12.06.

2020

Contabilitate consolidată curs online.

Profesor: Mi-am propus să abordăm astăzi mai multe tematici de Contabilitate financiară
aprofundată, urmând ca vinerea viitoare să rezolvăm o speță complexă de Gestiunea financiară a
întreprinderii, calată pe echilibru financiar, capacitate de autofinanțare, capitaluri, amortizare, iar
în ultimele două săptămâni să ne ocupăm de Monografia contabilă, ce va fi parte din nota finală.
Cum vi se pare planificarea?

Student: este ok.

Profesor: Mulțumesc mult! Discutăm astăzi, așadar despre Datorii și creanțe neexigibile,
Avansuri comerciale, Creanțe neîncasate la termen, Obiecte de inventar, Active biologice și, în
măsura timpului disponibil, și un calcul de salarii cu documentele aferente.

Profesor: Și începem cu Datoriile și creanțele neexigibile.

Profesor: Aceste datorii și creanțe neexigibile poartă această denumire întrucât comportă TVA
neexigibilă, indiferent de sistemul de contabilizare al TVA aplicat. Situația survine în contextul în care
sunt vândute/achiziționate bunuri sau servicii în baza unui aviz de însoțire, ce deține rolul de ”factură
provizorie”. Spre exemplu, clientul dorește să achiziționeze de la furnizor o anumită cantitate, iar
furnizorul nu o are disponibilă în totalitate. Cu toate acestea, clientul solicită livrarea cantității
deținute la respectivul moment, cu mențiunea de a i se livra și diferența în momentul în care
furnizorul dispune de aceasta. Astfel, cantitatea parțială livrată inițial va veni însoțită de un document
provizoriu, numit aviz de însoțire, urmând ca la momentul livrării diferenței, să se primească și
factura pentru întreaga cantitate, ca document justificativ definitiv. În intervalul de timp în care la
baza operațiunii stă avizul de însoțire, creanța furnizorului și datoria clientului sunt neexigibile, iar din
momentul emiterii/primirii facturii pentru întreaga cantitate, acestea devin exigibile în ambele
contabilități.

Profesor: În acest context, în intervalul de timp în care există doar avizul de însoțire și
datoria/creanța sunt neexigibile, folosim în contabilitatea furnizorului 418 ”Clienți-facturi de
întocmit”, iar în contabilitatea clientului 408 ”Furnizori-facturi nesosite” și 4428 ”TVA neexigibilă” în
ambele contabilități. La momentul emiterii/primirii facturii 418 devine 4111 ”Clienți”, iar 408 devine
401 ”Furnizori” și, funcție de sistemul de contabilizare aplicat TVA-ului, ori în acest moment (pentru
”TVA standard”), ori în momentul plății/încasării (pentru ”TVA la încasare”) 4428 devine 4427 ”TVA
colectată” la furnizor și 4426 ”TVA deductibilă” la client.

Profesor: Este clar mecanismul pentru toată lumea?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc! Propun să luăm în calcul o speță practică.

Profesor: În acest context, vorbim despre partenerul ”X”, în calitate de furnizor și partenerul ”Y”, în
calitate de client. Se livrează/achiziționează mărfuri la un preț de tranzacție de 4.000 lei + TVA 20%,
în baza unui aviz de însoțire. Ulterior este emisă/primită factura și decontarea va avea loc prin
virament.

Profesor: Remarcăm operațiunile corespunzătoare tranzacțiilor în cele două contabilități.

Profesor: Se remarcă faptul că s-a optat pentru TVA-ul standard, respectiv transformarea lui 4428 în
4426 și, respectiv 4427 în momentul emiterii/primirii facturii. În contextul în care s-ar fi optat pentru
TVA-ul la încasare, transformările TVA-ului ar fi avut loc la punctul c)., nu la punctul b)., în ambele
contabilități.
Profesor: De asemenea, remarcăm faptul că valoarea de 4.000 lei, ce reprezintă PREȚ DE VÂNZARE la
furnizor devine COST DE ACHIZIȚIE la CLIENT.

Profesor: Este clară pentru toată lumea această tematică?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc mult pentru feed back!

Profesor: Mergem în continuare cu o altă tematică, respectiv AVANSURI COMERCIALE.

Profesor: În contextul avansurilor comerciale, remarcăm o inversare a funcțiunii contabile pentru

structurile de furnizori și clienți.

