1.

Notiunea si conceptul pietei de capital

Orice economie moderna indiferent de nivelul sau de dezvoltare este caracterizata de existenta si functionarea
unor piete specializate unde se intilnesc cererea si oferta de active financiare necesare crearii de resurse pentru
dezvltarea productiei de bunuri si servicii in cadrul firmelor. Intr-o economice circuitul activelor financiare au lor
intre ofertantii de fonduri si utilizatorii acestor fonduri. Transferurile intre aceste doua categorii se realizeaza prin
intermediul pietei de capital care este parte integranta a pietei financiare. Nu se poate face insa o delimitare stricta
intre piata financiara si cea de capital, deoarece ele se includ si se completeaza reciproc. In literatura de specialitate
exista mai multe definitii ale pietei financiare, cum ar fi:
 PF- o institutie care faciliteaza cumpararea/vinzarea de active financiare;
 PF- totalitatea relatiilor care vizeaza: emisiunea, circulatia, schimbul si stocarea nemijlocita a banilor
in scopul sustinerii intregii activitati economico sociale cu capital necesar functionarii si dezvoltarii
acesteia.
Din punct de vedere al activitatii care se negociaza PF este formata din 3 mari sectoare:
 P. Bancara- tranzactiile cu active bancare nonnegociabile al caror lichiditate este maxima.
Societatile bancare au rol de intermediar intre posesorii de disponibilitati banesti si utilizatorii
de fonduri in baza de relatii de creditare.
 P.monetara- czata prin tranzactiile cu active financiare pe termen scurt de catre societatile
financiare. Tranzactiile includ depozitele bancare la vedere si la termen: bilet la ordin, cecurile,
certificat de depozit, alte tipuri de titluri mobiliare pe termen scurt de pina la 1 an.
 P de capital- specializata in tranzactiile cu active financiare pe termen scurt, mediu si lung.
Aceasta piata prezinta un grad de risc mai mare, iar instrumentele financiare sunt negociabile.
Functia principala a unei piete de capital consta in plasarea valorilor mobiliare ale agentilor
economici in cautarea de capital catre posibilii invetitori, detinatori de excedente de capital.
2. Care sunt componentele pietei de capital in functie de abordarea anglo-saxona si abordarea continental
europeana?
In literatura de specialitate exista 2 moduri de definire a PF si a celei de capital:
1. conceptul anglo-saxon: potrivit acestuia PF cuprinde piata de capital, pentru capital pe termen scurt,
mediu si lung, si piata onetara pentru atragerea capitalului pe termen scurt
2. conceptul continental-european: prin termenul de piata de capital se defineste ansamblul format din
piata monetara (finantarea pe termen scurt), PF (finantarea pe termen mediu si lung) si piata ipotecara
specifica constructiilor imobiliare.
3. Care sunt segmentele pietei de capital si caracteristicile acestora?
In cadrul pietei de capital au loc transferurile de capital disponibil de la cei care economisesc catre
antreprenori.in aceasta ordine de idei, p de c se structureaza in:
1) Piata primara-asigura intilnirea cererii si ofertei de titluri de valoare. Pe aceasta piata emisiunile noi de
valori mobiliare sunt negociate pentru prima data, deci are loc prima vinzare care se caracterizeaza
printr-un singur vinzator. Piata primara permite finantarea agentilor economici si colectivitatilor
publice.
2) Piata secundara- odata pusa in circulatie prin emisunea pe p.primara, vm fac obiectul tranzactiei pe p.
secundara pe care s/t tranzact vm aflate deja in circulatie, avind rolul de concentrare a cererii si ofertei
de asigurind lichiditatea si mobilitatea economiilor investite sau ofera posibilitatea schimbarii
portofoliului inainte de scadenta. In cadrul p.secundare de c un rol important il joaca bursa de valori
datoriat careia fara interventia statului poate fi colectat capital si orientat spre investire cu scopul
obtinerii de profit. P.secundara asigura operatorilor urmatoarele avantaje: ofera inform referit la produs
ce urmeaza a fi tranz; informat despre emitent sunt difuzate investitor si ofera informat priv nivelul si
misc pretului pe p.
4. Care sunt functiile pietei de capital?
Funtiile p de c se impart in doua categorii: pricipale si secundare
1) 1.1Atragerea economiile populatiei 1.2 asigurarea particip pers fizice/juridice la capitalul
firmelor: ceea ce se concretizeaza in difuzarea cappitalului social sub forma de actiuni pe p de
c. Pers care cumpara titl de val devina actionari si influenteaza rezultatele F ale societatii de
actiuni prin decizia AGA. 1.3 faciliteaza intilnirea cererii si ofertei de capital 1.4 reorientarea
fluxurilor de capital si restructurarea sectoarelor economiei nationale 1.5 barometrul E nat si
mondiale- ac funtie este sugerata de evolut preturile titl F si de adoptarea unor indicatori specif,
numiti indici care reflecta prin evolut. trendul lor E
2) 2.1 facilitarea investitiilor 2.2 reducerea riscului investiilor 2.3 obtinerea de cistiguri la
capitalul investit din evolutia preturilor la titl F.
5. Ce reprezinta vm si care sunt caracteristice acesteia?
In situatia in care se face apel public la obtinerea resur F prin emisiunea de actiuni sau obligatiuni, societ
emitente intra in sfera p de c, iar produsele oferite investitorilor se numesc vm. In liter de specialitate intilnim not de
vm, hirtie de valoare si titluri financ. In baza legii RM cu privire PVM, titl F sint definite ca titl de proprietate sau de
creanta care confirma dreptur patrimon/nepatrimon ale unei persoane in raport cu alat persoana. Acest drept nu poate
fi realizat sau transmiuse fara prezentarea acestui titlu F si fara inscrierea respectiva in regitrul detinatorilor de VM.
VM- s/t instrum negociabile emise sub forma materializata sau prin inscrieri on cont care confera detinat lor
dreptur patrimon si nepatrimon asupra emitentului cf legii si in conditiile specifice acestora. Trasaturile VM:
 Negociabilitatea: desemn posibilit trasmiterii VM altor pers la un pret stabilit in bz raportului
cerer/oferta cu respectar legisl in vigoare.
 Literalitate: stipul drept si obligatiile detinator de VM
 Formalismul: reprez dreptul patrimon si nepatrimon ale detinat de titl F.
6. Cererea si oferta de capital.
Cererea de capital- provine de la citeva mari categorii de ag E cum ar fi: statul si colectivitatile locale, firmele
se stat si cele private, societ F inclusiv si bancile. Din pnct de vedere al necesit de capital cerer de capital poate fi:
 Structurala: determ nevoia de F a unor actiuni E in diverse ramuri de activit (in scopul sustinerii si
dezvoltarii companiei sau crearii de noi societati), patrunderea pe noi piete ce presupune atragerea de
fonduri banesti.
 Conjuncturala- este generata de insuficienta sau indisponibil resurs F interne, restrictii excesive in
acord creditelor, nevoilor F generate de deficitul bugetar si cel al balantei de plati externe.
Oferta de capital- provine din economisire, adica din tot ceea ce raminte in procesul detin de venit dupa ce isi
satisfac necestit de consum. Pers fizice/juridice care dispun de astfel de economii pot efectua investit reale (achizit de
bunuri, utilaje si altele) sau investitii F (achizit de titl de val, oper de arta, cr unor depoz bancare). Economiile devin
oferta de capital numai in cazul in care p de c asig conditiile cerute de investitori.
