Efectul de îndatorare
–
exprimă
rentabilitatea acestei
surse de finanţare
pentru întreprindere
Schema nr. 4 Indicatorii ce stau la baza finanţării prin credite bancare
§ Prezentări
 Capacitatea de îndatorare
Definire
Capacitatea de îndatorare reprezintă posibilitatea unei întreprinderi de a
primi credite care să fie garantate şi a căror rambursare, inclusiv plata dobânzilor
să nu creeze greutăţi financiare de nesuportat.
Calcul şi interpretare
Capacitatea de îndatorare se exprimă prin intermediul a doi indicatori,
calculat fiecare după câte două relaţii, valorile obţinute fiind necesar să respecte
normele uzuale impuse de către bănci:
 Coeficientul îndatorării globale – redă măsura îndatorării totale a

întreprinderii:
Datorii totale
CIG  ≤ 2 = 66%
Pasiv total 3
(datoriile totale trebuie să reprezinte
maximum 66% din pasivul total)
Datorii totale
CIG  ≤ 2 = 200%
Capitaluri proprii
(datoriile totale trebuie să reprezinte
maximum 200% din capitalurile proprii)
8
 Coeficientul îndatorării la termen – redă măsura îndatorării pe termen
mediu şi lung a întreprinderii:
Datorii la termen
CIT  ≤ 1 = 50%
Capitaluri permanente 2
(datoriile la termen trebuie să reprezinte
maximum 50% din capitalurile permanente)
Datorii la termen
CIT  ≤1 = 100%
Capitaluri proprii
(datoriile la termen trebuie să reprezinte
maximum 100% din capitalurile proprii)
 Efectul de îndatorare
Definire
Efectul de îndatorare reprezintă rezultatul financiar pozitiv sau negativ pe
care îl obţine o întreprindere în urma folosirii creditului contractat sub formă de
capital.
Calcul şi interpretare
Efectul de îndatorare se exprimă comparând rentabilitatea capitalului ( R e )
cu costul acestuia (rata dobânzii) ( R d ) :
Datorii totale
Eî    R e - R 
 d
Capitaluri proprii
Efectul de îndatorare poate fi:

 Pozitiv E î >0 ↔ R e > R d ↔ favorabil
 Negativ E î <0 ↔ R e < R d ↔ nefavorabil
1. Argumentaţi ce asemănări şi deosebiri există între capacitatea de

îndatorare şi efectul de îndatorare.
2. Argumentaţi dacă există sau nu o relaţie de tip cauză-efect între
capacitatea de îndatorare şi efectul de îndatorare.
§ Aplicaţii rezolvate
1. O întreprindere prezintă următoarea structură a elementelor de pasiv:

capital social compus din 900 părţi sociale cu o valoare nominală de 8,5
RON/acţiune, rezerve statutare 900 RON, rezultatul exerciţiului (pierdere) 200
9
RON, datorii pe termen lung (la termen) 4.000 RON, datorii către bugetul de stat
300 RON, furnizori 4.000 RON, clienţi creditori 2.000 RON.
a) Calculaţi indicatorii ce exprimă capacitatea de îndatorare şi
verificaţi respectarea normelor uzuale bancare.
b) Stabiliţi capacitatea de îndatorare maximă (valoarea maximă a
datoriilor totale) şi divizarea creditului (cât mai poate contracta pe
termen lung şi cât pe termen scurt) (2 moduri).
2. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital social compus din
300 de acţiuni, cu o valoare nominală de 11 RON/acţiune, rezerve statutare 900
RON, rezultatul exerciţiului (profit) 800 RON, datorii totale (capital împrumutat)
3.500 RON, rentabilitatea economică a capitalului 10%, rata dobânzii 7%.
a) Calculaţi efectul de îndatorare.
b) Comentaţi rezultatul obţinut.
Rezolvare aplicaţia 1:
Capital social = 900 părţi sociale * 8,5 RON/parte =

= 7.650 RON
Capital propriu = Capital social + Rezerve statutare + Rezultatul

exerciţiului (pierdere) =
= 7.650 RON + 900 RON - 200 RON = 8.350 RON
Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung (la

termen) =
= 8.350 RON + 4.000 RON = 12.350 RON
Datorii pe termen scurt = Datorii către bugetul de stat + Furnizori + Clienţi

creditori =
= 300 RON + 4.000 RON + 2.000 RON = 6.300 RON
Datorii totale = Datorii pe termen lung (la termen) + Datorii pe termen scurt
=
= 4.000 RON + 6.300 RON = 10.300 RON
Pasiv total = Capital permanent + Datorii pe termen scurt =
= 12.350 RON + 6.300 RON = 18.650 RON
a)
Coeficientul îndatorării globale
Datorii totale 10.300 RON 2

CIG    0,55   0,66
Pasiv total 18.650 RON 3
Datorii totale 10.300 RON

CIG    1,23  2
Capital propriu 8.350 RON
10
Coeficientul îndatorării la termen
Datorii la termen 4.000 RON 1

CIT    0,32   0,5
Capital permanent 12.350 RON 2
Datorii la termen 4.000 RON

CIG    0,48  1
Întrucât cei doi coeficienţi respectă normele uzuale bancare,

întreprinderea are capacitate de îndatorare.
b)
Metoda I
Datorii totale
CIG   2  Datorii totale  16.700 RON 
8.350 RON
Întreprinderea mai poate contracta

16.700 RON – 10.300 RON = 6.400 RON
Datorii la termen
CIG   1  Datorii la termen  8.350 RON 
8.350 RON
8.350 RON – 4.000 RON = 4.350 RON
Deci, întreprinderea mai poate contracta 6.400 RON din care:

 4.350 RON pe termen lung (la termen)
 2.050 RON pe termen scurt.
Metoda II
Datorii totale 2
CIG   
Datorii totale  Capital propriu 3
2 Datorii totale  2 Capital propriu  3 Datorii totale 
Datorii totale  2 Capital propriu  2 * 8.350 RON  16.700 RON 
16.700 RON – 10.300 RON = 6.400 RON
11
Datorii la termen 1
CIT   
Datorii la termen  Capital propriu 2
2Datorii la termen  Datorii la termen  Capital propriu 
Datorii la termen  Capital propriu  8.350 RON 

8.350 RON – 4.000 RON = 4.350 RON
Deci, întreprinderea mai poate contracta 6.400 RON din care:

 4.350 RON pe termen lung (la termen)
 2.050 RON pe termen scurt.
Capital social = 300 acţiuni * 11 RON/acţiune =

= 3.300 RON
Capital propriu = Capital social + Rezerve statutare + Rezultatul

exerciţiului (profit) =
= 3.300 RON + 900 RON + 800 RON = 5.000 RON
a)
Datorii totale
Eî    R e - R  = 3.500  (10%  7%)  2,1%
 d 5.000
Capital propriu
Cum rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii, se obţine un

efect de îndatorare pozitiv, favorabil contractării creditului de către societate.
b)
Interpretarea rezultatelor obţinute presupune calculul profitului obţinut doar

pe baza capitalului propriu deţinut, calculul profitului obţinut prin utilizarea atât a
capitalului propriu deţinut, cât şi pe baza capitalului împrumutat (datoriilor),
determinarea variaţiei profitului, a noii rentabilităţi şi compararea cu cea iniţială.
Profit = Capital propriu * Re =

= 5.000 RON * 10% = 500 RON
Profit ' = [(Capital propriu + Capital împrumutat)* Re ] – – (Capital

împrumutat* Rd ) =
= [(5.000 RON + 3.500 RON)*10%] – (3.500 RON*7%) = = 850 RON –
245 RON =
= 605 RON
∆ Profit = Profit ' – Profit = 605 RON – 500 RON =
12
= 105 RON
Profit ' = Capital propriu * R e' 

Profit' 605 RON
R e' =   12,1%
∆ Re = R e' - Re = 12,1% - 10% = 2,1%

Profitul obţinut în condiţiile necontractării creditului ar fi de 500 RON, în
timp ce, dacă acesta s-ar contracta, ar avea o valoare de 605 RON. Diferenţa de
profit ar fi de 105 RON în plus.
Astfel, contractarea creditului produce o creştere a rentabilităţii de 2,1
procente, de la 10% la 12,1%.
§ Aplicaţii propuse
1. O întreprindere prezintă următoarea structură a elementelor de pasiv:

capital social compus din 1.200 acţiuni cu o valoare nominală de 10
RON/acţiune, rezerve 1.000 RON, rezultatul exerciţiului (profit) 2.000 RON,
datorii pe termen lung (la termen) 10.000 RON, datorii pe termen scurt 12.000
RON.
2. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: total pasiv 17.000 RON,

datorii pe temen lung (la termen) 5.000 RON, salarii calculate şi neachitate 1.300
RON, dividende de plată 400 RON.
3. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital social compus din

500 de acţiuni, cu o valoare nominală de 9 RON/acţiune, rezerve 1.000 RON,
rezultatul reportat (pierdere) 500 RON, datorii totale (capital împrumutat) 15.000
RON, rentabilitatea economică a capitalului 12%, rata dobânzii 8,5%.
4. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital permanent 13.000

RON, datorii pe termen lung (la termen) 1.500 RON, datorii totale (capital
împrumutat) 10.500 RON, rentabilitatea economică a capitalului 7,5%, rata
dobânzii 8%.
13
5. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital social 2.000 RON,

rezerve legale 400 RON, alte fonduri 3.000 RON, rezultatul exerciţiului (profit)
2.000 RON.
a) Stabiliţi capacitatea de îndatorare maximă şi divizarea creditului.
b) Presupunând că întreprinderea a contractat un credit bancar pe
termen lung la nivelul maxim de îndatorare, rentabilitatea
economică a capitalului este de 16% şi rata dobânzii este de 14%,
determinaţi efectul de îndatorare şi interpretaţi reztultatele obţinute.
c) Presupunând că întreprinderea a contractat un credit bancar pe
termen lung la nivelul maxim de îndatorare, rentabilitatea
economică a capitalului este de 16% şi rata dobânzii este de 18%,
determinaţi efectul de îndatorare şi interpretaţi rezultatele obţinute.
6. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital social format din

1.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 7,5 RON/acţiune, rezerve 1500 RON.
a) Stabiliţi capacitatea de îndatorare maximă şi divizarea creditului.
b) Presupunând că întreprinderea a contractat un credit bancar pe
termen lung la nivelul maxim de îndatorare, rentabilitatea economică a
capitalului este de 19% şi rata dobânzii este de 16%, determinaţi
efectul de îndatorare şi interpretaţi reztultatele obţinute.
c) Presupunând că întreprinderea a contractat un credit bancar pe
termen lung la nivelul maxim de îndatorare, rentabilitatea economică a
capitalului este de 19% şi rata dobânzii este de 22%, determinaţi
efectul de îndatorare şi interpretaţi rezultatele obţinute.
1. Din punct de vedere economic, capitalul vizează:

a) bunurile şi serviciile care nu reprezintă rezultatul unui proces de
producţie;
b) bunurile şi serviciile care ies dintr-un proces de producţie, dar
reintră într-un altul în vederea obţinerii unor alte bunuri şi servicii;
c) bunurile şi serviciile obţinute din natură şi prelucrate (transformate)
prin intermediul unui proces de producţie;
d) bunurile şi serviciile prelucrate (transformate) independent de vreun
proces de producţie.
2. Constituie sursă proprie de procurare a capitalului:

a) împrumutul obligatar;
b) autofinanţarea;
c) creditul bancar pe termen lung;
14
d) leasing-ul?
3. Constituie avantaj al finanţării pe baza emisiunii de noi acţiuni:

a) diluţia controlului vechilor acţionari;
b) scăderea cursului bursier al acţiunilor societăţii;
c) protejarea trezoreriei societăţii prin lipsa obligativităţii unei plăţi fixe;
d) distribuirea de dividende unui număr mai mare de acţionari?
4. Care formă de leasing este similară creditului bancar:

a) operaţional;
b) financiar;
c) leasback;
d) nici una?
5. Structura financiară a unei întreprinderi se referă la:
a) configuraţia activului bilanţului;
b) configuraţia datoriilor;
c) configuraţia pasivului bilanţului;
d) configuraţia activelor imobilizate.
6. Din punct de vedere contabil, capitalul reprezintă:

a) element de pasiv destinat finanţării durabile a activelor;
b) element de activ destinat finanţării ciclului de exploatare;
c) element de pasiv destinat finanţării celorlalte pasive;
d) element de activ destinat finanţării durabile a pasivelor.
7. Constituie sursă externă de procurare a capitalului:

a) împrumutul obligatar;
b) autofinanţarea netă;
c) emisiunea de noi acţiuni;
d) autofinanţarea de menţinere?
8. Constituie dezavantaj al finanţării pe baza emisiunii de noi acţiuni:

a) lipsa obligativităţii unor plăţi periodice fixe;
b) costuri reduse pentru întreprindere;
c) diluţia controlului vechilor acţionari;
d) protejarea trezoreriei societăţii prin lipsa obligativităţii distribuirii
dividendelor?
9. Care formă de leasing este similară închirierii:

a) leasback;
b) financiar;
c) operaţional;
d) nici una?
10. Potrivit teoriei Modigliani-Miller:
15
a) costul capitalului şi valoarea întreprinderii sunt strâns legate de
structura sa financiară;
b) costul capitalului depinde de structura financiară a întreprinderii, pe
cînd valoarea acesteia nu;
c) valoarea întreprinderii depinde de structura financiară a
întreprinderii, pe cînd costul capitalului nu;
d) costul capitalului şi valoarea întreprinderii sunt independente de
structura sa financiară.
16
Gestiunea imobilizărilor
 imobilizare
 amortizare
 regim de amortizare
§ Definiţii
 Imobilizare → activ (utilitate) care are o durată de utilizare
mai mare de 1 an.
 Amortizare → proces de recuperare treptată a capitalului

imobilizat în active (utilităţi) cu o durată de
utilizare mai mare de 1 an.
 Regim de amortizare → metodă (procedeu) de recuperare treptată a

capitalului imobilizat în active (utilităţi) cu o durată
de utilizare mai mare de 1 an.
§ Observaţii
 Imobilizări neamortizabile:
 Terenurile şi imobilizările financiare întrucât nu suferă deprecieri
ireversibile.
 Reglementări fiscale privind amortizarea (Cod Fiscal, Titlul II, Capitolull II,
Articolul 24):
 Regimul de amortizare liniar este strict reglementat, restul se aprobă de
către AGA sau CA.
 Construcţiile se amortizează doar în regim liniar.
 Echipamentele tehnologice, maşinile uneltele şi instalaţiile se amortizează
liniar, degresiv sau accelerat.
§ Schematizări
Financiar –
Întreprinderea
întreprinderea este
interesată de
creşterea
cheltuielilor cu
amortizările,
întrucât reprezintă
fundamentul
autofinanţării, ca
sursă proprie de
procurare a
capitalului
Amortizarea Conflict de
17
imobilizărilor interese
corporale şi întreprindere
necorporale - stat
Fiscal – Statul
statul este interesat
de scăderea
cheltuielilor cu
amortizările,
întrucât astfel
creşte profitul
impozabil şi,
implicit, impozitul
pe profit datorat de
întreprindere
Fiecare întreprindere va fi interesată, în

primul rând, de aspectul financiar
urmărind maximizarea cheltuielilor cu
amortizarea în vederea consolidării
autofinanţării.
Schema nr. 5 Aspectul dual al amortizării imobilizărilor

