CARACTERISTICILE LANTULUI

LOGISTIC INTEGRAT
 Din punct de vedere al informatiilor intr-o uzina se pleaca de previziuni. Ele
determina structura activitatii intreprinderii pe un timp previzibil de asteptare. Se fac
pe baza datelor din anii trecuti de activitate si pe baza unor metode previzionale.
Previziunile se concretizeza in planuri strategice si planuri de activitate care sunt
planuri tactice. Tactica reprezinta aplicarea ideilor startegice in termeni de executie pe
termeni medii si scurti.
Din punct de vedere al fluxului de informatii, primul pas este tratarea
comenzilor urmat de partea de aprovizionare cu materii prime. Partea de
aprovizionare presupune un plan care se bazeaza pe tipul productiei din
Un alt element il reprezinta cumpararea care necesita un proces de cunoastere a
intreprindere.
pietei si unul de negociere. Urmatorul pas – stocarea materiilor prime in cadrul
depozitelor din uzine, urmeaza apoi lansarea in fabricatie a stocurilor; functie de tipul
productiei produsele semifinite sunt stocate in depozite intermediare. Produsele finite
sunt controlate. Controlul se face la locul de productie pe linia de fabricatie si la
sfarsitul acesteia de catre controlori specializati.
Din logistica internă un pas următor îl reprezintă gestionarea produselor finite.
Aceste produse finite sunt repartizate catre depozite regionale, către en-gross-isti şi
apoi catre magazine de vânzare cu amănuntul. Service-ul pentru produsele respective
face parte din lanţul logistic şi încep sa reprezinte o verigă foarte importantă. Ciclul
de viaţă al unui produs cuprinde pe langă fabricaţie, intretinere şi distrugerea şi
recuperarea elementelor refolosibile din ce în ce mai mult şi aceste elemente cad în
preocuparea întreprinderii uneori devenind un element promoţional pt vânzarea de
noi produse.
Deciziile logisticii ; Natura deciziilor:
 localizarea unei uzine noi;
 definirea standardelor de servire a clientului;
 schimbarea pretului pe zone geografice;
 redistribuirea produselor pe uzine;
 introducerea unei noi linii de productie;
 redefinirea zonelor de vanzare;
 negocierea contractelor de cumparare;
 reorganizarea procedurilor de gestionare a stocurilor;
 rapiditatea de tratare a comenzilor;
 alegerea mijlocului de transport;
 localizarea unui depozit nou.
Intr-o intreprindere deciziile privesc soarta ei pe termen lung si scurt. Deciziile
sunt luate in cadrul S.A. prin votul consiliului de administratie si sunt puse in
aplicare de catre directorul executiv al firmei.
LANTUL LOGISTIC
Principalul scop al intreprinderii fiind creearea de beneficii, lantul valorii cuprinde
doua tipuri de activitati:
- activitati principale: activitati creatoare de idei;
- activitati auxiliare: activitati care ajuta la creearea valorii.
 Dezvoltarea tehnologica in sec XXI decretat ca secol al cunoaşterii, constituie şi va
constitui principala sursa de creare de valori. Ţările cele mai dezvoltate, la fel ca şi
companiile cele mai profitabile sunt cele care dezvoltă tehnologii avansate şi îşi repun
mereu în cauza tehnologiile existente.
În cazul unui lanţ al valorii, există 3 factori principali:
- acţionarii
- întreprinderea
- clientul.
Pentru un acţionar beneficiul apare în momentul în care raportul dintre beneficiu şi
suma investită este superior costului resurselor financiare utilizate.
Pentru întreprindere valoarea nu este numai financiară, ea are şi alte tipuri de
conotaţii; ea apare atunci când raportul dintre calitate şi resurse creşte.
Pentru client valoarea o reprezinta preţul pe care acesta este gata să-l plătească
pentru produsul şi serviciul aferent acestuia care-i sunt oferite.
PROBLEMELE LANŢULUI LOGISTIC (Suplly Chain)
Problemele actuale constau în urmatoarele elemente:
1) Nivelul de performanţă:
Acesta esta caracterizat de ansamblul produselor, serviciilor şi muncii depuse pentru
satisfacerea clientelei. Acest nivel de performanţă poate creste printr-o nouă viziune
a ceea ce înseamna întreprinderea şi anume:
 Trecerea de la o întreprindere de tip închis la una de tip deschis
 Trecerea de la organizarea pe fluxuri dirijate (prod de tip push) la o producţie pe
fluxuri comandate (prod de tip pull)
Viziunea conduce la noi modele care presupun trecerea de la oferta de produs la cea
de produs + service. Un element de bază al unui model îl reprezintă rapiditatea
servirii.