7. Tipologia pietelor de capital
1) Dupa natura VM: p.obligatiunilor- unde se tranzact instrum de datorie, p actiunilor- unde se tranzatc instrum
de proprietate.
2) Dupa organiz teritoriala: p de c nationala- form prin absorbtia P de C locale sau prin existenta unei singure
piete, p de c regionala- facilit emisiunea si negociere VM din tarile apartenete unei zone geografice, p de c
internationala- coincide cu o p de c nation insa cu conditia sa permite emis si negoc VM apartenente
ofertantilor din alte state (Tokyo, New York).
3) Dupa continuitatea- p intermitente- unde transferur VM este permisa doar in anumite mom specifice este
permisa doar in anumite specificuri acestei p, iar preturile sint fixe in cadrul sedintei burselor p continue- unde
tranzact de titl poate avea loc in orice moment, iar tranzac nu se incheie la un pret unic p’u intreaga zi
bursiera. P mixte- unde titl mai importante se tranzact intermitent, iar p’u celelalte in mod continuu.
4) Dupa modul de comunicare- cu strigare libera- unde tranzact se incheie prin viu-grai. P electronice- unde
tranzact se realizeaea prin intermed tehnolog moderne (fax, internet).
5) Dupa momentul in care se executa contractul: p la vedere-unde titl f s/t tranzat p’u livrare si plata imediata. P
la termen (futures)- presupune p in cadrul careia titl F se tranzact p’u livrare si plata ulterioara.
8. Care sunt principalele acte legislative ce reglementeaza activit p de c din RM?
Cadrul legal al p de c din RM este reprezentat de: legile adoptate de parlamentul RM, decretele presedintelui,
hotaririle guvernului, cadrul penal, civil, administrativ si regulamnetele elaborate de CNPF si alte acte normative
elaborate de institutii precum bursa de valori. Unul din cele mai importante acte legislative pe care se bazeaza p de c
este legea cu privire la PVM. Un principiu prioritar p’u RM in conditiile de aspirare la integr in comunit EU il
constituie adptarea ligislat din domeniu de p de c autohtone la cea europeana si anume aspecte ce tin de armonizarea
legislatiei, organizarea activit pe p de c, infrastructura p si modlaitat de realizarea a ofertelor publice de VM.
9. Care sunt principalele acte legislative ce reglementeaza activit p de c din UE?
Transparenţa şi integritatea reprezintă fundamentul construcţiei cadrului legal şi instituţional care să asigure
funcţionarea pieţei de capital atât la nivel internaţional, cât şi naţional. In ultimii ani, investitor din stat UE apel din ce
in ce mai mult la piet F care le ofera o gama larga de servicii si instrumente. Aceasta evolutie justifica extinderea
cadrului juridic comunitar care trebuie sa indice toate activitatile oferite de investitori. Funcţionarea pieţelor de
capital din ţările UE este asigurată de Cadrul legal compus dintr-o multitudine de directive. Se consideră, că noul
cadrul legislativ al Uniunii Europene în materia serviciilor de investiții financiare, reprezentat de directivă MiFID, a
intrat în vigoare din data de 1 noiembrie 2007, îşi propune să crească competiţia şi eficienţa pe pieţele de capital şi să
le facă mai competitive comparativ cu celelalte piețe de capital din lume.
10. Care s/t principal elemen constitut ale cadrului instituț de asigurare a funcționării p de c din R. Moldova?
Piaţa financiară nebancară autohtonă este reglementată şi supravegheată de Comisia Naţională a Pieţei Financiare
creată în 2007, succesoare a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Crearea acesteia a adus importante
modificari pentru PF din RM in plan institutional si regulator.
Comisia Naţională a Pieţei Financiare este o autoritate autonomă a administraţiei publice centrale, responsabilă
faţă de Parlament, care reglementează şi autorizează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, precum şi
supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. În acest scop, Comisia Naţională este învestită cu putere de decizie, de
dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă, în limitele stabilite de
legislaţie. CNPF are drept obiective de bază: asigurarea stabilităţii, transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului
financiar nebancar; prevenirea riscurilor sistemice şi manipulării pe piaţa financiară nebancară; protejarea drepturilor
participanţilor la piaţa financiară nebancară. Autoritatea CNPF se extinde asupra participanţilor la piaţa financiară
nebancară, şi anume: asupra emitentilor, participantilor profesiopnisti, brokerilor de asigurari, organizatiilor de
microfinantare, investitorilor, companiilor de asigurare, fondurilor nestatatle de pensii.
11. Ce tipuri de emitenți și de investitori activează pe piața de capital autohtonă?
În cadrul pieţei de capital un rol deosebit îl au ofertanţii de capital – investitorii în valori mobiliare şi solicitanţii
de capital, beneficiari ai investiţiei – emitenţii de valori mobiliare. Emitentii sunt persoane juridice autorizate legal sa
emita VM in scopul obtinerii de fonduri banesti. Principalul emitent in cadrul PF este statul, VM de stat au un risc nul,
deoarece statul isi va indeplini orice obligatiune pentru a evita falimentul, ceea ce insa nu se poate spune despre societatile
pe actiuni. Cel mai mare grup de emitenti pe piata autohtona il constituie societatile pe actiuni create in urma procesului de
privatizare cit si societatile pe actiuni nou create. Investitorul este persoana fizică sau juridică care, în primul rând,
asumându-şi riscul nerealizării obiectivului, plasează bani în instrumente financiare sau în valori mobiliare, cu scopul de a
obţine avantaje economice din exersarea drepturilor de revendicare a unei părţi din rezultatele exploatării şi funcţionării
activelor care fac obiectul investiţiei. În conformitate cu statutul său, se deosebesc: investitori individuali (persoane
fizice); investitori instituţionali (numiti simplu intermediar financiar de ex: societatile de asigurari, fonduri depensii sau
bancile de investitii). In RM activeaza ca investitor instit: bancile comerciale, companiile de asigurari si fondurile
investitionale.
Din punct de vedere al implicării investitorilor în activitatea de gestionare a activelor şi a preluării riscului,
investitori pot fi: strategici- cunosc şi se implică în administrarea şi conducerea investiţiei tehnice, asumându-şi
responsabilitatea de participare la administrarea patrimoniului emitentului. Ieşirea unui investitor strategic din investiţie
constituie un semnal negativ deoarece acesta, prin excelenţă, este un insider şi posedă informaţii confidenţiale care privesc
emitentul.;de portofoliu- nu se implică în administrarea operativă a emitentului şi ca urmare, dreptul lor de intrare şi ieşire
din investiţie nu este restrictionat, iar răspunderea lor este până la nivelul sumelor investite.;utilizatori prudenţi,
conservatori- în mod curent, operează cu activul de bază şi, pentru acesta, evoluţia preţului într-un anumit sens îl
afectează, provocându-i o pierdere;investitorul speculator- nu se ocupă în mod curent cu exploatarea tehnică a unui activ;
el nu este interesat să-l opereze, ca în cazul investitorului utilizator însa mişcarea pretului constituie o oportunitate de
câştig, pentru speculatorul care îşi asumă riscurile privind direcţia şi intensitatea acestor variaţii, manifestând un interes
deosebit pentru profitul de capital prin exploatarea imediată a informaţiilor.