§ Prezentări
 Regimuri (metode) de amortizare
 Amortizarea liniară
 Durata normală de funcţionare DUR

 Valoarea de intrare Vi
 Norma (cota) de amortizare
100
N a liniar  →
DUR
se aplică anual la valoarea de intrare.
 Amortizarea degresivă
 Amortizarea degresivă 1 (AD1) – fără influenţa uzurii morale

 1,5 dacă 2  DUR  5

N a deg resiv  N a liniar  2,0 dacă 5  DUR  10 →
 2,5 dacă DUR  10

se aplică anual la valoarea rămasă.
 Amortizarea degresivă 2 (AD2) – cu influenţa uzurii morale
18
 1,5 dacă 2  DUR  5

N a deg resiv  N a liniar  2,0 dacă 5  DUR  10 →
 2,5 dacă DUR  10

se aplică anual la valoarea rămasă
1 1 DUR - 2 x deg resiv

N a deg resiv  x   DURefectivă  DUR - x 
x N a deg resiv  x liniar
DURramasă  DUR - DURefectivă 
influenţa uzurii morale.
 Amortizarea accelerată

 50%, primul an

N a aceelerat   1
, începând cu al doilea an
→

 DUR - 1
prima normă se aplică la valoarea de intrare, iar a doua începând cu
al doilea an la valoarea rămasă de 50 % din valoarea de intrare.
 Amortizarea Softy (metoda sumei cifrei anilor)
 Amortizarea Softy crescătoare

n
N a Softy crescă toare  , n  primul an de utilizare →
1  2  3  ...  DUR
 Amortizarea Softy descrescătoare

19
n
N a Softy crescă toare  , n  ultimul an de utilizare →
1  2  3  ...  DUR
O întreprindere aflată în faza de expansiune (dezvoltare) doreşte să

aleagă varianta de amortizare optimă pentru un echipament intrat în patrimoniu
la valoarea de 22.000 RON, având o durată normală de funcţionare de 10 ani.
a) Realizaţi tabloul de amortizare în regim liniar. Utilizaţi, în acest sens, un

tabel de forma:
Anul Amortizarea Valoarea Valoarea
anuală amortizată rămasă
b) Realizaţi tabloul de amortizare în regim degresiv AD1. Utilizaţi, în acest

sens, un tabel de forma:
Anul Amortizarea Amortizarea Valoarea
liniară degresivă rămasă
(AD1)
c) Realizaţi tabloul de amortizare în regim degresiv AD2. Utilizaţi, în acest

Anul Amortizarea Valoarea
degresivă (AD2) rămasă
d) Realizaţi tabloul de amortizare în regim accelerat. Utilizaţi, în acest sens,

un tabel de forma:
accelerată rămasă
e) Realizaţi tabloul de amortizare în regim Softy crescător. Utilizaţi, în acest

Softy crescătoare rămasă
f) Realizaţi tabloul de amortizare în regim Softy descrescător. Utilizaţi, în

acest sens, un tabel de forma:
Softy rămasă
descrescătoare
g) Comentaţi implicaţiile financiare şi fiscale pentru fiecare regim de

amortizare în parte.
Rezolvare aplicaţie:
20
a)
DUR = 10 ani
Valoarea de amortizat = Valoarea de intrare = 22.000 RON
Na = 100/10 = 10%
Anul Amortizarea anuală Valoarea amortizată Valoarea rămasă

22.000
1 2.200 2.200 19.800
2 2.200 4.400 17.600
3 2.200 6.600 15.400
4 2.200 8.800 13.200
5 2.200 11.000 11.000
6 2.200 13.200 8.800
7 2.200 15.400 6.600
8 2.200 17.600 4.400
9 2.200 19.800 2.200
10 2.200 22.000 0
Total 22.000
Imobilizarea fiind concretizată într-un echipament, prevederile fiscale

permit utilizarea acestui regim de amortizare.
Acest regim reprezintă normalitatea din punct de vedere fiscal, fiind un
punct de echilibru între interesul întreprinderii (financiar) şi cel al statului (fiscal).
b)
DUR = 10 ani
Na = 10% * 2 = 20%

(AD1) 22.000
1 2.200 4.400 17.600
2 1.956 3.520 14.080
3 1.760 2.816 11.264
4 1.609 2.253 9.011
5 1.502 1.802 7.209
6 1.442 1.442 5.767
21
7 1.442 4.325
8 1.442 2.883
9 1.442 1.441
10 1.441 0
Total 22.000
Acest regim avantajează aspectul financiar (întreprinderea), în primii ani,
încărcând cheltuielile cu amortizările şi contribuind la creşterea autofinanţării.
Aceste cheltuieli se diminuează treptat până în anul al şaselea când se trece pe
regimul de amortizare liniar.
Acest regim dezavantajează aspectul fiscal (statul), în primii ani, crescând
valoarea cheltuielilor şi diminuând profitul impozabil şi, implicit, impozitul pe
profit. Ulterior, profitul impozabil creşte treptat prin diminuarea cheltuielilor.
c)
DUR = 10 ani
Na = 10% * 2 = 20%
Na = 1/x → x = 1/Na = 1/20 = 5 ani
DUR efectivă = DUR – x = 10 - 5 = 5 ani,
din care 5 ani în regim liniar şi 0 ani în regim degresiv
DUR rămasă = DUR – DUR efectivă = 10 – 5 = 5 ani

22.000
1 4.400 17.600
2 4.400 13.200
3 4.400 8.800
4 4.400 4.400
5 4.400 0
6
7
8
9
10
Total 22.000

Acest regim avantajează aspectul financiar (întreprinderea), în primii 5 ani,
limitându-se, în cazul de faţă, la o amortizare liniară realizată în jumătate din
durata normală de funcţionare.
22
Acest regim dezavantajează aspectul fiscal (statul), în primii 5 ani,
dublând valoarea cheltuielilor cu amortizările faţă de cele generate de
practicarea regimului liniar şi diminuând profitul impozabil şi, implicit, impozitul pe
profit.
d)
DUR = 10 ani
Na1 = 50%; Na2 = 1/9 = 11,11%

22.000
1 11.000 11.000
2 1.222 9.778
3 1.222 8.556
4 1.222 7.334
5 1.222 6.112
6 1.222 4.890
7 1.222 3.668
8 1.222 2.446
9 1.223 1.223
10 1.223 0
Total 22.000

Acest regim avantajează considerabil aspectul financiar (întreprinderea),
în primul an, cheltuielile cu amortizarea presupunând jumătate din cheltuielile
totale de amortizare în condiţiile aplicării regimului liniar. Acest aspect este
extrem de benefic în situaţia în care întreprinderea are nevoie de o consolidare
rapidă a autofinanţării. Ulterior, acest aspect este dezavantajat.
Acest regim dezavantajează aspectul fiscal (statul), în primul an, ulterior
acest aspect ameliorându-se.
e)
DUR = 10 ani
Suma cifrei anilor = 1 + 2+ 3 + ... + 10 = 55
Na1 = 1/55; Na2 = 2/55;...;Na10 = 10/55
23
22.000
1 400 21.600
2 800 20.800
3 1.200 19.600
4 1.600 18.000
5 2.000 16.000
6 2.400 13.600
7 2.800 10.800
8 3.200 7.600
9 3.600 4.000
10 4.000 0
Total 22.000

Acest regim avantajează substanţial aspectul financiar (întreprinderea),
dar pe termen lung, autofinanţarea consolidându-se în timp pe baza cheltuielilor
cu amortizările.
Acest regim avantajează aspectul fiscal (statul) în primii ani,
dezavantajându-l pe termen lung.
f)
DUR = 10 ani
Suma cifrei anilor = 1 + 2+ 3 + ... + 10 = 55
Na1 = 10/55; Na2 = 9/55;...;Na10 = 1/55

Softy rămasă
descrescătoare 22.000
1 4.000 18.000
2 3.600 14.400
3 3.200 11.200
4 2.800 8.400
5 2.400 6.000
6 2.000 4.000
7 1.600 2.400
8 1.200 1.200
9 800 400
10 400 0
Total 22.000
24
Acest regim avantajează considerabil aspectul financiar (întreprinderea),
dar pe termen scurt, autofinanţarea pe baza amortizării diminuându-se treptat.
Acest regim avantajează aspectul fiscal (statul) în ultimii ani.
În vederea asigurării unei comparabilităţi optime a implicaţiilor financiare şi

fiscale pe care le au regimurile de amortizare, este indicat a se întocmi următorul
centralizator:
Descrescătoare
22.000
4.000
3.600
3.200
2.800
2.400
2.000
1.600
1.200
800
400
Softy
Crescătoa-
22.000
1.200
1.600
2.000
2.400
2.800
3.200
3.600
4.000
rere
400
800
Amortizarea
Accelerată
11.000
22.000
1.222
1.222
1.222
1.222
1.222
1.222
1.222
1.223
1.223
22.000
4.400
4.400
4.400
4.400
4.400
AD2
Degresivă
22.000
4.400
3.520
2.816
2.253
1.802
1.442
1.442
1.442
1.442
1.441
AD1
Liniară
22.000
2.200
2.200
2.200
2.200
2.200
2.200
2.200
2.200
2.200
2.200
Total
Anul
10
1
2
25
1. O întreprindere aflată în faza de expansiune (dezvoltare) doreşte să

aleagă varianta de amortizare optimă pentru un echipament tehnologic intrat în
patrimoniu la valoarea de 5.500 RON, având o durată normală de funcţionare de
10 ani.
2. O întreprindere nou înfiinţată doreşte să aleagă varianta de amortizare

optimă pentru o instalaţie intrată în patrimoniu la valoarea de 18.000 RON, având
o durată normală de funcţionare de 9 ani.

aleagă varianta de amortizare optimă pentru un mijloc de transport intrat în
patrimoniu la valoarea de 7.800 RON, având o durată normală de funcţionare de
12 ani.

optimă pentru un aparat de măsură intrat în patrimoniu la valoarea de 1.120
RON, având o durată normală de funcţionare de 7 ani.

aleagă varianta de amortizare optimă pentru o construcţie intrată în patrimoniu la
valoarea de 36.000 RON, având o durată normală de funcţionare de 15 ani.

optimă pentru o amenajare de teren intrată în patrimoniu la valoarea de 800
RON, având o durată normală de funcţionare de 4 ani.
În vederea rezolvării acestor aplicaţii se vor lua în considerare următoarele

cerinţe:
a) Realizaţi tabloul de amortizare în regim liniar. Utilizaţi, în acest sens, un
tabel de forma:
Anul Amortizarea Valoarea Valoarea
anuală amortizată rămasă
b) Realizaţi tabloul de amortizare în regim degresiv AD1. Utilizaţi, în acest

(AD1)
c) Realizaţi tabloul de amortizare în regim degresiv AD2. Utilizaţi, în acest
26
d) Realizaţi tabloul de amortizare în regim accelerat. Utilizaţi, în acest sens,

un tabel de forma:
e) Realizaţi tabloul de amortizare în regim Softy crescător. Utilizaţi, în acest

f) Realizaţi tabloul de amortizare în regim Softy descrescător. Utilizaţi, în
acest sens, un tabel de forma:
Softy rămasă
descrescătoare
g) Comentaţi implicaţiile financiare şi fiscale pentru fiecare regim de
amortizare în parte.

1. Deosebirea fundamentală dintre imobilizările corporale şi cele necorporale
constă în:
a) caracterul nemonetar;
b) suportul material;
c) utilizarea pe o perioadă mai mare de un an;
d) posibilitatea închirierii?
2. Nu sunt imobilizări necorporale:

a) brevetele;
b) fondul comercial;
c) mobilierul;
d) concesiunile?
3. Amortizarea imobilizărilor este reflectată în contabilitate:

a) ca un venit;
b) ca un provizion;
c) ca o cheltuială;
d) ca o datorie?
4. Amortizarea mijloacelor fixe date în folosinţă în cazul asocierilor în

participaţie se calculează de către:
a) oricare dintre asociaţi;
b) un anumit asociat ales şi unanim acceptat de către toţi membrii
grupului;
c) asociatul care le are în patrimoniu;
27
d) nu se calculează amortizări pentru aceste mijloace fixe.
5. Care dintre următoarele imobilizări nu sunt supuse amortizării:

a) brevetele;
b) terenurile;
c) amenajările de terenuri;
d) mobilierul?
6. Valoarea de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe aduse ca aport la
capital este:
a) valoarea de piaţă ;
b) valoarea de aport;
c) preţul de achiziţie;
d) preţul de vânzare?
7. Care dintre următoarele categorii de imobilizări se amortizează exclusiv în

regim liniar:
a) terenurile;
b) echipamentele tehnologice;
c) clădirile;
d) utilajele şi instalaţiile?
8. Cei trei coeficienţi degresivi:

a) doar prin majorare pot influenţa economia ;
b) doar prin micşorare pot influenţa economia;
c) influenţează economia atât prin majorare, cât şi prin micşorare;
d) nu influenţează economia nici prin majorare, nici prin micşorare.
9. Stabilirea normei (cotei) de amortizare în cazul amortizării Softy are la

bază:
a) diferenţa cifrei anilor;
b) suma cifrei anilor;
c) produsul cifrei anilor;
d) nici unul din aspectele de mai sus?
10. Diminuarea cheltuielilor de exploatare privind amortizările favorizează:

a) întreprinderea şi statul, în egală măsură;
b) nici întreprinderea, nici statul;
c) întreprinderea;
d) statul?
28
Analiza financiară pe baza Bilanţului.
Echilibrul financiar al întreprinderii
 Bilanţ
 lichiditate
 exigibilitate
 ciclu de investiţii
 alocări durabile (stabile)
 resurse durabile (stabile)
 ciclu de exploatare
 alocări ciclice (temporare)
 resurse ciclice (temporare)
 echilibru financiar
§ Definiţii
 Bilanţ → Situaţie Financiară Anuală ce reflectă
imaginea fidelă a patrimoniului întreprinderii la
un moment dat.
 Lichiditate → capacitatea mai intensă sau mai redusă a

unui activ (utilitate) de a se transforma în bani.
 Exigibilitate → data (scadenţa) mai apropiată sau mai

îndepărtată de rambursare a unui pasiv
(resursă).
 Ciclu de investiţii → partea de „sus” a Bilanţului care cuprinde

elementele de activ şi de pasiv ce rămân la
dispoziţia întreprinderii pe parcursul mai multor
cicluri de producţie.
 Alocări durabile → elementele de activ (utilitate) care rămân la dispoziţia

(stabile) întreprinderii pe parcursul mai multor cicluri de producţie.
 Resurse durabile → elementele de pasiv (resursă) care rămân la