Profesor: În contextul avansurilor comerciale, remarcăm o inversare a funcțiunii contabile pentru

structurile de furnizori și clienți.

Profesor: În contabilitatea FURNIZORULUI, care încasează avansul, remarcăm o DATORIE față de

clientul către care urmează a-i fi livrat un bun sau prestat un serviciu, evidențiată prin contul 419
”Clienți-creditori”, care, exprimând o datorie, este un cont de Pasiv (chiar dacă aparține unei grupe
de conturi de Activ, 41 ”Clienți și conturi asimilate”, având ultima cifră din simbol 9, este un cont de
Pasiv).

Profesor: În contabilitatea CLIENTULUI, care plătește avansul, remarcăm o CREANȚĂ față de

furnizorul de la care urmează a-i fi livrat un bun sau prestat un serviciu, evidențiată prin contul 409
”Furnizori-debitori”, care, exprimând o creanță, este un cont de Activ (chiar dacă aparține unei grupe
de conturi de Pasiv, 40 ”Furnizori și conturi asimilate”, având ultima cifră din simbol 9, este un cont
de Activ). Foarte important de remarcat este faptul că acest cont, 409 ”Furnizori-debitori” se
dezvoltă pe 4 conturi sintetice de gradul II, respectiv: 4091 ”Furnizori-debitori pentru stocuri”, 4092
”Furnizori-debitori pentru servicii”, 4093 ”Furnizori-debitori pentru imobilizări corporale” și 4094
”Furnizori-debitori pentru imobilizări necorporale”, asimilate la nivel de bilanț în cadrul posturilor
corespunzătoare, după cum vom vedea împreună în anul III, semestrul I în cadrul disciplinei ”Sisteme
și raportări financiare”.

Profesor: Este clar mecanismul?

Student: da

Profesor: Mulțumesc mult pentru feed back! Să vedem în continuare o speță practică, în acest sens.
Profesor: În contextul speței supuse atenției, remarcăm faptul că BETA este furnizorul/prestatorul,
iar ALFA este clientul/beneficiarul. Din valoarea totală a lucrărilor de 50.000+20%*50.000 = 60.000 lei
se plătește/încasează în avans suma de 10.000 lei, care, ATENȚIE!!!, include TVA.

Profesor: Să vedem în continuare mecanismul tranzacțiilor în contextul celor două contabilități.

Profesor: Remarcăm, în cadrul punctului a)., decontarea avansului de 10.000 lei, între cei doi
parteneri, din care scoatem TVA cu ajutorul procedeului ”sutei mărite”, context în care avem un
avans net de 8.333 lei și un TVA aferent de 1.667 lei.

Profesor: Ulterior derulării lucrărilor, se emite/primește factura în valoare totală de 50.000 lei + TVA
20%, adică 10.000 lei, valoarea netă de 50.000 lei recunoscându-se, bineînțeles, la furnizor/prestator
pe contul 704 ”Venituri din prestări de servicii”, iar la client/beneficiar pe contul 628 ”Cheltuieli cu
alte servicii executate de terți”.

Profesor: În cele din urmă, la punctul c)., are loc decontarea facturii între cei doi parteneri, prin
virament, ținând cont de avansul inițial. Astfel, la furnizor/prestator, se reglează TVA aferentă
avansului, care a fost colectată în momentul încasării avansului, nemaiputând fi colectată și acum, la
momentul încasării diferenței rămase din valoarea lucrărilor, iar la client/beneficiar, se reglează TVA
aferentă avansului, care a fost dedusă în momentul plății avansului, nemaiputând fi dedusă și acum,
la momentul plății diferenței rămase din valoarea lucrărilor.

Profesor: Este clar pentru toată lumea acest mecanism?

Student : da
Profesor: Perfect! Mulțumesc mult pentru feed back! Mergem mai departe și abordăm CREANȚELE
NEÎNCASATE LA TERMEN

Profesor: Atâta vreme cât creanța se află în perioada negociată, aceasta se regăsește în
contabilitatea furnizorului pe structura 4111 ”Clienți”. În contextul în care scadența agreată mutual
este depășită, creanța se regăsește în contabilitatea furnizorului pe structura 4118 ”Clienți incerți sau
în litigiu”. Dacă, drept consecință a unei hotărâri judecătorești, clientul este declarat insolvabil,
atunci, creanța considerată automat irecuperabilă, se va trece în contabilitatea furnizorului pe contul
de cheltuială 654 ”Pierderi din creanțe și debitori diverși”, însă la valoare netă, fără TVA (ținând
seama de faptul că TVA se manifestă neutru în raport cu structurile de cheltuieli sau venituri). În
cazul în care se constată o reabilitare a clientului, creanța se va reactiva și se va trece, la aceeași
valoare netă, pe structura 754 ”Venituri din creanțe reactivate”.