12. Care sunt tipurile de activități profesioniste desfășurate pe piața de capital?
Pe piata de capital un rol important le revine participantilor profesionisti care desfasoara activitate de intermediere
intre emitenti si investitori atit pe p primara cit si pe cea secundara. In practica internationala se fac citeva delimitari a
participantilor profesionisti:
 Societati de subscriere la plasarea VM : acestea apar ca intermediari in procesul de emitere si plasare a VM pe p de
c. Aceste activit s/t indelinite de banc de investitii care s/t institut specializate in transmit capitalur disponibile p’u
plasa VM emise de stat si societ comerciale.
 Societati de VM: desfas activit de intermed a tranzact cu VM efectuate de investitori in spec pe p de c secundare. In
cadrul acestor societati activ agenti de bursa care din pnct de vedere al activit se impart in: special operativi (care
realiz in mod direct operat la bursa: dealeri sau brokeri) si special neoperat: rolul acestora este de a furn clienti
informatii despre oportunit de invest pe p de c(analistii si functionarii bursei).
 Societati de administr a investitiilor: acestea s/t create in scopul de a asigura gestion profesion a portofolo de VM in
care se plaseaza disponibilit banesti. Se impart in 2 categ: societ de administr a fondurile de investit si societ de
adminitr a investit efect de investitor individ.
 Societat de compens si depozit: activit acestor particp profesion e/e raport la funtion pietelor send de c, societ
specializ efectuind serv de compensare, decont si depozitare a tranzact. Aceste serv asigur rapidit,sigurant tranz cu
costuri reduse.
 Societ de registru: in pract internat ac s/t special in : evidenta VM tranzconate pe o p secund; supravegherea emitent
si detinat de VM si transmit de extrase de cont catre detin de VM
Activit de tinere a regitrului este una import si pe p de c din RM. In conformit cu legisl in vig SA s/t obligate sa
duca o evidenat stricta a posesor de VM. In RM activit de tinere a registr este asigurata de registr independeti. Activit
unui particip profesionit se suspenda doar prin instanta de judec sau decizia CNPF daca se constata o incalcare.
13. Cine sunt acționarii și ce drepturi li se acordă?
Investitorii in actiuni isi asuma pozit de asociati la afacere printr-o contribut irevocab la patrimon societ si
obtin dreptul de particip la decizia priv ftionarea societ si riscind obtiner unor venituri care s/t incerte si nederminate.
Actionarii s/t pers fizice sau juridice care din pnct de vedere legal detin una sua mai multe actiuni la o societ pe act.
Action care detin peste 50% din nr total de act conduce si control activit unei S. P’ua ctionari, important detinerii
actiunilor deriva din dreptu acestora la o parte din profitul companiei care pot fi distribuite sub forma de dividente sau
pot fi rienvestite de companie la decizia AGA. Dividentele pe actiuni repr venitul obtinut din investit efectuata.
Dreptur detinute de actionari se impart in 2 categorii: patrimoniale (dreptul la divid la patrimon societ si altele) si
nepatrimon (ex:dreptul la vot, la particip sila conduc societ si altele, etc). Dreptur actionar: raspund limitata,
transferul actionilor, dreptul la divident, accesul la rapoarteel anuale, dreptul la particip major capit soc etc.
In urma emis supliment se face apel si la alte dreptur: dreptul de preemptiune: dreptul de avea priorit la noile
actiuni, care interv in cazul major capita soc, confera dreptul vechilor actionari de a beneficia de major capitalul in
urma unei emis supliment; dreptul de subscriere: constituie privileg acordat de catre societ emit action sai de a achizit
noiel actiuni la pretur de emisiune si proport cu fondur particip la capital societ; dreptul de atribuire: asigur particip
nediscrimin a tuturor action, posesor de actiuni ordinare l amajor capit social, realizate prin incorpor resurs care gener
o emisiune gratuita de actiuni.
14. Ce reprez acțiunea și care sunt criter de clasif a acțiunilor și care sunt caracterist principale ale acestora?
Actiunea este un tip de VM care semnif dreptul aupra unei cote parti din patrimoniul companiei si asupra
profitur viitoare ale companiei. Caracterist actiun s/t: fractiuni de capit social cu o anum val nomin; fract egale ale
capit soc, respectiv acestea confera dreptur egale posesor; indivizibile (are ca scop evit diviz excesive a capit soc prin
stab unei limite la val nomin a actiun); st instrum negociab, deci ele pot fi transm altor pers cf raport cere/oferta si cu
respec cadrului legal. Tipologia actiunilor:
 Dupa forma de prezentare: materializ (inscrise sub forma unor clauze, dreptus si obligat ale part implicate. Pe
astfel de act sint scr: numele emit, tipul act, adresa emit, val monim a actiun, seria si nr, data emis, semnat si
stamp emit) dematerializ (care contin aceiasi inform, dar inregistr pe suport electronic).
 Dupa modul de identificare: nominative (au inscrise pe ele, pe linga numele emitentului si numel detinator), la
puratator (contin doar numel emitent si identif lor se face dupa serie si nr de inregistr)
 Dupa dreptul care-l gener: ordinare (refl marim capit soc si reprez dovada particip la societ, detin acest au
dreptul la vot si la divid variab in ftie de marimiea profit societ) preferent (detin acestora aui drept la divid
fize care se platesc priorit deivid p’u actiuni ordinare. Acestea se diviz in citeva categ: cumulative:daca societ
nu poate plati divid intr-un an, atunci ele secumul si vor fi plat in mom in care societ va avea profot suficient;
necumulative: act primsc un divid fix in fiec an, iar in cz in care societ nu v aputea plati diviid, nu va exista o
acumulare a restant divid resprective; convertibile: act cu dreptul de a fi convertite in act ordinare in viitor,
rata de convertibilit fiind specif in contract; revocabile: acestea pot fi rascumparate de catre firma emitenta,
daca considera ca divid platite este prea mare in compar cu alte divid de pe p; returnabile: of investit dreptul
de a obtine de la emitent suma invest, daca actiun respect se dovedesc a fi neperformante.)
15. Care sunt trasăturile distincte ale acțiunilor ordinare și ale celor preferențiale?
Actiunile companiilor pot fi de doua feluri. Cele mai des intalnite sunt actiunile ordinare, sau comune, care
dau dreptul la dividende in limita profitului net obtinut de companie in anul anterior, dau dreptul la vot in Adunarea
Generala a Actionarilor si la un procentaj din suma rezultata in urma unei eventuale lichidari a activelor companiei, in
functie de numarul de actiuni detinute si de ponderea acestora in totalul actiunilor emise de companie. Al doilea tip
de actiuni sunt cele preferentiale, care dau detinatorilor unele drepturi suplimentare fata de actiunile ordinare, insa in
general compenseaza acest lucru prin micsorarea altor drepturi. De exemplu, detinatorii de actiuni preferentiale pot
avea dreptul sa primeasca dividende intr-o anumita suma indiferent daca firma a avut profit sau pierdere in anul
anterior. De asemenea, in cazul lichidarii companiei detinatorii de actiuni preferentiale pot fi indreptatiti sa aiba
prioritate fata de restul actionarilor, in cazul in care suma rezultata din valorificarea activelor nu acopera datoriile
acesteia. In general, actiunile preferentiale nu au atasate mai multe tipuri de drepturi in plus fata de cele comune, ci
unul singur, insotit de obicei si de o restrictie, cum ar fi lipsa dreptului de vot in Adunarea Generala a Actionarilor. 