(stabile) dispoziţia întreprinderii pe parcursul mai multor cicluri de
producţie.
 Ciclu de exploatare → partea de „jos” a Bilanţului care cuprinde elementele

de activ şi de pasiv ce rămân la dispoziţia întreprinderii
pe parcursul unui singur ciclu de producţie.
 Alocări → elementele de activ (utilitate) care rămân la dispoziţia

ciclice (temporare) întreprinderii pe parcursul unui singur ciclu de producţie.
 Resurse → elementele de pasiv (resursă) care rămân la
29
ciclice (temporare) dispoziţia întreprinderii pe parcursul unui singur ciclu de
producţie.
 Echilibru financiar → compararea lichidităţii activelor (utilităţilor) cu

exigibilitatea pasivelor (resurselor) şi echilibrarea
acestora pe cele două cicluri ce compun Bilanţul.
 Bilanţ financiar → Bilanţ prezentat în optica financiară utilizat de către

simplificat gestiunea financiară a întreprinderii.
§ Schematizări
ACTIV PASIV
EXIGIBILITATEA
LICHIDITATEA
Schema nr. 6 Evoluţia lichidităţii şi exigibilităţii în Bilanţ
Indicatorii de echilibru financiar
Echilibrul Echilibrul Echilibrul

financiar financiar financiar
pe termen lung pe termen scurt curent
Fondul Nevoia Trezoreria

de rulment (necesarul) de netă
(FR) fond de rulment (TN)
(NFR)
Bilanţ financiar simplificat
ACTIV PASIV
Active imobilizate nete Capitaluri permanente
(AIN) (CP)
Alocări durabile (stabile) Resurse durabile (stabile)
Active circulante (AC) Datoriile ciclului de

Alocări ciclice (temporare) exploatare (DEX)
Reurse ciclice (temporare)
Schema nr. 7 Indicatorii de echilibru financiar

şi baza lor de calcul
30
§ Prezentări
 Echilibrul financiar pe termen lung
FR = CP – AIN
CP = Capitaluri permanente
= Capitaluri proprii + Datorii la termen (Datorii pe termen lung)
AIN = Active imobilizate nete
= Valoarea de intrare a imobilizărilor – Valoarea amortizată a imobilizărilor
 FR > 0 → CP > AIN → capitalurile permanente finanţează integral activele

imobilizate nete, rămânând o parte din acestea în vederea finanţării activelor
circulante fără disponibil → STARE DE ECHILIBRU FINANCIAR PE
TERMEN LUNG;
 FR = 0 → CP = AIN → capitalurile permanente finanţează integral activele
imobilizate nete, dar nu rămâne nimic din acestea în vederea finanţării
activelor circulante fără disponibil → STARE DE TENSIUNE LA NIVELUL
ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN LUNG;
 FR < 0 → CP < AIN → capitalurile permanente nu finanţează integral activele
imobilizate nete, rămânând o parte din acestea a fi finanţate din datoriile
ciclului de exploatare → STARE DE DEZECHILIBRU FINANCIAR PE
TERMEN LUNG.
ACTIV PASIV
Active imobilizate nete (AIN) Capitaluri permanente (CP)
Alocări stabile (durabile) Reurse stabile (durabile)
FR ↔ PASIV, RESURSĂ
 Echilibrul financiar pe termen scurt
NFR = AC fără disponibil – DEX
AC fără disponibil = Active circulante fără disponibil = Stocuri + Creanţe

DEX = Datoriile ciclului de exploatare (Datorii pe termen scurt)
 NFR < FR → nevoia reuşeşte să se finanţeze integral din resursa ei de

acoperire, rămânând o parte din această resursă în vederea concretizării pe
trezorerie → STARE DE ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT;
 NFR = FR → nevoia reuşeşte să se finanţeze integral din resursa ei de
acoperire, dar nu mai rămâne nimic spre a se concretiza pe trezorerie →
STARE DE TENSIUNE LA NIVELUL ECHILIBRULUI FINANCIAR PE
TERMEN SCURT;
 NFR > FR → nevoia nu reuşeşte să se finanţeze integral din resursa ei de
acoperire, rămânând o parte din activele circulante fără disponibil descoperite
→ STARE DE DEZECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT.
31
ACTIV PASIV
UTILITATE, ACTIV ↔ NFR
Active circulante
fără disponibil(AC) Datoriile ciclului de
Alocări ciclice (temporare) exploatare (DEX)
Resurse ciclice (temporare)
 Echilibrul financiar curent
TN = FR – NFR
 TN > 0 → FR > NFR → nevoia de fond de rulment (activ) este integral

acoperită pe baza fondului de rulment (pasiv), rămânănd o parte din fondul de
rulment care se concretizează printr-o trezorerie de activ - firma are lichidităţi
(numerar în casierie, disponibil în contul de la bancă); totuşi, dacă TN > FR,
se consideră că ea este excedentară, leneşă sau trândavă, fiind un semnal
nefavorabil → STARE DE ECHILIBRU FINANCIAR CURENT;
 TN = 0 → FR = NFR → nevoia de fond de rulment (activ) este integral
acoperită pe baza fondului de rulment (pasiv), dar nu mai rămâne nimic în
vederea concretizării pe trezorerie - trezorerie nulă → STARE DE TENSIUNE
LA NIVELUL ECHILIBRULUI FINANCIAR CURENT;
 TN < 0 → FR < NFR→ nevoia de fond de rulment (activ) nu este integral
acoperită pe baza fondului de rulment (pasiv), rămânând o parte descoperită
care se concretizează printr-o trezorerie de pasiv - firma nu are lichidităţi
(credite de mobilizare şi trezorerie) → STARE DE DEZECHILIBRU
FINANCIAR CURENT.
ACTIV PASIV
Active imobilizate nete (AIN) Capitaluri permanente (CP)
Alocări stabile (durabile) Reurse stabile (durabile)
TN
Datoriile ciclului
Active circulante (AC) de exploatare (DEX)
Alocări ciclice (temporare) Resurse ciclice (temporare)
 Cazuri posibile ale indicatorilor de echilibru financiar
 FR > 0
a) NFR > 0
32
a.1) NFR > 0; NFR < FR → TN < 0
ACTIV PASIV
AIN CP FR > 0 → EFTL
TN FR NFR < FR → EFTS
NFR FR TN > 0 → EFC
AC DEX
a.2) NFR > 0; NFR = FR → TN = 0
ACTIV PASIV
NFR FR NFR = FR →
STEFTS
NFR FR TN = 0 → STEFC
AC DEX
a.3) NFR > 0; NFR > FR → TN < 0
ACTIV PASIV
NFR FR NFR > FR → DEFTS
NFR TN TN < 0 → DEFC
AC DEX
b) NFR = 0; NFR < FR → TN > 0
ACTIV PASIV
TN FR NFR = FR →
STEFTS
TN FR TN > 0 → EFC
AC DEX
c) NFR < 0; NFR < FR → TN >0
ACTIV ACTIV
TN FR NFR < FR → EFTS
TN NFR TN > 0 → EFC
AC DEX
33
 FR < 0
a) NFR > 0; NFR > FR → TN < 0
ACTIV ACTIV
AIN CP FR < 0 → DEFTL
FR TN NFR > FR →DEFTS
AC DEX
b) NFR = 0; NFR > FR → TN < 0
ACTIV ACTIV
FR TN NFR > FR →DEFTS
TN < 0 → DEFC
AC DEX
c) NFR < 0
c.1) NFR < 0; NFR < FR → TN > 0
ACTIV PASIV
FR NFR NFR < FR → EFTS
AC DEX
c.2) NFR < 0; NFR = FR → TN = 0
ACTIV PASIV
FR NFR NFR = FR →
STEFTS
FR NFR TN = 0 → STEFC
AC DEX
c.3) NFR < 0; NFR > FR → TN < 0
ACTIV PASIV
FR TN NFR > FR → DEFTS
FR NFR TN < 0 → DEFC
34
AC DEX

 FR = 0
a) NFR > 0; NFR >FR → TN < 0
ACTIV PASIV
AIN CP FR = 0 → STEFTL
NFR TN NFR > FR → DEFTS
AC DEX
b) NFR = 0; NFR = FR → TN = 0
ACTIV PASIV
NFR = FR →
STEFTS
TN = 0 → STEFC
AC DEX
c) NFR < 0; NFR < FR → TN > 0
ACTIV PASIV
TN NFR NFR < FR → EFTS
AC DEX
 Prescurtări utilizate
EFTL → echilibru financiar pe termen lung

EFTS → echilibru financiar pe termen scurt
EFC → echilibru financiar curent
DEFTL → dezechilibru financiar pe termen lung
DEFTS → dezechilibru financiar pe termen scurt
DEFC → dezechilibru financiar curent
STEFTL → stare de tensiune pe termen lung
STEFTS → stare de tensiune pe termen scurt
STEFC → stare de tensiune curentă
35
1. Se dau următoarele elemente patrimoniale ale unei întreprinderi: clienţi
8.000 RON, amortizări cumulate 10.000 RON, programe informatice 5.000 RON,
capital social 20.000 RON, alte rezerve 1.000 RON, conturi la bănci 5.000 RON,
clienţi creditori 11.000 RON, mijloace de transport 10.000 RON, credite bancare
pe termen lung 10.000 RON, rezerve legale 4.000 RON, alte impozite şi taxe
9.000 RON, debitori diverşi 7.000 RON, construcţii 20.000 RON, obiecte de
inventar 10.000 RON.
a) Determinaţi indicatorii de echilibru financiar.
b) Comentaţi rezultatele obţinute.
2. Se dau următoarele elemente patrimoniale ale unei întreprinderi:

produse finite 20.000 RON, construcţii 100.000 RON, capital social 30.000 RON,
materii prime 15.000 RON, furnizori 30.000 RON, furnizori debitori 10.000 RON,
amortizarea construcţiilor 20.000 RON, materiale consumabile 5.000 RON,
credite bancare pe 5 ani 20.000 RON.

terenuri 10.000 RON, furnizori 15.000 RON, casa 1.000 RON, capital social
15.000 RON, mărfuri 9.000 RON, rezerve legale 3.000 RON, conturi la bănci
4.000 RON, maşini (valoare netă) 6.000 RON, clienţi 3.000 RON.
a)
Echilibrul financiar pe termen lung
CP = Capital social + Alte rezerve + Rezerve legale + Credite bancare pe

termen lung =
= 20.000 RON + 1.000 RON + 4.000 RON + 10.000 RON = 35.000 RON
AIN = Programe informatice + Mijloace de transport + Construcţii -

Amortizări cumulate =
= 5.000 RON + 10.000 RON + 20.000 RON - 10.000 RON = 25.000 RON
FR = CP - AIN =
= 35.000 RON - 25.000 RON = 10.000 RON > 0 → EFTL
Echilibrul financiar pe termen scurt
36
AC fără disponibil = Clienţi + Debitori diverşi + Obiecte de inventar =
= 8.000 RON + 7.000 RON + 10.000 RON = 25.000 RON
DEX = Clienţi creditori + Alte impozite şi taxe =

= 11.000 RON + 9.000 RON = 20.000 RON
NFR = AC fără disponibil - DEX =

= 25.000 RON - 20.000 RON = 5.000 RON < FR → EFTS
Echilibrul financiar curent
TN = FR - NFR =
= 10.000 RON - 5.000 RON = 5.000 RON (Conturi la bănci) > 0 → EFC
b)
Fondul de rulment este pozitiv ca urmare a superiorităţii capitalurilor

permanente peste activele imobilizate nete. Astfel, alocările durabile (stabile)
sunt integral finanţate pe seama resurselor durabile (stabile), rămânând o parte
din aceste resurse în vederea finanţării alocărilor ciclice (temporare). Se poate
vorbi, în acest caz, despre un echilibru financiar pe termen lung.
Necesarul (nevoia) de fond de rulment este pozitivă ca urmare a
devansării resurselor ciclice (temporare) de către alocările ciclice (temporare).
Astfel, acestea sunt finanţate integral pe baza acestor resurse, rămânând o parte
în vederea finanţării din fondul de rulment. Totuşi, fondul de rulment este
superior necesarului (nevoii) de fond de rulment, denotând o stare de echilibru
financiar pe termen scurt.
Echilibrul financiar curent se manifestă prin degajarea unei trezorerii nete
pozitive, regăsită sub forma disponibilului din contul de la bancă.
Schema aplicaţiei
ACTIV PASIV
AIN = 25.000 RON CP = 35.000 RON
TN = 5.000 RON
FR = 10.000 RON
NFR = 5.000 RON
AC = 25.000 RON DEX = 20.000 RON

a)
37
CP = Capital social + Credite bancare pe 5 ani =
= 30.000 RON + 20.000 RON = 50.000 RON
AIN = Construcţii - Amortizarea construcţiilor =

= 100.000 RON - 20.000 RON = 80.000 RON
FR = CP - AIN =
= 50.000 RON - 80.000 RON = -30.000 RON < 0→DEFTL
AC fără disponibil = Produse finite + Materii prime + Furnizori debitori +

Materiale consumabile =
= 20.000 RON + 15.000 RON + 10.000 RON + 5.000 RON = 50.000 RON
DEX = Furnizori =
= 30.000 RON

= 50.000 RON - 30.000 RON =20.000 RON > FR→DEFTS
TN = FR - NFR =
= -30.000 RON - 20.000 RON =-50.000 RON < 0 →DEFC
b)
Fondul de rulment este negativ ca urmare a inferiorităţii capitalurilor

permanente în raport cu activele imobilizate nete. Astfel, resursele durabile
(stabile) nu reuşesc să acopere în totalitate alocările durabile (stabile). Se poate
vorbi, în acest caz despre un dezechilibru financiar pe termen lung.
Necesarul (nevoia) de fond de rulment este pozitivă ca urmare a
devansării resurselor ciclice (temporare) de către alocările ciclice (temporare).
Astfel, acestea sunt finanţate integral pe baza acestor resurse, rămânând o parte
în vederea finanţării pe baza fondului de rulment. Cum însă fondul de rulment
este negativ, acestea nu sunt acoperite nici pe baza resurselor stabile
(permanente).
Trezoreria netă degajată este negativă ca urmare a nesincronizării
acoperirii alocărilor pe seama resurselor. Întreprinderea se confruntă astfel cu un
dezechilibru financiar curent oglindit prin intermediul acestui deficit de trezorerie.
Schema aplicaţiei
38
ACTIV PASIV
AIN = 80.000 RON CP = 50.000 RON
FR = - 30.000 RON
TN = - 50.000 RON
NFR = 20.000 RON
AC = 50.000 RON DEX = 30.000 RON
a)
CP = Capital social + Rezerve =

= 15.000 RON + 3.000 RON = 18.000 RON
AIN = Terenuri + Maşini (Valoare netă) =

= 10.000 RON + 6.000 RON = 16.000 RON
FR = CP - AIN =
= 18.000 RON - 16.000 RON = 2.000 RON > 0 → EFTL
AC fără disponibil = Mărfuri + Clienţi =