În funcţie de aşteptările clienţilor, tendinţa este ca să crească diversitatea
produselor. În prezent, tendinţa este pentru scurtarea ciclului de viaţă al
produselor. Aceasta scurtare este deliberata, pe de o parte, iar pe de alta se
datorează utilizării de materiale şi tehnologii şi a unui program de fiabilitate care
să facă o durata de viată foarte precisă în care prin defectarea sau uzarea,
învechirea componentelor acestea să nu mai poată fi reparat în condiţii de
rentabilitate.
2) Oferta să fie din ce în ce mai complexă: trecerea de la un produs standard
la un produs personalizat.
Pe plan mondial, există o tendinţă de concentrare în mari monopoluri a
diferitelor domenii de activitate făcând ca pe un mare domeniu să existe numai
câţiva operatori foarte mari, care acaparează marea majoritate a pieţei şi care lasă
un loc de activitate mai mic, numai pentru firmele cu activitate mondială.
 Trecerea de la o logica “produs standard” la o logica “produs de măsura/
produs inovant”
 Consecinţe asupra stocurilor.

Produs standard
Caracteristicile produsului:
 Profilul cererii stabil;
 Ciclu de viaţă mare;
 Diferenţa mică între produse.
Producţia: Make the stock (A fabrica pentru a stoca)
Obiectivele lantuţui logistic:
 Stocuri mici
Produs pe măsură
Caracteristicile produsului:
 Cerere medie previzibilă;
 Ciclu de viaţă scăzut;
 Diferenţă mare între produse.
Productia : Make the assembly - (A fabrica pentru a asambla)
Obiectivele lanţului logistic:
 Reactivitate / flexibilitate
Produs inovant
Caracteristicile produsului:
 Cerere imprevizibilă;
 Ciclu de viaţă scăzut;
 Diferenţă mare între produse.
Productia: Make the order (A fabrica la comandă)
Obiectivele lanţului logistic
 Reactivitate / flexibilitate
3) Schimbarea viziunii asupra întreprinderii: este aceea ca se cere trecerea
de la o viziune funcţie la o viziune proces printr-un singur flux fizic.
Trecerea de la o logică a fluxurilor dirijate – push
FABRICANT
 Previzionarea vânzarii;
 Plan de producţie;
 Plan de aprovizionare (stoc de siguranţă prestabilit);
 Comenzi către furnizori.
DISTRIBUITOR
 Comanda pe baza stocului existent;
 Comenzi către fabricant
PUNCT DE VANZARE
 Comanda pe baza stocului existent;
 Comenzi către distribuitor
Clientul cumpără produsele
……… către o logică pull
Clientul cumpără produsele
PUNCT DE VANZARE
 Înregistrarea de date la punctul de vânzare;
 Control permanent al stocului;
 Reaprovizionare continuă
DISTRIBUITOR
 reaprovizionare continuă;
 cross docking
FABRICANT
 Previzionarea cererii (date la punctul de vânzare)
 Reducerea ciclului de fabricaţie
În prezent, în multe situaţii scena devine mondială în sensul că elementele aflate
în lanţul logistic se pot afla la distanţe foarte mari în aceeaşi ţară sau în ţări diferite.
Exista următoarele tendinţe şi condiţii:
 sunt două condiţii esenţiale aparent antagoniste:
 creşterea de integrare şi coordonare;
 creşterea necesităţii de delegare a autorităţii şi de autonomie locală.
 Dezvoltarea Internetului;
 Noi metode de vânzare;
 Reţele logistice complexe;
 Necesitatea integrarii puternice.
TIPURI DE PRODUCTIE
Lean – principiile şi aplicarea conceptelor privind eliminarea risipei si
realizarea de valoare.
Acest concept are mai multe elemente componente, dintre care “just in time”
este unul dintre ele.. Acest concept Lean este denumit şi intreprindere deschisă.
Lean este un concept de management al întreprinderii care cuprinde tot ce se
numeşte factori interni şi externi ai întreprinderii, indiferent dacă ei sunt beneficiari
sau sunt cei afectaţi de rezultatele activităţii respective. Ideea e că părţile să fie
optimizate prin integrarea într-un ansamblu, prin care toate activităţile întreprinderii
să fie gestionate unitar având grijă să fie respectaţi oamenii care lucrează.
Just in time (JIT)
Are ca elemente principale:
- a produce doar ce e nevoie, când e nevoie;
- e un sistem de management care caută să valideze tot ceea ce merge.
Obiectivul sistemului: creşterea profitului şi rentabilităţii. Scopul sistemului:
eliminarea risipei.