16. Cum se defineste certificatul de actiuni?
Certificatul de actiuni este un document eliberat de SA actionarului, care confirma dreptl de proprietate asupra
unui anumit numar de actiuni. Acest act nu se confunda cu actiunea in sine. In caz de deteriorare sau pierdere a
acestuia, societatea elibereaza un certificat duplicat. Daca actiunile au fost instrainate, certificatul vechiului actionar
se anuleaza, iar noului actionar i se elibereaza altul nou. Certificatul de actiuni nu este un titul de valoare, nu este
negociabil si nu poate fi transferat. Acesta este doar un mijloc de a dovedi calitatea de actionar si drepturile care
deriva din acest titlu.
17. Ce reprezintă obligațiunea și cine poate emite obligațiuni?
Obligatiunea este un titlu de creanta asupra societ emitente care are nevoie de mijloace F si se imprumuta prin
intermediul emis de obligatiuni de la o per la alta (fizice/juridice). Obligatiunile pot fi emise atat de companii cat si
de autoritati statale (Trezorerii, municipalitati, alte autoritati), unele din acestea beneficiind de garantia statului sau avand
garantia acoperirii prin venituri specifice ce se vor realiza de pe urma finantarii unor proiecte. Detinatorii de obligatiuni
apar in calitate de creditori ai societ si au dreptu preferential ft de actionari, la primirea unei parti din profit sub forma de
dobinda sau alt profit.
18. Caracterizati tipurile de obligatiuni.
In ftie de necesitatle societ emitente, precum si in scopul sporirii atractivitatii p’u investitori au ft create numeroase
tipuri de obligatiuni care tin cont de diverse caracteristici .Astfel obligat pot fi clasificate astfel.
1. din pnct de vedere al modului de materializare: oblig sub forma de hirtie:sub forma materializate, document la care
se ataseaza cupoane detasabile pe care se inscrie dobinda care trebuie platita ptr o anumita perioada; obligat
contabile: care nu exista ca document imprimat ci figureaza in documenteel contabile ale emitentului.
2. din pnct de veder al identific de obligatiuni : oblig nominative au inscrise pe ele, pe linga numele emitentului si
numel detinator; oblig la puratator: contin doar numel emitent si identif lor se face dupa serie si nr de inregistr.
3. din pnct de veder al venitului pe care-l gener : oblig participative: care dau dreptul investitorului de a participa la
rezul favorabile ale scoie in care a investit, atfel pe linga dobinda stabilita initial, posesorul acestor obligat mai
primeste si sume supliment aloate dinprofitul societatii; obligat cu dobinda variabila: in cz carora emitent se obliga
sa modfice rata dobinzii pe dur de viata a obligat p’u a asigura o valorificare maimare a plasamentelor banesti in
conformit cu condit pietei.
4. din pnct de veder al modului de achitare: oblig rambursabile: care acorda investit dreptul de a returna emitentul in
orice moment titl F detinut p’u a i se rambura val nominala; obligat rambursab prin sume constante: st oblig la care
emitent plateste invest anual o suma constanta care incl atit dobinda cit si o parte din val imprumutului; oblig cu
cupon unic: la care dobinda nu se plateste periodic ci se capitaliz si se plateste o sing data la scadenta.
5. dupa tipul emitentului: obligat corporative:care au un grad de risc si st emise doar de SA, de reg nou create pe p;
obligat municipale: st emiste de catre organele teritor in veder finant unor programe si obiective soc-econom,
regionale sau loicale din venitur obtinute din exploat obiectivelor finantate; oblig de stat: expres R de creditare a
statului, in special p’u acoperirea deficit buget si a investit, importur, se emit pe per cuprinse intre 10/30 ani, iar
daorita garantiei guvernului de care bnefic prez un grad ridicat de atractivit pu investitori.
19. Ce clasificari cu recunost internat, efect de compan special in eval riscurilor invest de obligat cunoaste-ti?
Din toate variet de obligat investitorul va alege acel tip care i se potriveste cel mai bine, unul din cele mai
importante aspecte ce trebuie analizate la efectuarea unei investitii in obligat este gradul de risc al acestora. Evaluarea
acestu risc se efectueaza de catre organizat specializ care iau in considerare mai mlte aspecte: indicatori de profitabilit si
lichiditate; de indatorare si de gestiune ce ofera informatii cu privire la bonitatea unui emitent prin acord unor calificative.
Cele mai celebre clasificari in acest sens st facute companiile americare: “standard and poor’s” (SAP) si “Moods”. In
depend de aceste criterii au ft ierarhizate in fel urmator: 1. obligat de cea mai inalta calit- AAA; 2. oblig de buna calitate-
AA; 3. oblig de buna calitate mai sensib la schimb economice- A; 4. oblig de calit medie cu seria BBB; 5. oblig de calit
speculat cu BB; 6.oblig de calit scazuta- B; 7.obligat cu riscuri majore- CCC; 8, oblig cu grad sporit de speculatie- CC; 9.
oblig de cea mai scazuta calit cu C; 10.obligat in imposibilit de plata- D. Primele 4 tipuri sunt cu un potential de piata
sigur, in special prima categ care dispun de un potental puternic de implinire a tuturor obligatiunilor. Categoriile cuprinse
intre 2 de BB si CC st considerate titl F speculative existind pericolul ca emit sa nu-si poata indepl obligat de plata
asumate. P’u obligat din grupa C nu se platesc cupoane, iar emitent obligat din grupa D snt inincapacit de plata
(insolvabili).
20. Ce tipuri de VM de stat se utilizeaza?
Titlurile de stat sint emise sub forma dematerializata, iar guvernul oricarei tari poaet aparea pe p de c atit in calitate
de emitent, cit si in calitate de investitori. Sunt de 2 categorii: nepurtat de dobinda- sint vindute la un pret intial mai mic
decit val nominala, iar difer dintre pret si val nominala reprez benef cumparatorului; nepurtat de dobinda- titl de stat
vindute la val nominala p’u care emitentul platste periodic dob conform conditiilor cuprinse in prospectul de emisiune. In
practica internat, denumir si caracterist titl de stat difera in ftie de termen pu care se emite: 1.obligat publice/de stat- emise
pe un termen lung de 10/30 ani p’u acoperirea deficit bugetar, se vind la licitatie sau pot fi subscrise direct. Acestea mai
pot fi emise si pu finantarea unor obiect majore de interes public; 2.bonurile de tezaur- st emise pe termen mediu de la 1-
20 ani p’u acoperirea deficitelro bugetare. 3. bilet de trezorarie- st emise pe term scurt de pina la 1 an de catre trezor
statului p’ua coper golurilro sau deficit de trezorarie. Acestea nu st purtat de dob, st cumparate de banci si institutii financ.
Practic nation cu priv la obligede stat st asemanat cu practica internat. VMS in RM se emit pe term scurt, mediu si
lung. VMS pe termen scurt st: bonurile de trezorarie- care st VM mobil cu scont emise sub forma de inreg in cont cu
scadenta de la 28/67 zile; bonuri de acoperire a decalajului de casa- st emise sub forma de inregistr in cont pe orice termen
de pina la un an ins copul echivalarii venitur si cheltuiel al buget. VMS pe termen mediu si lub pot fi emise atit sub forma
de inregistrari in cont, cit si in forma materializata.