= 9.000 RON + 3.000 RON = 12.000 RON
DEX = Furnizori =
= 15.000 RON

= 12.000 RON - 15.000 RON = - 3.000 RON < FR→EFTS
TN = FR - NFR =
= 2.000 RON - ( - 3.000 RON) = 5.000 RON (Conturi la bănci + Casa) < 0
→ EFC
b)
39
Fondul de rulment este pozitiv ca urmare a superiorităţii capitalurilor
permanente peste activele imobilizate nete. Astfel, resursele durabile (stabile)
acoperă în totalitate alocările durabile (stabile) manifestând un surplus în raport
cu acestea. Întreprinderea se caracterizează astfel, printr-o stare de echilibru
financiar pe termen lung.
Necesarul (nevoia) de fond de rulment este negativă ca urmare a unui
excedent al resurselor ciclice (temporare) peste alocările ciclice (temporare). Nu
există nevoie de fond de rulment, deşi acest fond de rulment există. Există astfel,
un echilibru financiar pe termen scurt.
Acest excedent de resurse se materializează printr-un excedent de
lichidităţi, care trebuie rapid reinvestite. Se poate vorbi despre un echilibru
financiar curent, trezoreria netă fiind pozitivă, dar totuşi excedentară, leneşă
(trândavă).
Schema aplicaţiei
ACTIV PASIV
AIN = 16.000 RON CP = 18.000 RON
FR = 2.000 RON
TN = 5.000 RON
NFR = - 3.000 RON
AC = 12.000 RON DEX = 15.000 RON

capital social 70.000 RON, casa 20.000 RON, rezerve statutare 10.000 RON,
amortizarea cumulată a imobilizărilor 30.000 RON, mărfuri 130.000 RON,
credite bancare pe termen lung 100.000 RON, credite bancare pe termen scurt
15.000 RON, valoarea de intrare a imobilizărilor 150.000 RON, decontări cu
asociaţii privind capitalul (creanţe) 20.000 RON, clienţi 30.000 RON, creditori
diverşi 85.000 RON (rambursabili în mai puţin de 1 an), furnizori 40.000 RON.

imobilizări 70.000 RON, debitori diverşi 50.000 RON, capital social 20.000 RON,
amortizări 30.000 RON, materii prime 30.000 RON, rezultatul reportat (pierdere)
40
50.000 RON, furnizori 30.000 RON, credite de trezorerie 30.000 RON, rezerve
10.000 RON, credite bancare pe termen lung 50.000 RON.

rezultatul exerciţiului (profit) 40.000 RON, construcţii 90.000 RON, rezultatul
reportat (profit) 60.000 RON, programe informatice 30.000 RON, produse finite
80.000 RON, amortizarea cumulată a imobilizărilor 20.000 RON, creditori diverşi
60.000 RON, efecte de primit 50.000 RON, capital social 50.000 RON, efecte de
plată 90.000 RON, disponibil la bancă 50.000 RON, casa 20.000 RON.

conturi la bănci 2.000 RON, furnizori - debitori 8.000 RON, ambalaje 2.000 RON,
clienţi 1.000 RON, capital social 20.000 RON, imobilizări brute 10.000 RON,
furnizori 7.000 RON, casa 5.000 RON, clienţi - creditori 7.000 RON, mărfuri
10.000 RON, rezerve statutare 2.000 RON, rezultatul reportat (pierdere) 2.000
RON, amortizări cumulate 4.000 RON.

capital social 18.000 RON, rezultatul reportat (profit) 5.000 RON, maşini (valoare
netă) 4.000 RON, materii prime 1.000 RON, obiecte de inventar 3.000 RON,
furnizori 3.000 RON, credite de trezorerie 2.000 RON, rezultatul exerciţiului
(pierdere) 7.000 RON, construcţii (valoare netă) 10.000 RON, instalaţii (valoare
netă) 4.000 RON, materiale consumabile 1.000 RON, produse finite 4.000 RON,
credite de mobilizare 2.000 RON.

capital social 8.000 RON, credite bancare pe termen lung 2.000 RON, clădiri
4.000 RON, amortizări cumulate 7.000 RON, clienţi 7.000 RON, credite bancare
pe termen scurt 1.000 RON, conturi la bănci 6.000 RON, rezerve legale 1.000
RON, aparatură birotică 3.000 RON, maşini 7.000 RON, mărfuri 8.000 RON,
furnizori 10.000 RON, personal - salarii datorate 6.000 RON.
1. Criteriul după care sunt ordonate activele în Bilanţ este:
41
a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?
2. Exigibilitatea presupune:
a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma
în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui
activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma
în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui
pasiv?
3. În Bilanţ, exigibilitatea scade:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?
4. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai ridicată:

a) cheltuielile de cercetare - dezvoltare;
b) produsele finite;
c) debitorii diverşi;
d) disponibilul din contul bancar?
5. Includerea creanţelor care vor fi recuperate într-o perioadă mai mare de 1

an la imobilizări financiare, în cadrul retratării bilanţului contabil, este:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului;
c) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
d) o eliminare de non-valori?
6. Situaţia netă a unei întreprinderi se determină ca:

a) sumă între total activ şi datorii;
b) diferenţă între total pasiv şi capitaluri proprii;
c) sumă între total pasiv şi capitaluri proprii;
d) diferenţă între total activ şi datorii?
7. Nu fac parte din alocările durabile:

a) debitorii diverşi;
b) brevetele;
c) maşinile;
d) creanţele recuperabile într-o perioadă mai mare de 1 an?
42
8. Nu fac parte din resursele stabile:
a) capitalul social;
b) rezervele legale;
c) creditele bancare pe 5 ani;
d) furnizorii plătiţi în 60 de zile?
9. Datoriile faţă de salariaţi sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?
10. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?
11. Necesarul (nevoia) de fond de rulment inferioară fondului de rulment
exprimă:
a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?
12. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca

efecte:
a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?
13. Fondul de rulment egal cu necesarul de fond de rulment are ca efect:

a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?
43
Analiza financiară pe baza Contului de Rezultate.
Soldurile intermediare de gestiune
 Cont de Rezultate
 rezultat
 cheltuieli
 venituri
 solduri intermediare de gestiune
§ Definiţii
 Cont de Rezultate → Situaţie Financiară Anuală ce reflectă
rezultatele activităţii unei întreprinderi la finele
unui exerciţiu financiar.
 Rezultat → consecinţa activităţii pozitive (profit) sau

negative (pierdere) a întreprinderii, constatată la
închiderea unui exerciţiu financiar.
 Cheltuieli → consumuri de bunuri şi servicii.
 Venituri → sume încasate sau de încasat.
 Solduri intermediare de → indicatori calculaţi pe baza Contului de

gestiune Rezultate, pornind de la cel mai cuprinzător şi
ajungând la cel mai sintetic; ele mai poartă
denumirea de marje de acumulare.
44
§ Schematizări
Rezulta-
t net
Impozit pe
Rezultat
brut -
profit
extraordinar +
Rezultatul
Rezultatul
curent +
exploatare +
financiar +
Rezultatul
Rezultatul
din
Venituri extraordinare
Cheltuieli financiare
Venituri financiare -
extraordinare
Cheltuieli de
exploatare -
Venituri de
exploatare
Cheltuieli
-
Schema nr. 8 Structurile rezultatului (veniturile şi cheltuielile)
încasate (operaţiuni
generatoare de
venituri cu încasarea
simultană) încasabile
cont disponibil =
Venituri cont venituri
contabile de încasat (operaţiuni
generatoare de
venituri cu încasarea
ulterioară)
cont creanţe = cont
venituri
calculate
45
(reluări ale
ajustărilor
pentru
depreciere)
plătite (operaţiuni
generatoare de
cheltuieli cu plata
simultană) plătibile
cont cheltuieli = cont
disponibil
Cheltuieli de plătit (operaţiuni
contabile generatoare de
cheltuieli cu plata
ulterioară)
cont cheltuieli = cont
datorii
calculate
(constituiri
de ajustări
pentru
depreciere
şi
amortizări)
Schema nr. 9 Retratarea Contului de Rezultate
§ Prezentări
 Cascada soldurilor intermediare de gestiune (cascada SIG)
Vânzări de mărfuri
- Costul mărfurilor vândute
= Marja comercială
Producţia vândută
± Producţia stocată
± Producţia imobilizată
= Producţia exerciţiului
Marja comercială
+ Producţia exerciţiului
- Consumuri provenite de la terţi
= Valoare adăugată (1)
+ Subvenţii de exploatare
- Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
- Cheltuieli cu personalul
= Excedent brut de exploatare (2)
+ Reluări asupra provizioanelor privind
46
(CAF)
exprimă
Excedentul performan-
brut de ţele EBE = Venituri încasabile din
calculate
exploatare activităţii de exploatare -

exploatarea
(EBE) exploata- Cheltuieli plătibile din

rea exploatare
= Rezultat net (5)
întreprinderii
- Impozit pe profit
+ Venituri financiare
= Rezultat curent (4)

- Cheltuieli financiare
CAF = EBE +
+ Rezultat excepţional
Venituri financiare
47
încasabile - Metoda
= Rezultat al exploatării (3)
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli financiare deductivă

plătibile +
Capacitate exprimă Venituri excepţionale
a de performan- încasabile -
autofinanţ ţele Cheltuieli excepţionale
- Amortizări şi provizioane de exploatare
are activităţii plătibile

CAF = Rezultat net -
(CAF) globa-
Venituri calculate + Metoda
lea
Cheltuieli calculate aditivă
întreprinderii
 Excedentul brut de exploatare (EBE) şi capacitatea de autofinanţare
1. Având ca punct de reper prezentarea EBE şi CAF, evidenţiaţi deosebirile

dintre cei doi indicatori.
2. Având ca punct de reper Capitolul III „Gestiunea capitalurilor” şi Capitolul
VI „Analiza pe baza Contului de Rezultate”, evidenţiaţi asemănările şi deosebirile
dintre autofinanţare şi capacitatea de autofinanţare.
Cunoscând următoarele elemente din Contul de Rezultate, calculaţi SIG şi

CAF (2 metode):
Producţia vândută 28.500

RON
Consumuri de materii prime 11.400
RON
Cheltuieli cu energia şi apa 1.100 RON
Cheltuieli de transport 2.000 RON
Cheltuieli de personal 5.000 RON
Amortizări 500 RON
Ajustări pentru depreciere de exploatare 500 RON
calculate
Venituri din dobânzi 1.300 RON
Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 400 RON
Reluări ale ajustărilor pentru depreciere 200 RON
financiare
Impozit pe profit 2.170 RON
Profit net 6.930 RON
VA = Producţia vândută - Consumuri de materii prime - Cheltuieli cu

energia şi apa - Cheltuieli de transport =
= 28.500 RON - 11.400 RON - 1.100 RON - 2.000 RON = = 14.000 RON
EBE = VA - Cheltuieli de personal =

= 14.000 RON - 5.000 RON =
48
= 9.000 RON
PE = EBE - Amortizări - Ajustări pentru depreciere de exploatare

calculate =
= 9.000 RON - 500 RON - 500 RON =
= 8.000 RON
PC = PE + Venituri din dobânzi + Reluări ale ajustărilor pentru

depreciere financiare - Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar =
= 8.000 RON + 1.300 RON + 200 RON - 400 RON =
= 9.100 RON
PN = PC - Impozit pe profit =
= 9.100 RON - 2.170 RON =
= 6.930 RON
CAF = EBE + Venituri din dobânzi + Dobânzi încasate - Cheltuieli cu

diferenţele de curs valutar - Impozit pe profit=
= 9.000 RON + 1.300 RON - 400 RON - 2.170 RON =
= 7.730 RON (metoda deductivă)
CAF = PN - Reluări ale ajustărilor pentru depreciere financiare + Ajustări

pentru depreciere de exploatare calculate + Amortizări =
= 6.930 RON - 200 RON + 500 RON + 500 RON =
= 7.730 RON (metoda aditivă)
Cunoscând următoarele elemente din Contul de Rezultate, calculaţi SIG şi

CAF (2 metode):
Producţia vândută 20.250 RON

Producţia stocată - 120 RON
Producţia imobilizată 50 RON
Subvenţii de exploatare 90 RON
Reluări ale ajustărilor pentru depreciere din 800 RON
exploatare
Consumuri materiale 8.590 RON
Alte cheltuieli şi cumpărări din exterior 1.590 RON
Impozite şi taxe 360 RON
Salarii şi indemnizaţii 3.460 RON
Cheltuieli sociale 1.780 RON
Amortizări 1.000 RON
Ajustări pentru depreciere de exploatare 780 RON
calculate
49
Venituri din participaţii 40 RON
Venituri din alte valori mobiliare 100 RON
Dobânzi încasate 40 RON
Reluări ale ajustărilor pentru depreciere 15 RON
financiare
Diferenţe de curs valutar favorabile 5 RON
Ajustări pentru depreciere financiare calculate 40 RON
Dobânzi plătite 210 RON
Diferenţe de curs valutar nefavorabile 40 RON
Impozit pe profit 1.000 RON
1. Veniturile din dobânzi sunt:

a) venituri extraordinare;
b) venituri din exploatare;
c) venituri financiare;
d) nu reprezintă venituri?
2. Veniturile din vânzarea mărfurilor sunt:

a) venituri financiare;
b) venituri din exploatare;
c) venituri extraordinare;
d) nu reprezintă venituri?
3. Sunt venituri din exploatare::

a) veniturile din producţia imobilizată;
b) veniturile din diferenţe favorabile de curs valutar;
c) veniturile din dobânzi;
d) veniturile din interese de participare?
4. Sunt venituri financiare:

a) veniturile din producţia stocată (variaţia stocurilor pozitivă);
b) veniturile din vânzarea mărfurilor;
c) veniturile din producţia imobilizată;
d) veniturile din interese de participare?
5. Sunt venituri încasabile:

a) veniturile din reluări asupra provizioanelor de exploatare;
b) veniturile din reluări asupra provizioanelor financiare;
c) veniturile din interese de participare;
d) nici una dintre categoriile de venituri menţionate mai sus?
6. Sunt venituri calculate:

a) veniturile din interese de participare;
b) veniturile din dobânzi;
c) veniturile din diferenţe favorabile de curs valutar;
50
d) veniturile din reluări ale provizioanelor financiare?
7. Nu sunt cheltuieli calculate:

a) calculul impozitului pe profit;
b) calculul amortizărilor;
c) calculul provizioanelor de exploatare;
d) toate variantele de mai sus?
8. Cheltuielile plătibile presupun:

a) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor calculate;
b) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor de plătit;
c) cumularea cheltuielilor de plătit şi a celor calculate;
d) cumularea cheltuielilor plătite, de plătit şi a celor calculate?
9. În cadrul cascadei SIG, gradul de sinteză scade:

a) de sus în jos;
b) de jos în sus;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nici de jos în sus, nici de sus în jos?
10. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai
cuprinzător:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut de exploatare;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul net?
51
Alte tipuri de analiză realizată
pe baza Bilanţului şi Contului de Rezultate
7.1 Analiza ratelor realizată pe baza Bilanţului
 rate
 rate structurale
 rate de rotaţie
 rate de finanţare
 rate de lichiditate
§ Definiţii
 Rate → indicatori sintetici, calculaţi ca rapoarte simple
sau procentuale.
 Rate structurale → rate care exprimă ponderea unei părţi într-un