Profesor: Este clar mecanismul pentru toată lumea?

Student: da

Profesor: Perfect! Până la pauză, vom lua o speță practică.

Profesor: În primul rând, se transferă gestiunii de mărfuri, pentru comercializare, obiecte de

inventar.

Profesor: Obiectele de inventar nu pot fi vândute ca atare, ci vor fi comercializate sub formă de
mărfuri. Întrebarea care vă suscită interesul, cu certitudine, este de ce nu apare cheltuiala 603 la
descărcarea gestiunii de obiecte de inventar. Pentru că acestea sunt transferate tot într-o categorie
de stocuri, respectiv mărfuri, 371, și, astfel, cheltuiala ocazionată efectiv de intrarea obiectelor de
inventar, se va regăsi pe contul 607 ”Cheltuieli privind mărfurile”, la descărcarea din gestiune a
mărfurilor, impactul fiscal fiind același.
Profesor: Vânzarea are loc pe bază de aviz de însoțire, iar, ulterior, se emite și factura către client.
Folosim la vânzarea, pe bază de aviz de însoțire, structurile 418 ”Clienți-facturi de întocmit” și 4428
”TVA neexigibilă”, iar la emiterea facturii apar 4111 ”Clienți” și 4427 ”TVA colectată”, folosind
bineînțeles sistemul ”TVA standard”. Remarcăm și recunoașterea costului inițial de achiziție al
obiectelor de inventar, de 700 lei, care apare pe 607.

Profesor: Ca urmare a nerespectării scadenței agreate reciproc, creanța devine creanță incertă și se
trece de pe structura 4111 ”Clienți” pe structura 4118 ”Clienți incerți sau în litigiu” (ATENȚIE!!! A nu
se confunda 4118 ”Clienți incerți sau în litigiu” cu 418 ”Clienți-facturi de întocmit”), urmând ca,
totuși, cu întârziere, să se încaseze prin bancă jumătate (50%) din această creanță incertă.
Profesor: Ulterior, pe bază de hotărâre judecătorească, clientul este declarat insolvabil, iar jumătate
din creanța incertă rămasă este trecută pe cheltuiala 654, dar doar la valoare netă, TVA-ul fiind extras
cu ajutorul procedeului sutei mărite. Ma târziu, se constată, totuși, reabilitarea respectivului client,
se reactivează creanța restantă prin recunoașterea venitului omolog, 754, din nou, la valoare netă. În
cele din urmă, se încasează și această sumă.

Profesor: Ca imagine de ansamblu, speța se prezintă astfel:

Profesor: Totul clar?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc pentru feed back! Luăm o binemeritată pauză până la 11:15.

Vă aștept din nou la 11:15.

Student:ok

Profesor: Ați revenit?

Student:da

Profesor: Perfect! Mulțumesc! Mergem mai departe și abordăm o altă tematică, respectiv OBIECTELE
DE INVENTAR.

Profesor: Obiectele de inventar sunt structuri de bunuri, adesea utilizabile pe o perioadă mai mare
de 1 an, însă cu o valoare insuficientă (mai mică de 2.500 lei) pentru a fi încadrate în categoria
imobilizărilor corporale.

Profesor: Pe cale de consecință, acestea sunt încadrate la stocuri și se regăsesc pe structura contabilă
303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”, cu funcțiune de Activ, în concordanță, bineînțeles
cu structura analogă 603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”. Remarcăm
o similitudine între structurile de stoc și structurile de cheltuieli corespunzătoare materiilor prime și
materialelor consumabile.

Profesor: Nu există cont de venit aferent obiectelor de inventar, întrucât acestea se consideră
destinate dării în folosință (consumului), nu comercializării. În contextul în care, totuși, se dorește
vânzarea lor, ele devin în prealabil mărfuri, după cum bine am putut remarca în cadrul unei spețe
anterioare.