21. Ce tipuri de emisiuni a VM primare se efectueaza in practica nationala si internationala?

 Emis de VM reprez o modalit F a unor proiecte de investit prin intermed p de c. Emitentul de VM va primi in schimbul
acestora capital investitor care st interesati sa-si valorifice resursele disponibile. Cu ajutorul oper de emsiune se formeaza atit
capit propriu cit si cel de imprumut. In acest scop se emite cele 2 tipuri de VM: actiuni la formarea capital propriu si obligat la
formarea capital de imprumut. Emis de VM este perceputa atit ca totalit de VM ale unui emitent, cit si ca totalit operatiun
stabilite prin lege in vederea plasar de VM. Principal scopur ale emisiuni de VM consta in transform lor in resurse F diponibil
din econmiie in capital pe term accesib emitentilor. Destinate realiz de investits au transform lor in capit de imprumut. Emis de
VM poate fi clasif cf urmat criterii: dupa momentul emis: emis la constituire- reprez prima emis a societ este doar din actiuni,
efectuata de catre SA. Actiun emise la infiint se plas integral intre fondat prin emsiuni inchise; emis suplimentare- sint emis atit
in actiuni cit si in obligatiuni si sit efectuate pe parcusr activit SA in vederea majorar capitalului. dupa tipul subscrierii:
emisiune inchisa- presupune plas de VM in cadrul unui cerc limitat de investit a caror lista se aproba in modul prevazut de statut
emitentului; emisiune deschisa/publica- presupun plasarea de VM printre potent investitor, perfect prospectului ofertei publice si
asigur accesului liber si egal la informat pe care o contine prospectul. Emis prin oferta publica se efect in scopul major capital
social la plasa obigat.
22. Care st etapele de realiz a unei emisiuni de VM primare prin oferta publica init.?
I. Alegerea consultanţilor şi intermediarilor (de exemplu, bănci de investitii etc.). Primul pas pentru pătrunderea pe
piaţă constă în contractarea serviciilor unei firme de consultanţă şi intermediere (de regulă, o bancă de investiţii) pentru a vinde
(distribui) titlurile de valoare. Banca de investiţii trebuie să aibă competenţa legală, conexiunile de marketing şi abilităţile
necesare pentru a plasa titlurile. În stadiul iniţial al emisiunii primare de acţiuni, banca de investiţii acordă consultanţa necesară
pentru stabilirea oportunităţii lansării emisiunii şi analizează modalitatea prin care vor fi distribuite acţiunile. Pentru lansarea şi
vînzarea titlurilor pe piaţa de capital, băncile de investiţii parcurg trei etape: 1. pregatirea emis de VM, banca de investiţii poate
oferi consultanţă emitentului, decide ce tip de finanţare este necesară, stabileşte caracteristicile titlurilor ce vor fi emise şi
propune data la care trebuie să se realizeze vînzarea, astfel, încît emitentul să beneficieze de cel mai scăzut cost pentru finanţare.
Odată ce decizia de emisiune este luată, banca de investiţii îl ajută pe emitent să întocmească documentele necesare. 2.
Subscrierea (asumarea riscurilor) este procedeul prin care banca de investiţii se obligă să cumpere noile titluri la un anumit preţ.
Riscul există între momentul în care banca de investiţii cumpără titlurile de la emitent şi momentul în care ele sunt vîndute
publicului. Riscul constă în faptul că titlurile pot fi vîndute la un preţ mai mic decît acela pe care banca 1-a oferit pentru ele.3.
Vînzarea şi distribuţia vm. Odată ce banca de investiţii a cumpărat titlurile, ea trebuie să le revîndă investitorilor. Din această
vînzare, băncile de investiţii cîştigă diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc pentru titlurile respective şi preţul la care acestea
sunt revîndute publicului.
II. Pregătirea prospectului de emisiune. Startul „oficial" al procesului este dat de convocarea unei întîlniri cu cei mai
importanţi colaboratori ai firmei, care vor constitui, în continuare, „grupul de lucru". întîlnirea preliminară este primul pas în
elaborarea prospectului de emisiune. Acesta este un document care conţine toate informaţiile necesare pentru ca investitorii să
poată lua decizii raţionale.
III. Înregistrarea condiţiilor ofertei la autoritatea de supraveghere a pieţei Odată ce prospectul preliminar este revizuit şi
acceptat de toţi membrii grupului de lucru, el va fi înaintat autorităţii de supraveghere a pieţei de capital, împreună cu alte
documente legale.
IV. Asumarea de către firma intermediară a angajamentelor. În perioada cuprinsă între întîlnirea preliminară şi depunerea
cererii de înregistrare, însoţită de prospectul preliminar la autoritatea pieţei (aprox. 50-60 de zile), banca de investiţii va
întreprinde o investigaţie foarte atentă a tuturor aspectelor importante ale afacerii.
V. Tranzacţionarea valorilor mobiliare primare pe piaţa informală („piaţa gri"), stabilizarea şi introducerea titiuruor în
bursa. Perioada de timp scursă de la publicarea prospectului preliminar pînă la începerea tranzacţionării oficiale este destul de
mare, de aceea, se creează, adesea, o piaţă informală care anticipează tranzacţiile propriu-zise.
23. Ce reprezinta prospectul de emisiune si care sunt componentele distincte ale acestuia?
Prospectul de emisiune este elaborat în cazul ofertei publice de valori mobiliare.Prospectul ofertei publice este un
document al emitentului sau ofertantului, ce conţine informaţiile necesare investitorilor pentru adoptarea hotărîrii de procurare
sau de vînzare a valorilor mobiliare, plasate de emitent prin ofertă publică pe piaţa primară sau propuse de ofertant pe piaţa
secundară. Prospectul de emisiune constă din mai multe componente distincte: Oferta este detaliată în prima parte a
documentului, care prezintă atît procedura de obţinere a fondurilor, cît şi modalitatea în care vor fi folosite acestea de către
firmă. Descrierea societăţii trebuie să conţină referiri la orice schimbare semnificativă din ultimii cinci ani şi să acopere
principalele produse sau servicii oferite de aceasta. Alte elemente, prezentate în această secţiune, sunt avantajele competitive de
care dispune firma în domeniul pieţelor, clienţilor, proprietăţii Informaţiile financiare se referă atît la rezultatele operaţionale
ale firmei, cît şi la structura de capital, incluzînd obligatoriu şi o analiză a datoriilor. Schimbările semnificative care au avut
loc în structura societăţii sunt prezentate în prospect, dacă s-au petrecut relativ recent (de ex, cu 2-3 ani înainte). Aceste
schimbări se referă la achiziţii sau dezinvestiri mai importante şi la impactul lor asupra profiturile societăţii. Managementul,
conducerea şi acionarii semnificativi ai firmei sunt incluşi într-o prezentare detaliată, care va conţine, pe lîngă unele date
personale referitoare la aceştia, informaţii despre remuneraţii, precum şi despre orice tranzacţie din ultimii doi ani dintre emitent
şi directorii, managerii superiori sau deţinătorii a 10% sau mai mult din acţiunile sale.Aspectele fiscale de interes pentru
investitori, eventualele acţiuni în justiţie, în care firma este implicată, şi o analiză a factorilor de risc.