întreg (a unui element de activ în totalul activului
sau a unui element de pasiv în totalul pasivului).
 Rate de rotaţie → rate care exprimă gradul de reînnoire

(ciclicitate) a unui elemen (stocuri, creanţe, datorii
ale ciclului de exploatare).
 Rate de finanţare → rate care exprimă gradul în care un element îl

acoperă pe altul (gradul în care un pasiv
finanţează un activ) .
 Rate de lichiditate → rate care exprimă gradul în care întreprinderea

îşi poate onora obligaţiile pe termen scurt .
§ Prezentări
 Analiza ratelor structurale
Tipul Rata Relaţia de Interpretarea

ratei calcul
Ponderea
Rata Imobilizări imobilizărilor
imobilizărilor corporale/ corporale în
corporale Total activ totalul
activului
Ponderea
Rata Imobilizări imobilizărilor
imobilizărilor financiare/ financiare în
ACTIV financiare Total activ totalul
activului
52
Ponderea
Rata Stocuri/ stocurilor în
stocurilor Total activ totalul
activului
Ponderea
Rata Lichidităţi/ lichidităţilor
trezoreriei Total activ în totalul
activului
Ponderea
Rata Capitaluri capitalurilor
capitalurilor proprii/ proprii în
proprii Total pasiv totalul
pasivului
Ponderea
Rata Capitaluri capitalurilor
capitalurilor permanente/ permanente
PASIV permanente Total pasiv în totalul
pasivului
Ponderea
Rata Datorii/ datoriilor în
datoriilor Total pasiv totalul
pasivului
Rata Ponderea
autonomiei Capitaluri capitalurilor
(independenţei) proprii/ proprii în
financiare Capitaluri capitaluri
permanente permanente
 Analiza ratelor de rotaţie
Tipul ratei Rata Relaţia de Interpretarea

calcul
Viteza Aprovizionă- Numărul de
de ri/ reînnoiri ale
rotaţie Stoc mediu stocului în
STOCURI decursul
anului
Durata Stoc Durata medie,

medie mediu*365/ în zile,
de Aprovizionă- necesară unei
53
rotaţie ri reînnoiri a
stocului
Viteza Vânzări Numărul de

de (Cifra de reînnoiri ale
rotaţie afaceri)/ creanţelor în
CREANŢE Creanţe decursul
medii anului
Durata Creanţe Durata medie,

medie medii*365/ în zile,
de Vânzări (cifra necesară unei
rotaţie de afaceri) reînnoiri a
creanţelor
Viteza Aprovizionă- Numărul de

de ri/ reînnoiri ale
rotaţie Datorii de datoriilor de
DATORII exploatare exploatare în
DE medii decursul
EXPLOAT anului
ARE Durata Datorii de Durata medie,
medie exploatare în zile,
de medii*365/ necesară unei
rotaţie Aprovizionă- reînnoiri a
ri datoriilor de
exploatare
 Analiza ratelor de finanţare
Rata Relaţia de calcul Interpretarea

Exprimă în ce
Rata de Capitaluripermanente/ măsură
finanţare a Active imobilizate capitalurile
activelor permanente
imobilizate din (resursele
capitaluri durabile) acoperă
permanente activele
imobilizate
(alocările
durabile)
Exprimă în ce
Rata de Capitaluri proprii/ măsură
finanţare a Active imobilizate capitalurile
activelor proprii (resursele
imobilizate din durabile proprii)
capitaluri acoperă activele
proprii imobilizate
(alocările
54
durabile)
Rata de Exprimă în ce
finanţare a Fond de rulment/ măsură fondul de
necesarului Necesar (nevoie) de rulment (ca
(nevoii) de fond de rulment excedent de
fond de resursă) acoperă
rulment (NFR) necesarul
pe baza (nevoia) de fond
fondului de de rulment (ca
rulment (FR) excedent de
utilitate)
 Analiza ratelor de lichiditate
Rata Relaţia de calcul Interpretarea

Active curente Exprimă capacitatea
Lichiditatea (Active întreprinderii de a-şi
curentă circulante)/ acoperi datoriile pe
Pasive curente termen scurt pe baza
(Datorii de activelor circulante
exploatare)
(Creanţe + Exprimă capacitatea
Lichiditatea Lichidităţi)/ întreprinderii de a-şi
rapidă Pasive curente acoperi datoriile pe
(Datorii de termen scurt pe baza
exploatare) creanţelor şi lichidităţilor
Lichidităţi/ Exprimă capacitatea
Lichiditatea Pasive curente întreprinderii de a-şi
imediată (Datorii de acoperi datoriile pe
exploatare) termen scurt pe baza
lichidităţilor
7.2 Analiza pragului de rentabilitate realizată pe baza Contului de

Rezultate
 cheltuieli fixe
 cheltuieli variabile
 cifră de afaceri
 prag de rentabilitate
§ Definiţii
 Cheltuieli → cheltuieli care rămân constante indiferent de
fixe volumul producţiei.
 Cheltuieli variabile → cheltuieli care se modifică proporţional cu

volumul producţiei.
55
 Cifră de afaceri → veniturile obţinute de întreprindere din
vânzările de bunuri şi servicii.
 Prag de rentabilitate → nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul

net este nul.
§ Prezentări
 Formule de calcul
MCV = CA - CV
RN = MCV – CF
 Prescurtări utilizate
CA → cifra de afaceri
CF → cheltuielile fixe
CV → cheltuielile variabile
MCV → marja cheltuielilor variabile
RN → rezultatul net
§ Observaţii
 Cheltuielile variabile se modifică proporţional cu cifra de afaceri, în timp ce
cheltuielile fixe rămân constante în raport cu aceasta.
1. Se cunosc următoarele date:

 Cifra de afaceri 1.500 RON;
 Cheltuielile variabile 1.200 RON;
 Cheltuieli fixe 100 RON.
a) Determinaţi pragul de rentabilitate (cifra de afaceri pentru care
rezultatul net este 0).
b) Determinaţi rezultatul net obtenabil în condiţiile unei creşteri a cifrei
de afaceri cu 10%.
c) Determinaţi rezultatul net în condiţiile înjumătăţirii cifrei de afaceri.
d) Determinaţi cifra de afaceri necesară obţinerii unui rezultat net de
250 RON.
e) Determinaţi cifra de afaceri necesară menţinerii rezultatului net
iniţial în condiţiile creşterii cheltuielilor fixe cu 20 RON.
2. Se dau următoarele informaţii cu privire la situaţia patrimonială a unei
întreprinderi:
Element Valoare Valoare

început an sfârşit an
Ambalaje 1.000 RON 2.000 RON
Clienţi 10.000 RON 15.000 RON
Instalaţii (valoare netă) 10.000 RON 12.000 RON
56
Titluri de participare 9.000 RON 9.000 RON
Credite bancare pe 20.000 RON 25.000 RON
termen lung
Produse finite 10.000 RON 12.000 RON
Casa 4.000 RON 5.000 RON
Maşini 5.000 RON 7.000 RON
Amortizare cumulată 1.000 RON 1.500 RON
maşini
Animale şi păsări 7.000 RON 8.000 RON
Acreditive 2.000 RON 1.000 RON
Capital social 80.000 RON 80.000 RON
Terenuri 15.000 RON 15.000 RON
Furnizori 10.000 RON 15.000 RON
Amenajări de terenuri 10.000 RON 14.000 RON
amenajări
Materii prime 5.000 RON 4.000 RON
Conturi la bănci 25.000 RON 20.000 RON
a) Calculaţi imobilizările corporale, imobilizările financiare, imobilizările

totale, stocurile, creanţele, lichidităţile, activele circulante fără
disponibil, activele circulante cu disponibil, totalul activului, capitalul
propriu, capitalul permanent, datoriile de exploatare, datoriile totale,
totalul pasivului, FR şi NFR, atât pentru începutul anului, cât şi
pentru sfârşitul anului.
b) Determinaţi şi interpretaţi ratele structurale, utilizând o structură

tabelară de forma:
Tipul Rata Relaţia de Valoarea Valoarea Interpretare

ratei calcul început an sfârşit an
c) Ştiind că valoarea aprovizionărilor din cursul anului este de 20.000

RON,iar valoarea vânzărilor de 30.000 RON, determinaţi şi
interpretaţi ratele de rotaţie, utilizând o structură tabelară de forma:
Tipul Rata Relaţia Valoarea Interpretare

ratei de
calcul
d) Determinaţi şi interpretaţi ratele de finanţare, utilizând o structură

tabelară de forma:
Rata Relaţia de Valoarea Valoarea Interpretare

calcul început an sfârşit an
57
e) Determinaţi şi interpretaţi ratele de lichiditate, utilizând o structură
tabelară de forma:

a)
RN = 0 → MCV - CF = 0 → MCV = CF = 100 RON

CV/CA = 1.200 / 1.500 = 0,8 → CV= 0,8*CA
MCV = CA - CV → CA = MCV + CV →
CA = 100 + 0,8*CA → 0,2*CA = 100 → CA = 500 RON
b)
CA = 1.500 + 10%*1.500 = 1.500 + 150 = 1.650 RON

CV = 1.200 + 10%*1.200 = 1.200 + 120 = 1.320 RON
MCV = CA - CV = 1.650 - 1.320 = 330 RON
RN = MCV - CF = 330 - 100 = 230 RON
c)
CA = 1.500/2 = 750 RON

CV = 1.200/2 = 600 RON
MCV = CA - CV = 750 - 600 = 150 RON
RN = MCV - CF = 150 - 100 = 50 RON
d)
RN = 250 → MCV - CF = 250 →

MCV = CF + 250 = 100 + 250 = 350 RON
CV/CA = 1.200 / 1.500 = 0,8 → CV= 0,8*CA
CA = 350 + 0,8*CA → 0,2*CA = 350 →
CA = 1.750 RON
e)
MCV = CA - CV = 1.500 - 1.200 = 300 RON
58
RN = MCV - CF = 300 - 100 = 200 RON
RN = MCV - CF - 20 →
MCV = RN + CF + 20 = 200 + 100 + 20 = 320 RON
CV/CA = 1.200 / 1.500 = 0,8 → CV= 0,8*CA
CA = 320 + 0,8*CA → 0,2*CA = 320 →
CA = 1.600 RON
a)
Element Mod de calcul Valoare Valoare

Imobilizări Instalaţii (valoare netă) + Maşini - 37.000 RON 44.000 RON
corporale Amortizare cumulată maşini +
Terenuri + Amenajări de terenuri
- Amortizare cumulată amenajări
de terenuri
Imobilizări Titluri 9.000 RON 9.000 RON
financiare de participare
Imobilizări Imobilizări corporale + Imobilizări 46.000 RON 53.000 RON
totale financiare
Stocuri Ambalaje + Animale şi păsări + 23.000 RON 26.000 RON
Produse finite + Materii prime
Creanţe Clienţi 10.000 RON 15.000 RON
Lichidităţi Casa + Acreditive + Conturi la 31.000 RON 26.000 RON
bănci
Activele Stocuri + 33.000 RON 41.000 RON
circulante Creanţe
fără disponibil
Activele Stocuri + 64.000 RON 67.000 RON
circulante Creanţe +
cu disponibil Lichidităţi
TOTAL ACTIV Imobilizări corporale + 110.000 RON 120.000 RON
Imobilizări financiare + Stocuri
+ Creanţe + Lichidităţi
Capital propriu Capital social 80.000 RON 80.000 RON
Capital Capital propriu + Credite bancare 100.000 RON 105.000 RON
permanent pe termen lung
Datorii Furnizori 10.000 RON 15.000 RON
de exploatare
Datorii Datorii de exploatare + Credite 30.000 RON 40.000 RON
totale bancare pe termen lung
TOTAL PASIV Capital permanent + Datorii de 110.000 RON 120.000 RON
exploatare
FR Capitaluri permanente - 54.000 RON 52.000 RON
Imobilizări totale
NFR Active circulante fără disponibil - 23.000 RON 26.000 RON
Datorii de exploatare
b)
59
Tipul Rata Relaţia de calcul Valoarea Valoarea Interpre-tarea
ratei început an sfârşit
an
Rata Imobilizări 37.000 / 44.000 /
imobilizărilor corporale/ 110.000 120.000 Creştere
corporale Total activ = 0,34 = 0,37
Rata Imobilizări 9.000 / 9.000 /
imobilizărilor financiare/ 110.000 120.000 Scădere
ACTIV financiare Total activ = 0,08 = 0,075
Rata Stocuri/ 23.000 / 26.000 /
stocurilor Total activ 110.000 = 120.000 Constanţă
0,21 = 0,21
Rata Lichidităţi/ 31.000 / 26.000 /
trezoreriei Total activ 110.000 = 120.000 Scădere
0,28 = 0,22
Rata Capitaluri proprii/ 80.000 / 80.000 /
capitalurilor Total pasiv 110.000 = 120.000 Scădere
proprii 0,73 = 0,67
Rata Capitaluri 100.000 / 105.000 /
Capitalurilor permanente/ 110.000 = 120.000 = Scădere
PASIV permanente Total pasiv 0,91 0,88
Rata Datorii/ 30.000 / 40.000 /
datoriilor Total pasiv 110.000 = 120.000 Creştere
0,27 = 0,33
Rata autonomiei Capitaluri proprii/ 80.000 / 80.000 /
(independenţei) Capitaluri 100.000 105.500 Scădere
financiare permanente = 0,80 = 0,76
c)
Stoc mediu = (Stocuri început an + Stocuri sfârşit an) / 2 =

= (23.000 + 26.000) / 2 =
= 24.500 RON
Creanţe medii = (Creanţe început an + Creanţe sfârşit an) / 2 = =

(10.000 + 15.000) / 2 =
= 12.500 RON
Datorii de exploatare medii = (Datorii de exploatare început an + Datorii
de exploatare sfârşit an) / 2 =
= (10.000 + 15.500) / 2 =
= 12.500 RON
Tipul ratei Rata Relaţia de calcul Valoarea Interpreta-re
Viteza Aprovizionări/ 20.000 / 0,82
de rotaţie Stoc mediu 24.500 reînnoiri / an
STOCURI = 0,82
Durata Stoc mediu*365/ 24.500 * 365 / 447
medie Aprovizionări 20.000 zile / 1 reînnoire
de rotaţie = 447
Viteza Vânzări (Cifra de 30.000 / 2,40
CREANŢE de rotaţie afaceri)/ 12.500 reînnoiri / an
Creanţe medii = 2,40
Durata Creanţe medii*365/ 12.500 * 365 / 152
60
medie Vânzări (cifra de 30.000 zile / 1 reînnoire
de rotaţie afaceri) = 152
Viteza Aprovizionări/ 20.000 / 1,60
DATORII DE de rotaţie Datorii de 12.500 reînnoiri / an
EXPLOATARE exploatare medii = 1,60
Durata Datorii de 12.500 * 365 / 228
medie exploatare 20.000 zile / 1 reînnoire
de rotaţie medii*365/ = 228
Aprovizionări
d)
Rata Relaţia de calcul Valoarea Valoarea Interpre-