POSTULATE JIT:
-eliminarea risipei;
-stocurile de materii prime şi de piese în curs de fabricaţie nu sunt considerate ca
active ale întreprinderii;
-flexibilitate mare la cerere atât în producţie cât şi la produse;
-nivelul calităţii e stabilit de client;
-relaţia de parteneriat şi încredere între întreprindere, salariaţi, clienţi şi furnizori;
-utilizarea creierului salariaţilor nu numai a forţei de muncă.
Implementarea JIT este un proces continuu fără sfârşit.
Cele 8 pierderi:
- Supraproducţia;
- Aşteptarea;
- Transportul;
- Procesele;
- Inventarul;
- Mişcarea;
- Defectele;
- Comportamentele.;

JIT – CEI 5 ZERO

- zero stoc;
- zero timp de aşteptare;
- zero defecte;
- zero pene;
- zero hârtii.
JIT este un sistem de elemente intercorelate:
- fiecare element sprijină şi faciliteaza multe dintre celelalte elemente;
- dacă se implementează doar parţial sistemul, se vor obţine parţial (sau chiar
deloc beneficiile potenţiale ale sistemului);
Exemple de risipă şi pierderi:
-maşini funcţionând în gol;
-aşteptarea componentelor;
-numărarea componentelor;
-supraproductie;
-depozitarea stocului;
-căutarea de unelte;
-defectarea maşinilor;
-refacerea unei operaţii;
Beneficiile potenţiale ale sistemului JIT:
-stocuri reduse;
-calitatea crescută;
-costuri reduse;
-spaţiu necesar mai mic;
-timp mai scurt de aprovizionare;
-productivitate mare;
-flexibilitate mare;
-relaţii mai bune cu furnizorii;
-activităţi simplificate de planificare şi control;
-creşterea capacităţii de producţie;
-folosirea mai bună a resurselor umane;
-varietatea crescută a produselor.
Elemente de baza ale sistemului JIT:
-loturi mai mici de producţie;
-pregătire rapidă pentru producţie;
-resurse flexibile;
-organizare celulară;
-producţie uniformă;
-calitate la sursă;
-întreţinere eficientă;
-reţele de furnizori.
Reducerea timpului de pregatire (Principiile SMED):
-separarea pregătirii interne de cea externă;
-transformarea pregătirii din internă în externă;
-organizarea în flux a tuturor aspectelor pregătirii;
-realizarea activităţii de pregătire în paralel sau pot fi eliminate
Reducerea costului pregătirii:
-prestabilirea parametrilor doriţi;
-folosirea metodelor rapide de prindere şi împachetare;
-folosirea indicatoarelor precise;
-prevenirea nealinierilor;
-eliminarea uneltelor şi materialelor;
-facilitatea mişcării uşoare.
Resurse flexibile:
1. Muncitori multifuncţionali:
-capabili de sarcini de prod multiple;
-care înteleg TPM, SQC;
2. Folosirea de maşini cu funcţii universale şi multiple:
-au flexibilitate;
-mai puţin capital investit.
Productie uniformă:
-se obţine prin standardizarea cererii producţiei;
-cerinte uniforme pe intervalul de planificare;
-asamblarea de modele diferite stabilizează producţia de componente.
 Calitatea la sursă:
-Jidoka = puterea de a opri linia de producţie;
-luminile “Ardon” semnalizeaza problemele de calitate – reprez sist
electromecanice instalate pe linia de fabricare, destinate sa semnalizeze atunci cand
se produc defecte de calitate;
-semnalele vizuale de control al producţiei fac problema vizibilă pentru toţi;
-Poka-Yoke (dovedirea greşelii, nu a persoanei care a greşit) = previne defectele – e
un sistem utilizat de întreprinderi constructoare de maşini, prin instalarea unor
dispozitive simple, electomecanice care să nu permită gesturi sau poziţionarea
gresită a piesei pe maşini.
Intretinerea total productiva (TPM):
În cadrul acestui sistem există un plan unic de prevenire şi de combatere a
defectării maşinilor. Obiectivul acestui sistem: ZERO PENE ale utilajelor şi
operarea acestora timp de 24 h din 24. Acest sistem necesită ca:
-produsele proiectate sa fie uşor produse pe maşinile existente fără suprasolicitarea
lor;
-maşinile să permită întreţinerea şi repararea fără oprirea acestora;
-existenţa unui plan de reparaţii si întreţinere preventivă;
-Implementarea sistemului JIT in servicii:
În domeniul serviciilor, elementele cele mai importante sunt viteza în asigurarea
serviciului şi calitatea acestora. Elementele de bază în servicii îl reprezintă:
- salariaţii cu competenţe multiple;
- sisteme de training direct în firmă;
- utilizarea de salariaţi cu timp redus de muncă sau part-time pentru funcţii simple.