24. Ce contine,conform legisl autohtone prospectul ofertei publice?
Prospectului ofertei publice, pe piaţa primară, se stabileşte de către autoritatea de supraveghere a pieţei (CNPF, în
căzul Republicii Moldova). Pentru bănci şi alte instituţii financiare, prospectul ofertei publice pe piaţa primară se stabileşte de
către Comisia Naţională în comun cu Banca Naţională a Moldovei. Conform legislaţiei naţionale, prospectul ofertei publice
trebuie să conţină: Informaţia generală despre emitent; Specificarea stării financiare a emitentului; Specificarea emisiunii
preconizate a valorilor mobiliare; Declaraţia investiţională.
25. In ce constau particularitatile emisiunii de VMS in RM?
Societatea pe acţiuni emite acţiuni la înfiinţarea sa şi pe parcursul existenţei acesteia. Emisiunea acţiunilor
poate fi efectuată pe piaţa primară prin intermediul emisiunii publice sau prin emisiune inchisa. La înfiinţare,
societăţile efectuează emisiune închisă. La emisiunile ulterioare, societăţile pe acţiuni de tip închis emit valori
mobiliare fară ofertă publică. Societăţile de tip deschis, în cadrul emisiunilor suplimentare, plasează valorile
mobiliare prin ofertă publică sau prin emisiune închisă. La emisiunile ulterioare. Societ de tip deschis plaseaza VM,
atit prinoferta publica cit si prin oferta inchisa. SA de tip inchis atit la infiintare, cit si ulterior emit VM, fara oferta
publica.
Obligaţiunile pot fi emise de societăţile pe acţiuni, precum şi de autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, în cazurile prevăzute de legislaţie. Emitentul va asigura emisiunea de obligaţiuni, precum şi dobînda aferentă,
prin: gajul bunurilor sale proprii şi/sau bunurilor persoanelor terţe şi/sau cu garanţia bancară, şi/sau prin fidejusiune,
şi/sau prin poliţa de asigurare, cu excepţia cazurilor emiterii obligaţiunilor convertibile în acţiuni sau întrunirii
concomitente de către emitent a următoarelor condiţii: val capit soc al emitentului este mm de un mln de lei; emit
desf activit de cel putin 3 ani si in ultimii 2 ani au obtinut profit net; emit nu are preced de neexecutare a obligat sale
ft de detinat de obligat plasate anterior.
Împrumuturile de stat se realizează pe diferite căi, dintre care una este prin emisiuni de valori mobiliare de stat
(VMS).După cum a fost menţionat, pe piaţa internă a Republicii Moldova, se emit trei tipuri de valori mobiliare de
stat: bonuri de trezorerie, bonuri de acoperire a decalajului de casă si obligaţiuni de stat. Guvernul, în persoana
Ministerului Finanţelor, se autorizează să contracteze împrumuturile de stat de la Banca Naţională a Moldovei şi de la
instituţiile financiare din Republica Moldova, în limitele generale ale plafoanelor, prevăzute în legea bugetară anuală
şi conform criteriilor stabilite în Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei.Ministerul Finanţelor, în numele
Republicii Moldova, este autorizat să emită valori mobiliare de stat.Valorile mobiliare de stat se emit sub formă de
înregistrare în cont sau sub formă fizică. Titlurile de stat se rascump in conformit cu legisl in vigoare. In urma
rascumpar oblig ce decurge din titlul de val de stat se sting.
26. Delimitari conceptuale privind piata bursiera.
Aparitia si dezvoltarea burselor repr o consecinta naturala si dovedeste progresul pe care societ la inregistr in
domeniul E si al organizarii pietei. In mod clasic b de v presupune existenta unei institutii care dispune de spatii p’u
tranzact unde se concentreaza cererea so oferta de titluri F. B de V este o componenta a piatei secundare de capital a
carei activitate se bazeaza pe reglemen publice si se negociaza VM inscrise la bursa. P’u o buna ftionare, bursa
presup exist unui mecanism de centralizare a tranzact permitind accesul direct si perman al investitor al informat d
epe p si efectarea operatiunilor. Acest sistem de centralizare a ft real prin concentrar ordinelor de vinz/cump intr-un
loc numit ringul bursei, iar real tuturor tranzact este efect de pers specializ numite agenti de bursa. B de v a RM
reprez o SA ce desfas activit bursiera pe PVM in confomit cu statutul si regulam bursei si conform legii cu privire la
PVM. B de V este o piata publica ( ac calit o diferent de alte piete prin proces de negociere care s epoaet realiza intre
firmele private de emisiuni sau intre pers fiz care pot negocia intre ele si care pot finaliza trans dupa reguli particul
difer de la o operat la alta); este o p reglement (tranzact la bursele de v au o importanta pu intr E ce viz atit E publica,
ci si cea privata, tranzact bursiere po produce efecte ft puternice asupra vietii E si credibilit F a emitentilor. Aceste
tranz se efect in conformit cu niste reglement ft precise, cum ar fi: modul de stabilire a cursului sau sanctiun pu
neregulele constatate); bursa este una din cele mai importante investitii ale e de p (astfel e/e un segm al PF, o p
secundara organizata, transparenta, se supravegh oferta pe care se incheie tranzact cu VM, produse derivate si bani).
27. Functiile B de V si rolul acesteia p’u economia contemporana.
In general, bursele si in special b de v joaca un rol special prin influenta lor puternica repre o dovada
incontestabila a faptului ca bursele au devenit unul dincei mai iumportanti piloni ai economiei contemporane. Printre
principalele ftii ale acesteia se numara: concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare (într-un anumit loc şi la un
moment dat, realizându-se astfel o legătură directă între posesorii de capitaluri disponibile şi nevoia de finanţare a
agenţilor economici, statului, administraţiei publice); efectuarea tranzacţiilor cu valori (oferind posibilitatea
transformării titlurilor deţinute în lichidităţi); reflectarea conjuncturii economice a momentului, (pentru spaţiul
economic pe care îl reprezintă); urmărirea continuă şi sistematică a cursului valorilor mobiliare (nivelul preţului de
tranzacţionare la un anumit moment oferind informaţii asupra valorii de piaţă a societăţilor emitente de valori
mobiliare). Alte ftii specifice: macroeconomice- bursa a devenit un competitor puternic al sistemului bancar. A
devenit o alternativă a creditului bancar în finanţarea economiei. Emitenţii de acţiuni sau obligaţiuni nu ezită în a
folosi ambele metode de finanţare simultan. Aceasta poate fi o soluţie potrivită pentru economia autohtonă în scopul
realizării unor proiecte importante, precum modernizarea reţelelor de cale ferată şi telecomunicaţii, autostrăzi,
construirea şi retehnologizarea de mari capacităţi de producţie; microeconomice- Bursa facilitează creşterea sau
micşorarea notorietăţii companiilor listate şi astfel influenţează motivarea întreprinzătorilor în a vinde sau a cumpăra
titl de V. B stabilesc un MG mai eficient al intreprind si permite cresterea fondurilor proprii ale intrprinderii;
individuale- faciliteaza obtiner d elichid de catre action si mijloceste de asem o evaluare a averii personale. Actionar
pot in orice mom sa vinda total sau partial VM pe care le detine in schimb pretul de p acceptabil.