Profesor: Se mai remarcă prezența contului extracontabil 8035 ”Stocuri de natura obiectelor de
inventar date în folosință”, pe care se ține evidența obiectelor de inventar între momentul dării în
folosință (descărcării din gestiune/dării în consum) și momentul scoaterii din folosință (”casării”)

Profesor:Totul clar?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc! Să luăm în calcul în continuare câteva spețe!

Profesor: La speța 1 se dorește majorarea de capital prin emisiunea de noi acțiuni și remunerarea
acestora printr-un aport în natură, concretizat prin obiecte de inventar.
Profesor: După cum bine știm de la doamna profesor Nicolaescu, majorarea capitalului social prin
emisiunea de noi acțiuni presupune 3 formule contabile distincte.

Profesor: Prima dintre acestea, corespunzătoare încheierii contractului dintre cele două părți poartă
denumirea de SUBSCRIEREA/PROMISIUNEA capitalului social. În cadrul acestei etape, emitentul își
constituie creanța (456) față de acționar și recunoaște și capitalul, ca resursă, deocamdată în formă
provizorie, subscris/promis, dar încă nevărsat (1011). În cazul nostru remarcăm o diferență între
valoarea nominală a acțiunilor (1.000 lei) și valoarea aportului în natură (1.200 lei). Capitalul social se
va majora doar cu valoarea nominală a acțiunilor întotdeauna!!! (1.000 lei, în cazul nostru), iar
surplusul de 200 lei, este câștigul nostru, ca emitent al acțiunilor și, ca urmare a faptului că avem de-a
face cu un aport în natură, regăsim acest surplus de 200 lei tot pe o structură de capitaluri proprii,
prime de capital, respectiv 1043 ”Prime de aport”. (Știm că dacă venea contravaloarea acțiunilor în
bani, la un preț de emisiune plasat peste valoarea nominală a acestora, aveam 1041 ”Prime de
emisiune”).

Profesor: A doua și a treia înregistrare sunt întotdeauna!!! simultane/concomitente și prima dintre

ele vizează Activul, iar a doua Pasivul. Prima dintre ele se referă la Vărsarea capitalului social, context
în care creanța (456) se materializează în bani sau în natură, în cazul nostru în natură, sub formă de
obiecte de inventar (303), cu valoarea aportului (1.200 lei). A doua dintre ele se referă la Realizarea
efectivă a capitalului social sau Transformarea capitalului social subscris nevărsat în capital social
subscris vărsat, adică transformarea lui din stare provizorie (1011) în stare definitivă (1012).

Profesor:Totul limpede pana acum?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc! Mergem mai departe.

Profesor: Speța 2 este foarte scurtă și vizează primirea de obiecte de inventar cu titlu gratuit.
Profesor: Remarcăm creșterea structurii de stocuri 303 și recunoașterea venitului aferent donațiilor,
7582. În contextul în care primeam o imobilizare amortizabilă, spre exemplu o instalație la o valoare
de intrare de 10.000 lei, amortizabilă, conform Catalogului (DUR=DEC=10 ani), trecerea pe venituri se
făcea treptat, paralel cu amortizarea, în virtutea principiului contabilității de
angajamente/independenței exercițiului/conectării cheltuielilor la venituri. Astfel, intrarea era
2131=4753 (Donații pentru investiții, structură de Clasa 4, ce nu afectează rezultatul), iar apoi timp
de 10 ani, anual, concomitent 6811=2813 1.000 (amortizarea) și 4753 = 7582 1.000 (trecerea cotei
părți corespunzătoare donației pe venituri). Situație similară, de altfel, subvențiilor pentru investiții.

Profesor:Intelegem?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc!

Profesor: Speța 3 se referă la achiziția de obiecte de inventar pe bază de factură, deschiderea unui
acreditiv în vederea achitării datoriei față de furnizor și achitarea ulterioară a facturii pe baza acestui
acreditiv. Ne amintim de la prima noastră întâlnire din luna martie de acreditiv ca de un cont bancar
personalizat, prin care se pot derula operațiuni de încasări și plăți doar în relație cu partenerul pentru
care a fost deschis.