început an sfârşit an tare
Rata de
finanţare a Capitaluripermanent 100.000 / 105.000 /
activelor e/ 46.000 53.000 Scădere
imobilizate Active imobilizate = 2,17 = 1,98
din capitaluri
permanente
Rata de
finanţare a Capitaluri proprii/ 80.000 / 80.000 /
activelor Active imobilizate 46.000 53.000 Scădere
imobilizate = 1,74 = 1,51
din capitaluri
proprii
Rata de
finanţare a Fond de rulment/ 54.000 / 52.000 /
necesarului Necesar (nevoie) de 23.000 26.000 Scădere
(nevoii) de fond fond de rulment = 2,35 = 2,00
de rulment pe
baza fondului de
rulment
e)
Rata Relaţia de calcul Valoarea Valoarea Interpre-

început an sfârşit an tare
Lichiditatea Active curente 64.000 / 67.000 /
curentă (Active circulante)/ 10.000 15.000 Scădere
Pasive curente = 6,40 = 4,47
(Datorii de exploatare)
Lichiditatea (Creanţe + Lichidităţi)/ 41.000 / 41.000 /
rapidă Pasive curente 10.000 15.000 Scădere
(Datorii de exploatare) = 4,10 = 2,73
Lichiditatea Lichidităţi/ 31.000 / 26.000 /
imediată Pasive curente 10.000 15.000 Scădere
(Datorii de exploatare) = 3,1 = 1,73
61

 Cifra de afaceri 10.000 RON;
 Cheltuielile variabile 7.000 RON;
 Cheltuieli fixe 1.000 RON.
a) Determinaţi pragul de rentabilitate (cifra de afaceri pentru care
rezultatul net este 0).
b) Determinaţi rezultatul net obtenabil în condiţiile unei scăderi a cifrei
de afaceri cu 25%.
c) Determinaţi rezultatul net în condiţiile triplării cifrei de afaceri.
d) Determinaţi cifra de afaceri necesară obţinerii unui rezultat net de
3.000 RON.
e) Determinaţi cifra de afaceri necesară menţinerii rezultatului net
iniţial în condiţiile scăderii cheltuielilor fixe cu 500 RON.
2. Se dau următoarele informaţii cu privire la situaţia patrimonială a unei

întreprinderi:
Element Valoare Valoare

Împrumuturi acordate 500 RON 500 RON
pe 3 ani
Rezerve 5.000 RON 10.000 RON
Acreditive 1.000 RON 1.000 RON
Creditori diverşi 1.000 RON 4.000 RON
Clădiri (valoare netă) 20.000 RON 20.000 RON
Materiale consumabile 1.000 RON 800 RON
Casa 500 RON 750 RON
Instalaţii 5.000 RON 7.000 RON
instalaţii
Titluri de participare 1.000 RON 1.000 RON
termen lung
Debitori diverşi 1.000 RON 1.000 RON
Aparatură birotică 3.000 RON 4.000 RON
(valoare netă)
Mărfuri 4.000 RON 8.500 RON
a) Calculaţi imobilizările corporale, imobilizările financiare, imobilizările

totale, stocurile, creanţele, lichidităţile, activele circulante fără
62
disponibil, activele circulante cu disponibil, totalul activului, capitalul
propriu, capitalul permanent, datoriile de exploatare, datoriile totale,
totalul pasivului, FR şi NFR, atât pentru începutul anului, cât şi
pentru sfârşitul anului.
b) Determinaţi şi interpretaţi ratele structurale, utilizând o structură
tabelară de forma:
Tipul Rata Relaţia de Valoarea Valoarea Interpretare
ratei calcul început an sfârşit an
c) Ştiind că valoarea aprovizionărilor din cursul anului este de 20.000
RON,iar valoarea vânzărilor de 30.000 RON, determinaţi şi
interpretaţi ratele de rotaţie, utilizând o structură tabelară de forma:
Tipul Rata Relaţia Valoarea Interpretare
ratei de
calcul
d) Determinaţi şi interpretaţi ratele de finanţare, utilizând o structură
tabelară de forma:
e) Determinaţi şi interpretaţi ratele de lichiditate, utilizând o structură
tabelară de forma:
1. Ratele structurale sunt rate de tipul:

a) întreg / parte;
b) parte / parte;
c) parte / întreg;
d) întreg / întreg?
2. Ratele de rotaţie cuprind:

a) viteza de rotaţie;
b) durata medie de rotaţie;
c) atât viteza de rotaţie, cât şi durata medie de rotaţie;
d) pentru unele elemente doar viteza de rotaţie, pentru altele doar
durata medie de rotaţie?
3. Raportul: „Capitaluri proprii / Capitaluri permanente” reprezintă:
a) rata autonomiei financiare;
b) rata capitalurilor permanente;
c) rata capitalurilor proprii;
63
d) rata lichidităţii?
4. Rata autonomiei financiare se determină după raportul:
a) capitaluri proprii / total pasiv;
b) capitaluri permanente / capitaluri proprii;
c) capitaluri proprii / capitaluri permanente;
d) capitaluri permanente / total pasiv?
5. Numărul de reînnoiri al stocurilor pe parcursul unui an reprezintă:

a) rata stocurilor;
b) durata medie de rotaţie a stocurilor;
c) capacitatea de producţie;
d) viteza de rotaţie a stocurilor?
6. Ratele de rotaţie a datoriilor ciclului de exploatare sunt condiţionate în

mod direct:
a) doar de vânzări ;
b) de aprovizionări şi datorii de exploatare medii;
c) de vânzări şi datorii de exploatare medii;
d) doar de aprovizionări?
7. Raportul „FR / NFR” vizează:

a) rata de finanţare a fondului de rulment din nevoia de fond de
rulment;
b) expresia de calcul a trezoreriei nete;
c) rata de finanţare a nevoii de fond de rulment din fondul de rulment;
d) variaţiile fondului de rulment şi nevoii de fond de rulment?
8. Lichiditatea imediată vizează:

a) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe
baza creanţelor;
b) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe
baza stocurilor, creanţelor şi lichidităţilor;
c) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe
baza lichidităţilor;
d) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe
baza creanţelor şi lichidităţilor?
9. Raportul „Lichidităţi / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:
a) lichidităţii imediate;
b) lichidităţii curente;
c) lichidităţii rapide;
d) toate variantele de mai sus?
64
10. Analiza rezultatelor întreprinderii pe bază de cheltuieli directe şi indirecte
se referă la:
a) analiza rezultatelor întreprinderii la o cifră de afaceri nulă;
b) analiza rezultatelor pe funcţiunile întreprinderii;
c) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli fixe şi variabile;
d) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli direct şi indirect implicate
în procesul de producţie?
65
Tablourile de finanţare.
Tabloul de finanţare utilizări - resurse
 utilizare
 resursă
 finanţare
 variaţie
§ Definiţii
 Utilizare → criteriu economic care exprimă modul de
exploatare (folosire) a patrimoniului şi, implicit
formele concrete de manifestare a acestuia.
 Resursă → criteriu financiar care exprimă originea

(provenienţa) patrimoniului, respectiv modul în
care se realizează finanţarea acestuia.
 Finanţare → modul în care resursele sunt alocate în vederea

finanţării (acoperirii) utilizărilor.
 Variaţie → diferenţă între valoarea unui indicator

(fenomen) în momentul curent şi valoarea acelui
indicator (fenomen) în momentul iniţial (de
referinţă) .
§ Prezentări
 Construcţia tabloului de finanţare utilizări - resurse
UTILIZĂRI RESURSE
- Dividende datorate şi - Capacitatea
plătite de autofinanţare
aferente exerciţiului
ciclu de investiţie
precedent - Vânzări / Reduceri

valorice
- Achiziţii / Creşteri valorice ale activelor imobilizate
ale activelor imobilizate
- Creşterea capitalurilor
- Reducerea capitalurilor proprii (Aport nou de capital)
proprii
- Creşterea / Contractarea
- Scăderea / Rambursarea datoriilor la termen
66
datoriilor la termen (pe termen lung)
(pe termen lung)
∆ FR (Variaţia / Creşterea
fondului de rulment)
- Creşterea stocurilor şi - Reducerea stocurilor şi
ciclu de exploatare
creanţelor de exploatare creanţelor de exploatare
- Reducerea datoriilor - Creşterea datoriilor

de exploatare de exploatare
- Reducerea datoriilor pe - Creşterea datoriilor pe

termen scurt în afara termen scurt în afara
exploatării (faţă de creditori exploatării (faţă de creditori
diverşi) diverşi)
∆ NFR (Variaţia / Creşterea
necesarului (nevoii) de
fond de rulment)
∆ TN (Variaţia
trezoreriei nete)
(∆ FR - ∆ NFR)
 Interpretarea tabloului de finanţare utilizări - resurse
 Echilibrul financiar pe termen lung în dinamică
∆FR = FR1 – FR0
 ∆FR > 0 → echilibru financiar pe termen lung în dinamică

 ∆FR = 0 → tensiune la nivelul echilibrului financiar pe termen lung în
dinamică
 ∆FR < 0 → dezechilibru financiar pe termen lung în dinamică
 Echilibrul financiar pe termen scurt în dinamică
∆NFR = NFR1 – NFR0
 ∆NFR < ∆FR → echilibru financiar pe termen scurt în dinamică

 ∆NFR = ∆FR → tensiune la nivelul echilibrului financiar pe termen scurt în
dinamică
 ∆NFR > ∆FR → dezechilibru financiar pe termen scurt în dinamică
 Echilibrul financiar curent în dinamică
∆TN = ∆FR – ∆NFR
 ∆TN > 0 → echilibru financiar curent în dinamică
67
 ∆TN = 0 → tensiune la nivelul echilibrului financiar curent în dinamică
 ∆TN < 0 → dezechilibru financiar curent în dinamică
1. Se dau următoarele elemente din Bilanţ şi Cont de Rezultate:
BILANŢ Începutul Sfârşitul

anului anului
Terenuri 15.000 RON 18.000 RON
Construcţii 20.000 RON 12.000 RON
Amortizarea construcţiilor 10.000 RON 6.000 RON
Lichidităţi 7.000 RON 10.000 RON
Rezultat reportat (profit) 4.000 RON 6.500 RON
Credite bancare pe termen 10.000 RON 18.500 RON
lung
Impozite şi taxe 7.000 RON 5.000 RON
CONT DE REZULTATE Sfârşitul

anului
Valoarea vânzărilor de mărfuri 10.000 RON
Consumuri provenite de la terţi 500 RON
Impozite şi taxe 3.000 RON
Rezultat net 6.500 RON
În cursul exerciţiului, întreprinderea a contractat un credit bancar pe

termen lung în sumă de 8.500 RON, a vândut mărfuri în valoare de 10.000 RON
şi a cumpărat mărfuri în valoare de 20.000 RON, a achitat impozite şi taxe în
sumă de 5.000 RON şi are de plătit impozite şi taxe aferente exerciţiului în sumă
de 3.000 RON. Din profitul anului precedent a plătit dividende acţionarilor în
valoare de 4.000 RON.
a) Calculaţi FR, NFR şi TN la începutul anului, la sfârşitul anului,
precum şi variaţiile lor.
b) Calculaţi VA, EBE şi CAF.
c) Construiţi tabloul de finanţare utilizări - resurse.
d) Explicaţi variaţia FR, variaţia NFR şi variaţia TN.
2. Din analiza a două Bilanţuri succesive şi a Contului de Rezultate ale

unei societăţi comerciale, se identifică următoarele fluxuri de alocări şi resurse:
- Capacitatea de autofinanţare 35.000 RON
68
- Se distribuie dividende aferente exerciţiului anterior în sumă de 15.000
RON.
- Se rambursează un credit bancar pe termen lung în sumă de 25.000
RON.
- Se vinde un mijloc de transport în valoare de 20.000 RON.
- Stocurile scad cu 15.000 RON.
- Creanţele cresc cu 10.000 RON.
- Creditorii diverşi scad cu 10.000 RON.
- Disponibilul la bancă creşte cu 10.000 RON.
a) Întocmiţi tabloul de finanţare utilizări - resurse.
b) Interpretaţi rezultatele obţinute.
a)
Începutul anului
FR = CP - AIN =
= (Capital social + Rezerve + Rezultatul reportat (profit) + Credite bancare pe
termen lung) -
- (Terenuri + Construcţii - Amortizarea construcţiilor) =
= (30.000 RON + 6.000 RON + 4.000 RON + 10.000 RON) -
- (15.000 RON + 20.000 RON - 10.000 RON) =
= 50.000 RON - 25.000 RON = 25.000 RON > 0
NFR = AC (fără disponibil) - DEX =

= (Mărfuri + Clienţi) - (Impozite şi taxe) =
= (15.000 RON + 10.000 RON) - (7.000 RON) =
= 25.000 RON - 7.000 RON = 18.000 RON < FR
TN = FR - NFR =
= 25.000 RON - 18.000 = 7.000 RON >0
Sfârşitul anului
FR = CP - AIN =
= (Capital social + Rezerve + Rezultatul reportat (profit) + Credite bancare pe
termen lung) -
- (Terenuri + Construcţii - Amortizarea construcţiilor) =
= (30.000 RON + 6.000 RON + 6.500 RON + 18.500 RON) -
- (18.000 RON + 12.000 RON - 6.000 RON) =
= 61.000 RON - 24.000 RON = 37.000 RON > 0
69
NFR = AC (fără disponibil) - DEX =
= (Mărfuri + Clienţi) - (Impozite şi taxe) =
= (25.000 RON + 7.000 RON) - (5.000 RON) =
= 32.000 RON - 5.000 RON = 27.000 RON < FR
TN = FR - NFR =
= 37.000 RON - 27.000 = 10.000 RON >0
Variaţiile
∆FR = FR1 – FR0 = 37.000 RON - 25.000 RON = 12.000 RON > 0
∆NFR = NFR1 – NFR0 = 27.000 RON-18.000 RON = 9.000 RON> 0
∆TN = ∆FR - ∆NFR = 12.000 RON - 9.000 RON = 3.000 RON
b)
VA = Valoarea vânzărilor de mărfuri - Consumuri provenite de la terţi =