28. Tipologia burselor de valori.
1. În dependenţă de forma de organizare: burse de stat (publice) – ceea ce presupune pentru momentul înfiinţării
intervenţia organelor administraţiei publice. Bursele de stat sunt instituţii cu caracter nelucrativ, organizate şi
administrate de stat, şi de regulă, accesul deschis pentru orice intermediar îndeplineşte condiţiile impuse de
regulamentele în vigoare. burse private – care au apărut exclusiv prin iniţiativă privată. Bursele private sunt instituţii cu
caracter nelucrativ sau cu caracter lucrativ . burse mixte – atât publice, cât şi private (bursele din Elveţia).
2. După obiectul tranzacţiei: Burse generale – la care se negociază operaţiuni cu diferite mărfuri şi valori mobiliare,
valute. Burse specializate – care se ocupă cu tranzacţionarea unei game determinate de mărfuri sau numai valori
mobiliare.
3. După numărului de membri: Burse închise – la care este limitat numărul de membri fondatori. Calitatea de membru
(nou) se poate dobândi doar prin schimb (cu un membru vechi), prin moştenire, cumpărare sau închiriere. Burse
deschise – la care numărul membrilor poate fi suplimentat într-o anumită proporţie.
4. După modul de comunicare în vederea încheierii tranzacţiilor: Burse cu strigare liberă,în cadrul cărora tranzacţiile se
încheie prin viu-grai.Burse electronice – tranzacţiile realizându-se prin intermediul tehnologiilor moderne de
comunicare (telefon, fax, internet)
5. După modul de formare al preţului: Burse de licitaţie, ceea ce presupune existenţa unui conducător al şedinţei de
tranzacţionare, caracteristic fiind faptul că la un moment dat în timp, pentru un anumit titlu, nu poate exista decât un
singur preţ de încheiere a tranzacţiilor; Burse de negociere – unde pentru formarea preţului se utilizează negocierea
directă între participanţi, caracteristic fiind faptul că la un moment dat în timp, pentru acelaşi titlu, pot exista simultan
mai multe preţuri de încheiere a tranzacţiilor.

29. Structura organizatorica a bursei de valori.

Pietele bursiere contemporane activ pe princip autoreglement in limit legislat in vig bursle se reglement astfel: statutul
bursei reprezintă actul fundamental de organizare şi de funcţionare prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile membrilor
bursei, forma de organizare şi de funcţionare a acesteia, precum şi modul de soluţionare a litigiilor; regulamentul bursei
reprezintă actul prin care se dezvoltă principiile stabilite în statut şi în care se precizează obiectul tranzacţiilor, mecanismul de
funcţionare, structura organelor operative principale şi auxiliare, procedura stabilirii preţurilor şi procedura efectuării plăţilor.
Potrivit practicii internaţionale, organizarea şi conducerea burselor de valori – managementul bursei – se realizează diferit de la
ţară la ţară şi chiar de la bursă la bursă. Indiferent de caracteristicile particulare, se poate defini un model general al
managementului bursier, care include patru mari categorii de organisme: de decizie, de execuţie, de consultanţă şi de control.
Bursa de valori a Republicii Moldova se creează şi funcţionează în formă de societate pe  acţiuni cu capital social de cel
puţin 500 mii de lei. Comisia  Naţională a Pieţei Financiare  este  în drept să ceară bursei de  valori  majorarea capitalului social.
Organele de control s/t: Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al bursei şi se ţine cel puţin o dată
pe an. AGA poate fi ordinară, anuală sau extraordinară. Consiliul bursei reprez interesele actionar in per dintre AG si in
limitele atribut sale exercit conduc generala si controlul asupra activit societat. Membrii st alesi de AGA pe term prev in statut,
insa nu mm de 4 ani. Organul executiv conduce activit curenta a bursei cu exceptia chestiunilor ce tin de compent AG sau
consiliului bursei. Comisia de cenzori ai bursei exercita controlul asupra activit E F a bursei si se subordon numai AGA. Se
alege pe term de 2 pina la 5 ani. Membrii b de v sunt poers care paricip la infiintar b de v si detin anumite drepturi si obligatiuni.

30. Structura functionala a bursei de valori

B de v nu este deschisa in mod automat p’u toate VM aflate in circulatie la un mom dat. La bursa pot fi negociate doar
titl care au f/t inscrise la cota la cererea emitent dupa o ancheta ft atenta aupra situati acestora . Indiferent de tipul de p sau de
operat bursiera un titlu financ trebuie sa parcurga citeva etape distincte: introducerea pe piata, lansarea ordinelor de
vinz/cumpar; executarea operatiunde livrare si lichidare. In general structura pietei bursiere suprinde 3 compartimente: piata
bursiera principala: rezervata celor mai mari si dinamice firme emitente; piata burs secundara care negociaza titlur firmelor de
talie importanat si mijlocie; a 3-a piata numita adesea in afara cotei: in cadrul careia regulele de admitere sunt mai felxibile decit
pe piata burs primara si secundara. Ordinul bursier este o insctructiune clara data de un operator economic care doreste sa vinda
titl F. Acest ordin este adresat unui agent de bursa in forma scrisa sauin mod verbal in cursul sedintei bursiere. Poate fi de mai
multe tipuri: ordinul la piata, ordinul limita, ordinul cu clauza la unpret mai bun si ordinul cel mai bun.

31. Piata extrabursiera: generalitati si caracteristici.

Majoritatea statelor cu o e de p au pe linga o bursa de v oficila si o piata extraburs care complet procesul investition pe p
de c. Piata extrabursiera mai este numita si piata la ghiseu. Societ care nu s/t cotate al bursa cum ar fi cele noucreate sua cele de
interes regonal isi desfas tranzact la ghiseele firmelor de dealer. Piata extrabursiera eset op secundara de negociere intre cer si
oferta de titl de val, lichiditatea asigurindu-se prin concurenta unui nr mare de comercianti de titluri. P extraburs este o piata
electronica si imita intr-o anumita mas tehnicile de tranzact si cerintele bursiere. Pe aceasta piata se tranzaction de la distanta din
sediile societat de intermed un nr mare de tranzact printr-un acces cit mai simplu. O caracterist a pietei extraburs este lipsa unui
sediu localizat geografic similar bursei oficiale. VM care se tranzact pe ac piata s/t emise de societ care au o import locala, fie
sunt noi fie au un niv de dezvolt redus care nu le permiet accseul de a fi cotate la bursa de valori. O data cu dezvolt tehnicii piata
extrabus a cistigat tot mai mult increderea investitorilor, iar importanta ei nu trebuie neglijata. Totodata aceasta piata permite ca
un nr mare de scoiet sa poata fi cotate, iar lipsa unor restrictii exagerate face posibil eccseul simplu in sistem si negociere la
distanta.
32. Definirea, rolul si clasificarea indicilor bursieri.
Necesit aparitiei si utiliza in practica a indicilor bursieri a fost determ de nevoia existentei unui produs F, care ar reflecta
evolutia de ans a pietei respective. Indicele bursier poaet fi definit ca fiind o mas a dinam valorice a unei piete bursiere, in
ansamblu ei sau a aunui anumit sector. In unele cazuri se pot calcula indici regionali, baza de includere a firmelor in compon
acestuia fiind asezarea lor geogr. Tot odata indicele bursier este un instrument sintetic de determinare a trendului unei piete
bursiere, care reflecta inprimul rind evolut cursurilor titl de V apartinind firmelor cotate si selectate pentru a fi luate in calcul.