Profesor: Remarcăm, așa cum ne amintim, interferența contului 581 ”Viramente interne” între
structurile de lichidități, în acest caz între 5121 ”Conturi la bănci în lei” și 5411 ”Acreditive în lei”, în
contextul deschiderii acreditivului.
Profesor: Speța 4 vizează transferul obiectelor de inventar la gestiunea de mărfuri și comercializarea
acestora în sistem de comerț cu amănuntul. Astfel, valorii inițiale a obiectelor de inventar, i se vor
pune adaosul comercial, aplicat la această valoare și TVA neexigibilă, calculată la suma dintre
valoarea de intrare a obiectelor de inventar și adaosul comercial practicat de către unitate. Rezultă,
astfel, prin cumularea celor 3 componente (valoare de intrare obiecte inventar + adaos comercial +
TVA neexigibilă) prețul final de raft, la care acestea urmează a fi vândute.

Profesor: Ne amintim mecanismul comerțului cu amănuntul de la prima noastră întâlnire din luna
martie?

Profesor: Perfect! Mulțumesc! Tot așa, costul de achiziție efectuat efectiv în momentul achiziției de
obiecte de inventar se va recunoaște sub formă de cheltuieli privind mărfurile (607) la ieșirea
obiectelor de inventar sub formă de mărfuri.

Profesor: Speța 5 se referă la achiziția de obiecte de inventar pe bază de factură, urmată de darea lor
în folosință (darea în consum/trecerea pe cheltuieli în mod spontan cu toată valoarea, exact ca în
cazul materiilor prime sau al materialelor consumabile), urmând ca pe perioada folosinței lor să se
regăsească extracontabil pe contul 8035 (încărcat prin debitare la darea în folosință și descărcat prin
creditare la scoaterea din folosință/”casare”).
Profesor: Avem mecanismul speței prezentat în planșa de mai sus. Totul clar?

Profesor: sa inteles pana acum?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc!

Profesor: Speța 6 vizează o descărcare din gestiune extraordinară a unor obiecte de inventar, ca
urmare a unor calamități.

Profesor: Remarcăm faptul că, în acest context, nu folosim contul 603, ci contul 6587, aferent
calamităților, ca evenimente extraordinare. Actualmente, contul este tot o structură de cheltuieli de
exploatare. Până în urmă cu câțiva ani, această cheltuială era extraordinară, categorie distinctă de
cheltuielile de exploatare și se regăsea pe structura 671.

Profesor:Totul clar?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc! Luăm din nou o pauză și ne reîntâlnim la 12:40 aici.

Profesor: Sunteți pe recepție?

Student: da
Profesor: Perfect! Mulțumesc! Mergem mai departe și vorbim despre ACTIVELE BIOLOGICE (Animale
și păsări). Conform dispozițiilor legiuitorului, există situații în care acestea sunt încadrate ca
imobilizări corporale și situații în care acestea sunt încadrate ca stocuri.

Profesor: Ca principiu general, acestea sunt considerate IMOBILIZĂRI CORPORALE, atunci când sunt
utilizate pentru muncă și reproducere și sunt la maturitate, apte pentru muncă și reproducere. De
asemenea, acestea sunt considerate STOCURI atunci când sunt utilizate pentru consum prin
sacrificare (de exemplu porci de tăiat) sau exploatare (de exemplu vaci de lapte), dar și cele pentru
muncă și reproducere pe perioada cât sunt încă tinere și nu sunt încă apte pentru muncă și
reproducere.

Profesor: Totul clar?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc! Vom lua în considerare, în cele ce urmează, două spețe.

Profesor: Prima speță se referă la mânji nou-născuți, utilizați ulterior ca animale pentru muncă și
reproducere, din producție proprie și creșterea lor etapizată/sporul în greutate, până ajung la faza de
maturitate. În prima fază, vor fi stocuri (361), urmând ca la maturitate să fie trecuți în categoria
imobilizărilor corporale (217).
Profesor: Pentru început înregistrăm în contabilitate cele două categorii de cheltuieli, respectiv:
salariile aferente îngrijirii lor, pe de o parte, dar și consumul de furaje/hrană, pe de altă parte
(furajele reprezintă structură contabilă distinctă, sintetic de gradul II, în cadrul materialelor
consumabile).