= 10.000 RON - 500 RON = 9.500 RON
EBE = VA - Impozite şi taxe =

= 9.500 RON - 3.000 RON = 6.500 RON
Metoda deductivă CAF

CAF = EBE = 6.500 RON
Metoda aditivă CAF

CAF = RN = 6.500 RON
c)
RON
UTILIZĂRI RESURSE
Element Valoare Element Valoare
- Dividende datorate - Capacitatea
şi plătite aferente de autofinanţare 6.500
exerciţiului precedent 4.000
- Achiziţii/Creşteri - Vânzări/Reduceri
valorice ale activelor 3.000 valorice ale activelor 4.000
imobilizate imobilizate
- Reducerea 0 - Creşterea
capitalurilor capitalurilor 0
proprii proprii (Aport nou de
capital)
70
- 0 - Creşterea / 8.500
Scăderea/Rambursare Contractarea
a 7.000 datoriilor la termen 19.000
datoriilor la termen (pe (pe termen lung)
termen lung)
TOTAL
TOTAL
∆FR
(Variaţia/Creşterea 12.000
- Creşterea stocurilor - Reducerea
şi creanţelor de 20.000 stocurilor şi 13.000
exploatare creanţelor de
exploatare
- Reducerea datoriilor 5.000 3.000
de exploatare - Creşterea datoriilor
de exploatare
- Reducerea datoriilor
pe termen scurt în - Creşterea datoriilor
afara exploatării (faţă 0 pe termen scurt în 0
de creditori diverşi) afara exploatării (faţă
25.000 de creditori diverşi) 16.000
TOTAL
TOTAL
∆NFR
(Variaţia/Creşterea
necesarului (nevoii) 9.000
de fond de rulment)
∆TN (Variaţia
trezoreriei nete)
(∆ FR - ∆ NFR) 3.000
d)
Variaţia FR este pozitivă, deci FR creşte, capitalurile permanente

crescând, în timp ce activele imobilizate nete scad (activele imobilizate nete scad
cu 4.000 RON (scăderea valorii nete a construcţiilor) - 3.000 RON (creşterea
valorii terenurilor) = 1.000 RON; capitalurile permanente cresc cu 8.500 RON
(noul credit bancar pe termen lung) + 2.500 RON (creşterea rezultatului reportat)
= 11.000 RON) → echilibru financiar pe termen lung în dinamică.
Variaţia NFR este pozitivă, deci NFR creşte, activele circulante fără
disponibil crescând, în timp ce datoriile ciclului de exploatare scad (activele
circulante fără disponibil cresc cu 20.000 RON (valoarea mărfurilor achiziţionate)
- 10.000 RON (valoarea mărfurilor vândute) - 3.000 RON (scăderea creanţelor
faţă de clienţi) = 7.000 RON; datoriile ciclului de exploatare scad cu 5.000 RON
(impozitele şi taxele plătite) - 3.000 RON (noile impozite şi taxe aferente
exerciţiului) = 2.000 RON). NFR creşte într-o mai mică măsură decât FR →
echilibru financiar pe termen scurt în dinamică.
71
Variaţia TN este pozitivă întrucât creşterea necesarului (nevoii) de fond de
rulment este devansată de creşterea fondului de rulment. → echilibru financiar
curent în dinamică.
a)
RON
UTILIZĂRI RESURSE
Element Valoare Element Valoare
- Dividende datorate - Capacitatea
şi plătite aferente de autofinanţare 35.000
exerciţiului precedent 15.000
- Achiziţii/Creşteri - Vânzări/Reduceri
valorice ale activelor 0 valorice ale 20.000
imobilizate activelor imobilizate
- Reducerea 0 - Creşterea
capitalurilor capitalurilor 0
proprii proprii (Aport nou
de
capital)
- 25.000 0
Scăderea/Rambursare - Creşterea /
a 40.000 Contractarea 55.000
datoriilor la termen (pe datoriilor la termen
termen lung) (pe termen lung)
TOTAL TOTAL
∆FR
(Variaţia/Creşterea 15.000
- Creşterea stocurilor - Reducerea
şi creanţelor de 10.000 stocurilor şi 15.000
exploatare creanţelor de
exploatare
- Reducerea datoriilor 0 0
de exploatare - Creşterea
datoriilor
- Reducerea datoriilor de exploatare
pe termen scurt în
afara exploatării (faţă 10.000 - Creşterea 0
de creditori diverşi) datoriilor pe termen
20.000 scurt în afara 15.000
TOTAL exploatării (faţă de
creditori diverşi)
TOTAL
∆NFR
(Variaţia/Creşterea
necesarului 5.000
(nevoii)
de fond de
72
rulment)
∆TN (Variaţia
trezoreriei nete)
(∆ FR - ∆ NFR) 10.000
b)
Variaţia FR este pozitivă, deci FR creşte, capitalurile permanente scăzând

într-o mai mică măsură comparativ cu activele imobilizate nete (activele
imobilizate nete scad cu 20.000 RON (valoarea mijlocului de transport vândut);
capitalurile permanente scad cu 15.000 RON (dividendele distribuite) + 25.000
RON (creditul bancar pe termen lung rambursat) - 35.000 RON (capacitatea de
autofinanţare) = 5.000 RON) → echilibru financiar pe termen lung în dinamică.
Variaţia NFR este pozitivă, deci NFR creşte, activele circulante fără
disponibil scăzând într-o mai mică măsură comparativ cu datoriile ciclului de
exploatare (activele circulante fără disponibil scad cu 15.000 RON (scăderea
stocurilor) - 10.000 RON (creşterea creanţelor) = 5.000 RON; datoriile ciclului de
exploatare scad cu 10.000 RON (scăderea datoriilor faţă de creditorii diverşi)).
NFR creşte într-o mai mică măsură decât FR → echilibru financiar pe termen
scurt în dinamică.
Variaţia TN este pozitivă întrucât creşterea necesarului (nevoii) de fond de

rulment este devansată de creşterea fondului de rulment. Creşterea trezoreriei
este reflectată în creşterea de 10.000 RON a disponibilului din contul bancar →
echilibru financiar curent în dinamică.
1. Se dau următoarele elemente din Bilanţ şi Cont de Rezultate:

anului anului
Imobilizări brute 7.000 RON 8.400 RON
Amortizări cumulate 5.000 RON 5.500 RON
Stocuri 900 RON 1.150 RON
Creanţe 1.000 RON 1.250 RON
Trezorerie 350 RON 50 RON
Capital social 900 RON 900 RON
Rezerve 500 RON 560 RON
Profit nerepartizat 100 RON 210 RON
Datorii la termen (pe termen 800 RON 1.600 RON
lung)
Decontări cu salariaţii 150 RON 180 RON
73
CONT DE REZULTATE Sfârşitul
anului
Vânzări 10.000
RON
Consumuri materiale 4.000 RON
Cheltuieli de personal 5.000 RON
Amortizări calculate 500 RON
Cheltuieli financiare 80 RON
Impozit pe profit 210 RON
Profit net 210 RON
În cursul exerciţiului, întreprinderea a achiziţionat un nou utilaj în valoare

de 1.400 RON, a rambursat datorii la termen (pe termen lung) în valoare de 200
RON şi a contractat un nou împrumut pe termen lung de 1.000 RON. Din profitul
anului precedent a plătit dividende acţionarilor în valoare de 40 RON.
a) Calculaţi FR, NFR şi TN la începutul anului, la sfârşitul anului,
precum şi variaţiile lor.
b) Calculaţi VA, EBE şi CAF.
c) Construiţi tabloul de finanţare utilizări - resurse.
d) Explicaţi variaţia FR, variaţia NFR şi variaţia TN.
2. Din analiza a două Bilanţuri succesive şi a Contului de Rezultate
ale unei societăţi comerciale, se identifică următoarele fluxuri de alocări şi
resurse:
- Se rambursează un credit bancar pe 3 ani în sumă de 25.000 RON.
- Se achiziţionează un echipament tehnologic la valoarea de 10.000 RON.
- Materiile prime şi materialele cresc cu 3.000 RON.
- Produsele finite scad cu 2.000 RON.
- Debitorii diverşi cresc cu 10.000 RON.
- Clienţii cresc cu 4.000 RON.
- Furnizorii cresc cu 7.000 RON.
- Creditorii diverşi cresc cu 1.000 RON.

resurse:
- Capacitatea de autofinanţare 8.000 RON.
- Se distribuie dividende în sumă de 5.000 RON.
- Se contractează un împrumut pe termen lung în sumă de 12.000 RON.
- Se vinde o clădire la valoarea netă de 10.000 RON.
- Se aduce un aport la capitalul social prin subscrierea de noi acţiuni în
sumă de 5.000 RON.
- Mărfurile scad cu 5.000 RON.
- Furnizorii scad cu 3.000 RON.
74
- Casa creşte cu 4.000 RON.
- Disponibilul la bancă creşte cu 20.000 RON.

resurse:
- Se contractează un împrumut pe termen lung de 10.000 RON.
- Se repartizează dividende în valoare de 1.500 RON.
- Valoarea netă a imobilizărilor creşte cu 2.500 RON.
- Datoriile la furnizori scad cu 1.500 RON.
- Stocurile scad cu 3.000 RON.
- Creanţele cresc cu 500 RON.
- Disponibilul de la bancă creşte cu 11.500 RON.
- Casa creşte cu 500 RON.

resurse:
- Capacitatea de autofinanţare 15.000 RON.
- Se distribuie dividende în sumă de 15.000 RON.
- Se rambursează un credit bancar pe 4 ani în sumă de 10.000 RON.
- Se reduce capitalul social cu suma de 5.000 RON, prin retragerea unui
acţionar.
- Se vinde o instalaţie la valoare netă de 15.000 RON.
- Produsele finite cresc cu 2.500 RON.
- Materiile prime scad cu 10.000 RON.
- Furnizorii scad cu 2.500 RON.
- Conturile la bănci cresc cu 6.000 RON.
- Casa scade cu 6.000 RON.
75
1. Fluxurile cu impact imediat asupra disponibilităţilor se numesc:

a) fluxuri contabile;
b) fluxuri financiare;
c) fluxuri monetare;
d) nu există fluxuri cu impact imediat asupra disponibilităţilor?
2. Sunt generatoare de venituri încasate:

a) fluxurile contabile;
b) fluxurile monetare;
c) fluxurile financiare;
d) nici una din categoriile de fluxuri menţionate mai sus?
3. Partea de sus a tabloului de finanţare utilizări-resurse vizează:

a) echilibrarea alocărilor permanente cu resursele ciclice;
b) echilibrarea alocărilor ciclice cu resursele temporare;
c) echilibrarea alocărilor temporare cu resursele durabile;
d) echilibrarea alocărilor durabile cu resursele permanente?
4. Ecuaţia fundamentală pe care o explică tabloul de finanţare utilizări-

resurse este:
a) ∆ NFR = ∆ FR + ∆TN;
b) ∆ FR = ∆ NFR + ∆TN;
c) ∆ FR = ∆ NFR - ∆TN;
d) ∆ TN = ∆ FR + ∆NFR?
5. Fluxurile de resurse sunt generate de:

a) creşteri ale posturilor de activ şi creşteri ale posturilor de pasiv;
b) scăderi ale posturilor de activ şi creşteri ale posturilor de pasiv;
c) creşteri ale posturilor de activ şi scăderi ale posturilor de pasiv;
d) scăderi ale posturilor de activ şi scăderi ale posturilor de pasiv?
6. Vânzările de imobilizări reprezintă:

a) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
b) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
c) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
d) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări?
7. Creşterea datoriilor de exploatare reprezintă:

a) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
b) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
c) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
d) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări?
76
8. Fondul de rulment pozitiv, atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia
fiind pozitivă semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a
consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a
consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a
fragilizat?
9. Consecinţa variaţiei pozitive a fondului de rulment şi a variaţiei negative a

necesarului (nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?
10. O trezorerie netă pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia
fiind negativă indică:
a) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
b) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil ;
c) o scădere a trezoreriei, putând evidenţia tendinţa trezoreriei de a
deveni mai dinamică;
d) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil?
77
Gestiunea stocurilor
 stoc
 stoc optim
 stoc de siguranţă
 politică de gestiune a stocurilor
§ Definiţii
 Stoc → utilitate (activ), cu existenţă materială, tangibil
(bun) care participă la activitatea întreprinderii pe
parcursul unui singur ciclu de producţie sau care
nu are o valoare suficient de mare pentru a fi
considerat imobilizare.
 Stoc optim → volum al stocului care minimizează raportul

contradictoriu existent între cheltuielile cu
aprovizionarea şi cheltuielile cu depozitarea care
însoţesc orice aprovizionare.
 Stoc de siguranţă → volum al stocului necesar a fi aprovizionat

suplimentar pentru a preîntâmpina oprirea
activităţii întreprinderii în condiţiile unor întârzieri
sau întreruperi în aprovizionare.
 Politică de gestiune a → metodă de dimensionare a stocului de

stocurilor siguranţă necesar a fi aprovizionat suplimentar .
§ Prezentări
 Determinarea stocului optim cu ajutorul modelului Wilson - Whitin
 Formulă de calcul
2  N  ca
S optim 
pa  cd
 Prescurtări utilizate
N → necesarul anual din materialul de aprovizionat

ca → costul unitar de pregătire a comenzii pe o
aprovizionare
pa → preţul unitar de aprovizionare
cd → costul unitar de depozitare pe unitate valorică
de stoc
78
 Determinarea stocului de siguranţă pe baza celor trei politici de
gestiune a stocurilor
 Politica prudentă (defensivă)
N
Ss   Nr maxim de zile de intarziere
360
 Politica agresivă
N N N
0  1  ...   Nr maxim de zile de intarziere
Ss  360 360 360
Nr maxim de zile de intarziere  1
 Politica echilibrată
1. Matricea costurilor, aferentă costurilor ocazionate de fiecare nivel al
stocului de siguranţă în toate situaţiile posibile de întârzieri în aprovizionare
2. Matricea consecinţelor, aferentă consecinţelor determinate de fiecare
nivel al stocului de siguranţă asupra gestiunii stocurilor, cunoscându-se
frecvenţele de apariţie ale întârzierilor în aprovizionare.
Se cunosc următoarele date:

 Necesar anual de aprovizionat 10.000.000 kg;
 Cost unitar de pregătire a unei comenzi de aprovizionare 100
RON/aprovizionare;
 Preţ unitar de aprovizionare 200 RON/aprovizionare;
 Cost unitar de depozitare pe unitate valorică de stoc 0,001 RON/1
RON stoc.
 Numărul maxim de zile de întârziere 4 zile, având frecvenţele de
apariţie:
Zile de Frecvenţa
întârziere
0 0,10
1 0,25
2 0,30
3 0,25
4 0,10
 Costul rupturii de stoc este de 30 RON în prima zi , 60 RON în a

doua zi şi 90 RON în zilele următoare.
Se cere:
79
a) Determinaţi stocul optim pe baza modelului Wilson - Whitin.
b) Determinaţi stocul de siguranţă pe baza celor trei politici de
gestiune a stocurilor.
c) Determinaţi costul de depozitare anual aferent stocului de siguranţă
pentru fiecare din cele trei politici.
a)
N  10.000.000 kg
ca  100 RON/aprovizionare
pa  200 RON/aprovizionare cd  0,001 RON/1 RON stoc
2  N  ca 2  10 .000 .000  100