Primul indice bursier a f/t Dow Jones Industrial Average in anul 1896, calculat la bursa din New York Stock Exchange si
apartine primei generat de indici (apartin aceluiasi domeniu de activitate). O noua eta in dezv indic burs a repr calcul indicilor
de generat a doua adica din diverse sect ale E. Indicii se clasifica dupa mai multe criterii: Dupa VM pu care se construiesc:
indici p/u actiuni (includ in componenta lor actiuni), indici p/u obligatiuni (care includ in componenta lor obligatiuni si care
caracterizeaza piata p/u aceste titluri). Dupa modul de calcul: indici din prima generatie (calcul ca o medie aritmetica a cursului
actiunilor componente) indici din generatia a doua (calcul prin ponderarea actiunilor cu capitalizara bursiera sau cu cursul
bursier. Dupa gradul de cuprindere al indicilor: indici generali (care cuprind actiuni ce apartinmaimultor dom de activit, avind
ca scop o reflectare cit ai fidela a evolut pietei respective la un mom dat); indici sectoriali (care reflecta evol unui singur
domeniu de activitate). Urmarirea indic e/e necesara si pentru aprecierea performan unui titlu mobiliar in raport cu tendpietei.
Daca VMrespectiva scade, in timp ce trendul pietei este stabil sau in crestere, inseamna ca firma emitenta este evaluata negativ
de catre piata, ca exista riscuri in piata sub tendinda medie, inseamna ca acel sector se confrunta cu prob E, ca evoltia sa vitoare
este pusa sub semnul intrebarii. Faptul ca o firma este inclusa in componenta unui indice prezuma o consacrare penrtu acea
companie, VM acesteia fiind consider VM sigure.
33. Indici internationali reprezentativi.
Principalii indici bursieri folositi ca repere de catre investitori si analisti s.t specifici pietelor din MB, SUA si Japonia. In
ultimii ani, insa internationalizarea pietelor burselor a determinat utilizarea unor indici internationali sau mondiali. Indicele Dow
Jones vine de la numele celor care l-au calculay si l-au lansat pt prima data: Charles H.Dow si Edward Jones. Denumirea de
“average” provine de la modul original de calcul al indicelui, care era o simpla medie aritmetica a cursului celor 30 de actiuni
componente. Cele mai importante actiuni cuprinse in indicele S&P din pnct de vedere al capitalizarii s/t: Microsoft, General
Electrics, Intel, IBM etc. Indicele Standard and Poor/s 500 dupa cum este denumit, detine in structura 500 de companii, dintre
care 80% apartin industriei, 15% institutii financiare , 3% utilitati si 2% companii de transporturi. Indicele FT-30 cunoscut si
sub numele de FT Ordinary Share Index, este cel mai vechi indice calculat pe piata burs a MB. Ei se bazeaza pe cursul a 30 de
actiuni tranzact intens(“blue chips”). Indicele Nikkei numit uneori si Nikkei Dow este compus din 225 de actiuni din prima
sectiune a Bursei din Tokyo, fiind calculat c ao medie aritmetica ponderata. Celor mai importanet companii incluse in structura
indicelui Nikkei le sunt atribuite anumite ponderi. Indicele DAX este considerat cel mai reprezentativ indice calculat la bursa din
Frankfurt, DAX cuprinde un numar mare de 30 de actiuni ale celor mai importante companii germane:
BMW,Allianze,Metro,BASF etc. Indicele global Salomon-Russell cuprinde in structura sa cca 45000 de actiuni ale unor
companii din 23 de tari. Sunt excluse din componenat indecelui companiile care nu sunt disponibile pt investitori straini sau care
sunt ft putin lichide. Indicele mondial Standard and Poor’s. Denumirea exatca este S&P Glogal 1200 si acopera sapte regiuni
principale ale lumii si 29 de tari. Acest indice este calculat ca o reuniune a unor indici calculati de firma Standard and Poor’s in
intreaga lume.
34. Indicii bursieri nationali.
Indic burs nation st necesari specialist in scopul orient lor mai precise in dezvolt econom, precum si al urmari dinamicii
de dezvolt a acesteia. Investito autoht si straini urmaresc, in baza indicilor bursieri, integr invest lor. Un mom import in dezvolt
p de c a RM, in spciel a b de v l-a constituit aparitia in anul 2000 a indecelui bursier CNVM-32. drept baza pentru pentru
calcularea respectiv aluat cel mai rapindit indice “Dow Jones”, calculat in regimul timpului real conform rezultatelro negoc la
bursa de valori din New York. Acest indice se calcula saptaminal, duap incheierea sedintei de vineri de tranzactionare la BVM.
Incepind cu anul 2007, indicele CNVM-32 a fost redenumit in CNPF. Pretul de piata al VM initial incluse in calculukl indicelui
este ultimul pret inregis in cadrul tranz din sectia interactiva de vinz.vump a BVM pina la data de 1 ian 2006. pretul de piata al
VM ce urmeaza a fi incluse in calc indicelui dupa per de baza esteultimul pret inregistrat in tranzact din sectia interactiva de
vinz/cump din cadrul BVM. In cazurile in care la B de V a RM se efectueaza tranz cu valori mobiliare care nu s-au tranz pina la
data de 1 ian 2006 din sectia interactiva de vinz/cump din cadruL BVM, ele urmeaza a fi incluse in calculul indicelui. In
cazurile in care la B de V se retrag din circulatie VM care pin ala data retragerii s-au tranz in cadrul sectiei interactive de
vinz/cum a BVM ele urmeaza a fi excluse din calculul indicelui.
38. Particularitati ale dezvoltarii pietelor de capital din tarile membre ale CSI.
Cooper dintr tar membr ale CSI in domen reglemen pietel de VM ofera posibilit schimb de exper si contrib la imbunatat
principi de funct si dezv continua a piet burs. Dezvolt piet de capi a unor tari mem CSI poate fi caract de urmat particul: 1.
Integrarea insuficienta a piet de capit ale tar-membre ale CSI in ec mondiala, fapt ce a permis evit impac direct si imediat al
crizei financ globale. Au suportat modif doar preturile actun emise in Rusia si Kazahstan, ale caror recipise de depozit s/t
tranzaction la bursa de val din Londra. 2.Perfectionarea bazei legislative privind piata de capital se produce pe urmat directii:
crear bazei unice de eviden a dreptur asupra VM; perfection eviden transfer dreptul de propriet asupra VM; dezvolt piet
obligatiun corporative;acordarea de facilit la impozitar profitur obtinute din tranz cu VM; stab unui mecani de impozit a tranz cu
instrum F derivat. 3. Extinderea surselor de formare a capitalului social al intreprind si a tipurilor de instrumente financiare,
tranz pe piata, astfel in Reb Belarus in 2007 princip sursa de formare a capit soc venea din mij proprii, iar in 2008 situat s-a
schimb radical 71 % din capit soc a f/t finantat din emis de actiuni. 4. Activizarea actiunilor de inform despre function pietei
VM si spor gri de profesion al participant acesteia. Particularit de dezv a piet de VM ale stat membre ale CSI caracteriz aceste
piete ca fiind in curs de dezv, din pnct de vedere E si organizat. Se poate presup ca reglement respectivelor piete luind in
considerat caracteris ment va favoriza crest lichidit si atractivitat piet de VM nationale.