Profesor: Cele două cheltuieli cumulate sunt în cuantum de 26.500 lei, în timp ce ei cresc valoric cu
25.500 lei. Ne reamintim de prima întâlnire când vorbeam de costuri/prețuri standard. Același
mecanism funcționează și aici. Folosim contul suplimentar 368 ”Diferențe de preț la active biologice
pentru consum”, care va însoți întotdeauna contul 361 ”Active biologice pentru consum”. În cazul în
care avem o diferență NEFAVORABILĂ, va fi cu semnul PLUS, întrucât evidențiază majorarea de la
valoarea efectivă a animalelor (361) la valoarea cheltuielilor efectuate pentru ele (711), iar în cazul în
care avem o diferență FAVORABILĂ, va fi cu semnul MINUS (în chenar), întrucât evidențiază
diminuarea de la valoarea efectivă a animalelor (361) la valoarea cheltuielilor efectuate pentru ele
(711). În cazul nostru, animalele (361) valorează 25.500 lei, în timp ce s-a cheltuit pentru ele (711)
suma de 26.500 lei. Așadar, o diferență nefavorabilă, o suplimentare de la valoarea animalelor de pe
361 la valoarea cheltuielilor de pe 711 cu 1.000 lei, prezentă cu semnul ”+” pe contul 368.

Profesor: La maturitate, se descarcă din gestiune animalele de natura stocurilor (361), pe baza
formulei contabile inverse, fiind recunoscute cu valoarea lor efectivă (25.500 lei) ca imobilizări
corporale (217), în contrapartidă cu structura 722, de venituri din obținerea de imobilizări corporale.

Profesor:Clar aceasta spetă?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc!

Profesor: Mergem la a doua speță, ce vizează un flux complet de abatorizare: porci din producție
proprie (cu funcționalitate similară cu a produselor finite) și porci achiziționați de la terți (cu
funcționalitate similară mărfurilor), care sunt sacrificați/descărcați din gestiune, având drept
consecință obținerea de produse finite (carne macră) și produse reziduale (mațe). O parte din
produsele finite se transferă la magazinul propriu, li se pune adaos comercial și TVA și vor fi vândute
în sistem de comerț cu amănuntul, la preț de comerciant. O altă parte din produsele finite se vând în
mod direct, la preț de producător. Produsele reziduale se vor transfera la secția de mezeluri, unde
vor deveni materii prime.

Profesor: Remarcăm la primul punct descărcarea din gestiune diferențiată: pe 606 (similar
mărfurilor), a porcilor achiziționați de la terți și pe 711 (similar produselor finite), a porcilor obținuți
din producție proprie.

Profesor: Remarcăm, în final, transferul produselor reziduale la secția de mezeluri, unde devin
materii prime.

Profesor: Totul clar în cadrul acestei spețe?

Student: da

Profesor: Perfect! Mulțumesc mult pentru feed back!

Profesor: În timpul rămas, aș dori să abordăm și problematica SALARIILOR, cu documente.

Profesor: Și ne vom ocupa astăzi de angajați full-time, cu normă întreagă.

Profesor: Luăm în considerare 2 salariați ai unei societăți, unul cu salariu de încadrare și spor, unul
doar cu salariu de încadrare, ambii având salariul brut, format din salariul de încadrare și sporuri,
plasat sub plafonul de 3.600 lei, pentru a putea beneficia de deducere personală, care actualmente
se acordă până la acest plafon.

Profesor: ATENȚIE!!! Este corect termenul de ”salariu”, nu ”salar”.

Profesor: ATENȚIE!!!Toate operațiunile cu salarii nu comportă subdiviziuni (bănuți), ci se merge pe

rotunjire la un leu în plus/în sus, dacă avem de la 50 de bănuți în sus și rotunjire la un leu în minus/în
jos. dacă avem sub 50 de bănuți.

Profesor: Să vedem mecanismul salarial integral al celor 2 salariați:

Profesor: Remarcăm Salariul brut, obținut ca sumă dintre Salariul de încadrare și Sporuri.

Profesor: De asemenea, avem contribuțiile datorate de către angajați, respectiv CAS (Contribuția de
asigurări sociale)/aferentă pensiilor, în cuantum de 25% din Salariul brut și CASS (Contribuția de
asigurări sociale de sănătate)/aferentă indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, în
cuantum de 10% din Salariul brut.

Profesor: Venitul net se obține prin deducerea/scăderea din Salariul brut a CAS și a CASS.