Soptim    100.000 kg
pa  cd
200  0,001
b)
Politica prudentă (defensivă)
N 10.000.000
Ss   Nr maxim de zile de intarziere   4  111.111 kg
360
360
Pe lângă 100.000 kg, se mai aprovizionează 111.111 kg.
Politica agresivă
N N N
0  1  ...   Nr maxim de zile de intarziere
Ss  360 360 360 
Nr maxim de zile de intarziere  1
10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000

0 1 2 3 4
 360 360 360 360 360 
4 1
= 55.556 kg
Politica echilibrată
Mărimile stocului de siguranţă
N 10.000.000 kg
Nr. max zile intarziere  0  Ss  0  0  0 kg
360 360
80
N 10.000.000 kg
Nr. max zile intarziere  1  Ss  1   1  27.778 kg
360 360
N 10.000.000 kg
Nr. max zile intarziere  2  Ss  2  2  55.556 kg
360 360
N 10.000.000 kg
360 360
N 10.000.000 kg
360 360
Cheltuielile cu depozitarea
0  200  0,001
Cd0  0 RON/zi
360
27.778  200  0,001

Cd27.778   15 RON/zi
360
55.556  200  0,001

Cd55.556   31 RON/zi
360
83.333  200  0,001

Cd83.333   46 RON/zi
360
111 .111  200  0,001

Cd111.111   62 RON/zi
360
Matricea costurilor
Zile de Mărimi ale stocului de siguranţă

întârziere 0 27.778 55.556 83.333 111.11
1
0 0 15 31 46 62
1 30 0 15 31 46
2 90 30 0 15 31
3 150 90 30 0 15
4 210 150 90 30 0
Matricea consecinţelor
Mărimi ale stocului de siguranţă

Frecvenţa
întârziere
Zile de
0 27.778 55.556 83.333 111.11

Ss 1
0 0,10 0 2 3 5 6
1 0,25 8 0 4 8 12
2 0,30 27 9 0 5 9
81
3 0,25 38 23 8 0 4
4 0,10 21 15 9 3 0
TOTA
1 94 49 24 21 31
L
minim
Ss  83.333 kg
c)
Cd  111.111  200  0,001  22.222 RON

politica prudenta
Cd  55.556  200  0,001  11.111 RON

politica agresiva
Cd  83.333  200  0,001  16.667 RON

politica echilibrata

 Necesar anual de aprovizionat 27.000 kg;
 Cost unitar de pregătire a unei comenzi de aprovizionare 9.000
RON/aprovizionare;
RON stoc.
apariţie:
Zile de Frecvenţa
întârziere
0 0,3
1 0,4
2 0,3
 Costul rupturii de stoc este de 10 RON în prima zi şi 15 RON în zilele

următoare.
Se cere:
82

 Necesar anual de aprovizionat 8.000.000 kg;
 Cost unitar de pregătire a unei comenzi de aprovizionare 400
RON/aprovizionare;
RON stoc.
apariţie:
Zile de Frecvenţa
întârziere
0 0,025
1 0,05
2 0,1
3 0,2
4 0,25
5 0,2
6 0,1
7 0,05
8 0,025

următoare.
Se cere:

 Necesar anual de aprovizionat 16.000 t;
RON/aprovizionare;
 Preţ unitar de aprovizionare 40.000 RON/ aprovizionare;
RON stoc.
apariţie:
83
Zile de Frecvenţa
întârziere
0 0,2
1 0,3
2 0,3
3 0,2
 Costul rupturii de stoc este de 50 RON în prima zi, 60 RON în ziua a

doua şi 60 RON în zilele următoare.
Se cere:

 Necesar anual de aprovizionat 25.000 t;
RON/aprovizionare;
 Preţ unitar de aprovizionare 5.000 RON/ aprovizionare;
RON stoc.
apariţie:
Zile de Frecvenţa
întârziere
0 0,05
1 0,1
2 0,2
3 0,3
4 0,2
5 0,1
6 0,05

următoare.
Se cere:
84
1. Stocurile:
a) participă la operaţiuni cu un grad mare de repetabilitate;
b) nu au nici un fel de influenţă asupra rezultatelor;
c) paticipă la mai multe cicluri de exploatare;
d) cuprind creanţele şi debitorii diverşi?
2. Stocurile:
a) participă la operaţiuni rar întâlnite în activitatea întreprinderilor;
b) influenţează rezultatele întreprinderii;
c) paticipă la mai multe cicluri de exploatare;
d) cuprind creanţele şi debitorii diverşi?
3. Cantitatea de resurse materiale necesară pentru desfăşurarea continuă şi

normală a activităţii de exploatare în intervalul de timp dintre două
aprovizionări succesive defineşte:
a) stocul de siguranţă;
b) stocul de condiţionare;
c) stocul curent;
d) stocul sezonier?
4. Resursele materiale care necesită o pregătire prealabilă intrării lor în

circuitul de exploatare reprezintă:
a) stocul psihologic;
b) stocul curent;
c) stocul de transport interior;
d) stocul de condiţionare?
5. Resursele materiale necesare în perioadele în care condiţiile climatice nu

fac posibile exploatarea sau transportul acestora reprezintă:
a) stocul curent;
b) stocul sezonier;
c) stocul psihologic;
d) stocul de iarnă?
6. Resursele materiale necesare perioadei aferente transportului resurselor

materiale de la depozitul central de aprovizionare la locul consumului
reprezintă:
a) stocul curent;
b) stocul de condiţionare;
c) stocul de transport interior;
d) stocul de siguranţă?
7. Potrivit modelului Wilson-Whitin, stocul optim este acela pentru care:
85
a) costul cu aprovizionarea este minim;
b) costul cu depozitarea este minim;
c) costul total, format din costul cu aprovizionarea şi din cel cu
depozitarea, este minim;
d) costul total, format din costul cu aprovizionarea şi din cel cu
depozitarea, este maxim?
8. Politicile de gestiune a stocurilor sunt utilizate:

a) în condiţii de risc;
b) în condiţii de certitudine;
c) în condiţii de incertitudine;
d) în nici una din condiţiile menţionate mai sus?
9. Politica defensivă de gestiune a stocurilor:

a) presupune stocuri mici, cheltuielile cu aprovizionarea fiind ridicate;
b) presupune stocuri mici, cheltuielile cu depozitarea fiind ridicate;
c) presupune stocuri mari, cheltuielile cu depozitarea fiind ridicate;
d) presupune stocuri mari, cheltuielile cu aprovizionarea fiind ridicate?
10. Politica prudentă de gestiune a stocurilor:

a) presupune stocuri mici, cheltuielile cu aprovizionarea fiind scăzute;
b) presupune stocuri mici, cheltuielile cu depozitarea fiind ridicate;
c) presupune stocuri mari, cheltuielile cu depozitarea fiind scăzute;
d) presupune stocuri mari, cheltuielile cu depozitarea fiind ridicate?
86
Recapitulare
1. Se dau următoarele elemente patrimoniale, preluate din Bilanţul unei

întreprinderi comerciale:

anului anului
Mijloace de transport 10.000 RON 20.000 RON
Casa 5.000 RON 10.000 RON
Rezultat reportat 40.000 RON 80.000 RON
termen lung
Creditori diverşi 40.000 RON 30.000 RON
a) Calculaţi activele imobilizate nete şi capitalurile permanente pentru

începutul şi sfârşitul anului.
b) Calculaţi FR0, FR1 şi ∆FR şi interpretaţi rezultatele obţinute.
c) Calculaţi activele circulante fără disponibil şi datoriile ciclului de
exploatare pentru începutul şi sfărşitul anului.
d) Calculaţi NFR0, NFR1 şi ∆NFR şi interpretaţi rezultatele obţinute.
e) Calculaţi TN0, TN1 şi ∆TN, verificaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute.
f) Ştiind că rezultatul reportat de la sfârşitul anului include doar profitul
net al exerciţiului şi că întreprinderea nu calculează şi nu reia la
venituri ajustări pentru deprecieri, determinaţi CAF.
g) Ştiind că s-au plătit dividende în sumă de 35.000 RON, elaboraţi
tabloul de finanţare utilizări-resurse.
h) Calculaţi capitalul propriu, capitalul permanent, datoriile la termen,
datoriile totale şi pasivul total pentru sfârşitul anului.
i) Ştiind că rezultatul reportat de la sfârşitul anului include doar profitul
net al exerciţiului, determinaţi rentabilitatea economică a capitalului
propriu la sfârşitul anului.
j) Stabiliţi capacitatea de îndatorare a întreprinderii la sfârşitul anului.
k) În condiţiile în care întreprinderea are capacitate de îndatorare,
întreprinderea doreşte să contracteze un credit bancar pe 3 ani în
sumă de 20.000 RON, cu o dobândă de 30%. Stabiliţi şi demonstraţi
dacă respectivul credit este rentabil sau nu.
87
l) Ştiind că în cursul exerciţiului se achiziţionează o construcţie în valoare
de 45.000 RON şi o durată normală de funcţionare de 9 ani, elaboraţi
tablourile de amortizare în regim Softy crescător şi descrescător.
2. Se dau următoarele elemente patrimoniale, preluate din Bilanţul unei

întreprinderi comerciale:
BILANŢ Începutul anului Sfârşitul anului

Utilaje şi instalaţii 80.000 RON 120.000 RON
Materiale consumabile 40.000 RON 50.000 RON
Casa 15.000 RON 25.000 RON
Rezultat reportat 50.000 RON 100.000 RON
Credite bancare pe termen 50.000 RON 25.000 RON
lung
a) Calculaţi activele imobilizate nete şi capitalurile permanente pentru

începutul şi sfârşitul anului.
b) Calculaţi FR0, FR1 şi ∆FR şi interpretaţi rezultatele obţinute.
c) Calculaţi activele circulante fără disponibil şi datoriile ciclului de
exploatare pentru începutul şi sfărşitul anului.
d) Calculaţi NFR0, NFR1 şi ∆NFR şi interpretaţi rezultatele obţinute.
e) Calculaţi TN0, TN1 şi ∆TN, verificaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute.
f) Ştiind că rezultatul reportat de la sfârşitul anului include doar profitul
net al exerciţiului şi că întreprinderea nu calculează şi nu reia la
venituri ajustări pentru deprecieri, determinaţi CAF.
g) Ştiind că s-au plătit dividende în sumă de 35.000 RON, elaboraţi
tabloul de finanţare utilizări-resurse.
h) Calculaţi capitalul propriu, capitalul permanent, datoriile la termen,
datoriile totale şi pasivul total pentru sfârşitul anului.
i) Ştiind că rezultatul reportat de la sfârşitul anului include doar profitul
net al exerciţiului, determinaţi rentabilitatea economică a capitalului
propriu la sfârşitul anului.
j) Stabiliţi capacitatea de îndatorare a întreprinderii la sfârşitul anului.
k) În condiţiile în care întreprinderea are capacitate de îndatorare,
întreprinderea doreşte să contracteze un credit bancar pe 3 ani în
sumă de 20.000 RON, cu o dobândă de 30%. Stabiliţi şi demonstraţi
dacă respectivul credit este rentabil sau nu.
l) Ştiind că în cursul exerciţiului se achiziţionează o construcţie în valoare de
45.000 RON şi o durată normală de funcţionare de 9 ani, elaboraţi tablourile
de amortizare în regim Softy crescător şi descrescător.
88
89

Stiune Financiara Note de Curs 2 CIG

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stiune Financiara Note de Curs 2 CIG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GESTIUNEA FINANCIARĂ A

Abordarea sistemică a întreprinderii

 Variabile → elemente componente ale sistemului care

 Variabile de intrare → date provenite din exteriorul sistemului,

 Variabile de ieşire → date provenite ca urmare a funcţionării

 Variabile esenţiale → variabile de ieşire care constituie criterii de

 Variabile de acţiune → variabile de intrare pe care se poate lucra în

 Proces de transformare → capacităţile manageriale şi tehnologice ale

 Conducător → persoana / grupul de persoane care asigură

Schema nr. 2 Componentele sistemului

Clasificarea sistemelor → există 4 criterii:

Întreprindere industrială (de producţie) → sistem

 Variabile de intrare: cantitatea de materii prime şi materiale;

Relaţia întreprindere - mediu exprimată prin fluxuri

 Flux financiar → mişcare de valoare care apare ca o reacţie

 După zona în carese produc faţă de întreprindere

1. Având ca punct de reper exemplificarea de mai sus, argumentaţi de ce o

Comentaţi şi caracterizaţi fluxurile care iau naştere între întreprindere şi

§ Teste grilă (Itemi cu alegere unică)

1. După criteriul deciziei, sistemele sunt clasificate în:

2. Clasificarea sistemelor în adaptabile şi inadaptabile are la bază criteriul:

3. După criteriul adaptabilităţii, întreprinderile sunt sisteme:

4. Întreprinderile sunt sisteme complexe deoarece:

5. Plata dividendelor acţionarilor întreprinderii este un flux:

 Sursă de finanţare → modalitate de procurare a capitalului.

 Îndatorare → gradul (măsura) în care o întreprindere

CAPITALURI PROPRII CAPITALURII ÎMPRUMUTATE

Schema nr. 3 Structura capitalului întreprinderii

Schema nr. 4 Indicatorii ce stau la baza finanţării prin credite bancare

 Coeficientul îndatorării globale – redă măsura îndatorării totale a

Efectul de îndatorare poate fi:

1. Argumentaţi ce asemănări şi deosebiri există între capacitatea de

1. O întreprindere prezintă următoarea structură a elementelor de pasiv:

Capital social = 900 părţi sociale * 8,5 RON/parte =

Capital propriu = Capital social + Rezerve statutare + Rezultatul

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung (la

Datorii pe termen scurt = Datorii către bugetul de stat + Furnizori + Clienţi

Datorii totale 10.300 RON 2

Datorii totale 10.300 RON

Datorii la termen 4.000 RON 1

Datorii la termen 4.000 RON

Întrucât cei doi coeficienţi respectă normele uzuale bancare,

Coeficientul îndatorării globale

Întreprinderea mai poate contracta

Deci, întreprinderea mai poate contracta 6.400 RON din care:

Coeficientul îndatorării globale

Coeficientul îndatorării la termen

Întreprinderea mai poate contracta

Deci, întreprinderea mai poate contracta 6.400 RON din care:

Capital social = 300 acţiuni * 11 RON/acţiune =

Capital propriu = Capital social + Rezerve statutare + Rezultatul

Cum rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii, se obţine un

Interpretarea rezultatelor obţinute presupune calculul profitului obţinut doar

Profit = Capital propriu * Re =

Profit ' = [(Capital propriu + Capital împrumutat)* Re ] – – (Capital

∆ Profit = Profit ' – Profit = 605 RON – 500 RON =

Profit ' = Capital propriu * R e' 

∆ Re = R e' - Re = 12,1% - 10% = 2,1%

1. O întreprindere prezintă următoarea structură a elementelor de pasiv:

2. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: total pasiv 17.000 RON,

3. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital social compus din

4. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital permanent 13.000

5. O întreprindere prezintă următoarea situaţie: capital social 2.000 RON,