Profesor: Deducerile personale le preluăm din următoarea grilă ținând seama de tranșa/segmentul în
care se încadrează salariul brut și numărul de persoane aflate în întreținere (2 la salariatul A și 1 la
salariatul B). Această deducere este suma cu care se reduce venitul net, în vederea impozitării:

Profesor: Dacă scădem din Venitul net Deducerea personală se obține Venitul impozabil.
Profesor: Se obține, în continuare, impozitul pe salariu, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului
impozabil, cu rotunjirile de rigoare, despre care aminteam.

Profesor: Dacă din Venitul net se scade Impozitul pe salariu se obține Salariul net pe fiecare salariat
în parte.

Profesor: Angajatorului îi revine actualmente o singură contribuție, respectiv CAM (Contribuția

Asiguratorie pentru Muncă), în cotă de doar 2,25% aplicată asupra Salariului brut. Din aceasta, 80%
se va achita către Bugetul Asigurărilor Sociale, iar 20% către Bugetul de Stat.

Profesor:Clar pana aici?

Student :da

Profesor: Perfect! Mulțumesc!

Profesor: În continuare, se întocmește Statul de plată/Statul de salarii (Atenție!!! Se scrie cu ”s”, dar
s-ar pronunța corect cu ”ș”, fiind un termen împrumutat din limba germană):

Profesor: Am presupus că avem salariile aferente lunii Ianuarie 2020, pentru salariații A și B la
societatea X.

Profesor: Observați coloanele 4 și 5. Vizează angajații part-time despre care vom discuta la începutul
întâlnirii viitoare.

Profesor: Relația cu statul, privind dările ce cad în sarcina angajatului (CAS, CASS, Impozit) și
angajatorului (CAM) se reliefează prin prisma declarației fiscale 112.
Profesor: Remarcăm că pentru fiecare dintre cele 4 dări avem 4 poziții: ”Datorată”, ”Deductibilă”,
”Scutită/Exceptată” și ”De plată”. Avem unele sume deductibile sau scutite/exceptate în contextul în
care avem situații de angajați cu condiții speciale: handicap, etc., conform legislației. Nu este cazul
nostru, ceea ce înseamnă că la noi, pentru fiecare dare în parte suma datorată coincide cu suma de
plată.

Profesor: În continuare, să vedem înregistrările contabile:

Profesor: Calculul se realizează în 31.01.20, fiind luată în calcul luna Ianuarie 2020, iar ca documente
justificative avem Statul de plată și Declarația 112.

Profesor: Avem calculul de salarii brute, recunoscut ca o cheltuială și datorie față de salariați.
Profesor: Avem calculul CAM; datorat de angajator, recunoscut ca o cheltuială suplimentară a
acestuia și o datorie față de stat (80% față de Bugetul de Asigurări Sociale - BAS și 20% față de
Bugetul de stat - BS).

Profesor: Avem calculul CAS, CASS și Impozitului pe salariu, datorate de către angajați și reținute prin
”stopaj la sursă” (reține firma aceste sume și le plătește statului în numele lor). Acest calcul
presupune diminuarea datoriei față de salariați și creșterea datoriilor față de stat în numele lor.

Profesor: Salariații nu vor semna pe Statul de plată, din motive de confidențialitate, ci vor primi
fluturași individuali.

Profesor: Plata salariilor se face prin bancă, pe card (OP) sau la casierie, cash, cu întocmirea unei
Dispoziții de plată către fiecare salariat care își ridică banii cash.

Profesor: Contribuțiile se plătesc astfel: prin bancă (OP), până în data de 25 a lunii următoare: la
Bugetul de Stat - BS: Impozitul pe salariu și 20% din CAM (un OP) și la Bugetul Asigurărilor Sociale -
BAS: CAS, CASS și 80% din CAM (alt OP).

Profesor: Clar mecanismul salariilor?

Student:da

Profesor: Cum considerați utilitatea și inteligibilitatea întâlnirii de astăzi pe o scală de la 1 la 10?

Student: 10

Profesor: Super! Mă bucur mult! Vă mulțumesc pentru feed back-ul extrem de favorabil și motivarea
extraordinara pentru mine, vă transmit gânduri bune, să vă bucurați de zile frumoase, de un
weekend cât mai reușit și să ne întâlnim cu bine vinerea viitoare la ora 9. Tot ce e bun și frumos, vi le
doresc, la superlativ! Numai bine! La revedere! Vă rog din nou Numele, Prenumele și ”Prezent” la
ieșire.

Student: multumim frumos! Si o zi buna!